Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Etica in dezbaterea didactica de la banalitate la arta
Vineri, 08 Februarie 2013 20:17

ETICA ÎN DEZBATEREA DIDACTICĂ

DE LA BANALITATE LA ARTĂ

 

Profesor Hrihorciuc Otilia

Liceul Tehnologic ”Ion Nistor”- Vicovu de Sus, județul Suceava

 

Atât dezbaterea cât și problemele de etică sunt subiecte din ce în ce mai analizate, drept pentru care este demn de abordat raportul dintre temele amintite. Actul didactic are o dimensiune puternic axiologică, iar dezbaterea ca și metodă de învățare trebuie să cultive elevilor deprinderea de a respecta reguli etice și de a le transpune în viața de relații socială.

Cuvinte cheie: morală, dezbatere, valori, responsabilitate, asertivitate.

 

 

”Se poate discuta despre orice lucru pro şi contra deopotrivă, şi chiar şi despre aceasta, dacă orice lucru poate fi discutat pro şi contra ...” Protagoras

 

Dezbaterea este folosită în toate mediile, de la cele ale cunoașterii comune, la cele ce vizează un demers științific, de la cele mai frivole dimensiuni mass-media până la înalte cercuri politice sau academice. Dezbatem în mod uzual probleme ale vieții cotidiene și ajungem să devenim specialiști, înființăm chiar organizații de dezbateri, concursuri, cluburi sau competiții școlare, ținem conferințe și exploatăm metoda în orice domeniu ne permite să ne folosim imaginația. Dezbaterea poate să cadă în derizoriu sau poate să capete un caracter de artă în funcție de actorii implicați și de subiectele dezbătute. Dezbaterile fie ele uzuale, sociale sau educaționale au puncte comune, dar sunt despărțite și de foarte multe diferențe. Dezbaterile educaționale se inspira din idealurile dezbaterilor sociale, a căror standarde tind mereu să fie depășite prin structura clară și riguroasă, prin competitivitate și perspectivism. Dezbaterile educaționale vizează pregătirea eficientă a tinerilor pentru activitățile din mediul social. Cadrul didactic ca și componentă indispensabilă a majorității actelor de învățare are menirea de a folosi tot mai frecvent și în orice segment din activitatea sa această metodă didactică. Dezbaterile ”dau o formă socializantă activității de învățare”1 prin care elevii sunt stimulați să coopereze în cadrul echipei pentru a asigura succesul acesteia, fiind obligați totodată să respecte o serie de reguli, un anumit mode de exprimare și argumentare, de expunere oratorică și talent de persuasiune bazat de argumente raționale. Dezbaterea didactică are frumosul rol de a învăța elevii că schimbul de idei nu reprezintă atac la persoană, deci că există o serie de valențe etice ale metodei, că orice subiect trebuie abordat cu implicare și că toleranța la diversitate este o valoare de 24 de karate.

Una dintre cele mai cunoscute forme ale dezbaterii este cea de tip Karl Popper2, care deși are o structură și o evoluție riguroasă poate fi ușor înțelească și pusă în practică de elevi. Acest tip de dezbatere dezvoltă competențele de comunicare și argumentare ale elevilor, dar ajută și la formarea deprinderilor promovate de societățile de tip democratic, așa cum însuși filosoful a cărui nume poartă metoda menționa că societatea de tip democratic permite critica constructivă3 pentru orice membru al său fie ca face parte din forurile de conducere sau îndeplinește orice altă funcție ca parte a societății civile. Formarea sau exersarea gândirii critice și independente, susținerea argumentară, coerența și logica în exprimare, deprinderea cu respectarea regulilor prestabilite consituie o serie de atuuri ale acestei metode. Metoda Karl Popper se înscrie cu succes în rândul acelor demersuri educative ce promovează relaționarea în cadrul grupului prin folosirea conflictului în învățare4. Dacă majoritatea referințelor asupra acestuie tip de dezbatere pune accentul pe evidențierea structurii și a rolurilor participanților, scrierea de față vrea să dezvolte câteva aspecte de etică a dezbaterilor desfășurate în cadrul școlii, aceasta din urmă fiind prin excelență un spațiu axiologic unde se propun modele comportamentale dezirabile. Actul pedagogic nu se rezumă doar la a reproduce valorile morale promovate sau acceptate de societate ci operează cu o selectare sau o ierarhizare a acestora având drept scop formarea unei depreinderi de a determina fiecărui elev crearea unei autonomii valorice. Codul etic al dezbaterilor cuprinde o serie de principii unanim cu valoare absolută, cum ar fi respectul reciproc și a regulilor, manifestarea toleranţei, deschiderea spre ceilalţi membri, acceptarea diferenţelor etc. O lege de bază a dezbaterii reprezintă respectarea regulilor prestabilite și prezentate anterior deoarece „o normă poate pretinde să aibă valabilitate doar atunci când toţi cei ce pot fi vizaţi de ea ajung (respectivar ajunge), în calitate de participanţi la un discurs practic, la un acord asupra faptului căaceastă normă este în vigoare”5 Dezbaterile, atât din partea celor ce aduc argumente pro, cât şi a celor ce argumentează contra, implică asumarea unor responsabilităţi morale pentru toţi, oferind şansa egală de dezvoltare şi afirmare. Participanţii într-o dezbatere trebuie să se înveţe să analizeze lucrurile şi gândurile clar şi limpede, demonstrând flexibilitate în gândire şi acţiune. Responsabilitatea este o valoare demnă de a fi exersată atât în dimensiunea ei individuală cât și în cea colectivă6, fiind de asemenea o latură a personalității ce trebuie să apară la contactul cu ceilalți în raport cu reguli și principii morale, devenind o expresie a umanității consștiinței7. Asertivitatea este o dimensiune valorică de care cei care dezbat trebuiue să țină cont, prin asertivitate înțelegându-se ”susținerea drepturilor personale și expunerea gândurilor, sentimentelor și credințelor proprii, într-un mod direct, onest și potrivit, fără a viola drepturile altei persoane”8. Prin promovarea asertivității elevii reușesc să-și impună punctele de edere fără a folosi orice formă a agresivității verbale sau nonverbale, ajutând la câștigarea respectului celorlalți, dovedind totodată că cel care adoptă un comportament aservit este stăpân pe sine, deține respect față de sine și aprecierea valorilor în sine. Deoarece nu putem folosi oamenii doar pentru a obţine avantaje, aşa cum toţi sunt un scop în sine, după spusele filosofului I. Kant, metoda de dezbatere Karl Popper presupune practicarea unei alte valori demne de a fi folosită în toate relațiile sociale între indivizi: atenția acordată celorlalți. Atenția acordată celorlalți sau ascultarea activa presupune nu numai ascultarea argumentelor prezentate de un vorbitor, ci și efortul de întelegere și analizare a acestora chiar în timpul expunerii. Dezbaterile dezvolta aceasta capacitate deoarece timpul scurt avut la dispozitie pentru pregatirea urmatorului discurs dintr-o dezbatere presupune ca participantul sa înteleaga, sa înceapa analiza si eventual elaborarea raspunsului sau la fiecare argument al echipei oponente chiar în timpul prezentarii acestuia. Deseori dorinţa unora de a câştiga competiţiile cu orice preţ şi de a primi recunoaşterea colegilor îi face să folosească mijloace necinstite. Elevii trebuie învățați că acest gen de alegere chiar dacă poate avea succes doar pentru o perioadă scurtă de timp, ea este în defavoarea onoarei şi bunului simţ și a principiilor etice pe care practicantul oricăruia acte sociale,economic, politic trebuie să le respecte. În situaţiile când limbajul devine violent şi agresiv obiectivele dezbaterilor nu pot fi realizate. În relaţiile dintre participanţii la o dezbatere cea mai bună alternativă sunt argumentele şi susţinerea cinstită a punctelor de vedere, lucru pe care elevii dacă îl vor deprinde vor aborda aceeași startegie cu ușurință și în cazul situațiilor conflictuale întrâlnre în viața personală sau în cariera ulterioară. Dacă elevii nu vor răspunde la abuzuri, lipsă de respect şi dispreţ cu aceeaşi monedă, demonstrează că sunt oameni ce au moralitatea și evidența acțiunilor personale, fiind apreciaţi şi stimaţi, atât de arbitri, cât şi de cei din jur. Dezbaterea de tip Karl Popper este o metodă didactică complexă, ce reușește să se adapteze la nevoile lecțiilor moderne și la necesitățile diferitelor conținutri didactice, care are de asemenea calitatea de a aduce un plus de interdisciplinaritate oricărei activități care apelează la ajutorul ei. Elevii vor avea deci de folosit informații, competențe și deprinderi învățate în cadrul oreleor de logică, comunicare și argumentare, cu cele ale obiectelor la specialitatea cărora se pretează a fi folosită cât și cu tehnicile de manipulare, persuasiune, control și nu în utimul rând reguli etice. Principii etice enumerate sunt doar o mică parte dintre cele înscrise în marele cod al eticii și deotologiei universale însă contribuie cu succes la organizarea sănătoasă a competiţiilor, de crearea unei atmosfere de luptă cinstită, fără violenţă psihică, din care avem toţi de câştigat încondiţiile construcţiei unei societăţi civile

 

Bibliografie:

1.      Antonio, Sandu, Etica si deontologie profesionala, Editura Lumen, Iași, 2012

2.      Cerghit, Ioana, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006.

3.      C. Cozma, L. Măgurianu, Valori etice fundamentale, între constanță și metamorfoză, în Mona Pivniceru, Cătălin Luca, Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Editura Hamangiu, 2008.

4.      Habermas, Jürgen, Conştiinţă morală şi acţiune comunicativă, EdituraAll, Bucureşti, 2000.

5.      Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, 2006

6.      Robu, Viorel, Competențe sociale și personalitate, Editura lumen, Iași, 2011

 

1 Ioana Cerghit, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 45 

2 Dezbateri tip Karl Popper – sunt structurate pe 2 echipe a cate 3 vorbitori; acestia cunosc dinainte tema ce urmeaza a fi dezbatuta, pentru care se pregatesc temeinic, argumentele bazandu-se pe dovezi materiale. Dezbaterea Karl Popper are la baza procesul de analiza a informatiilor concise si cel de identificare al solutiilor.

3 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 1993, p. 98.

4 Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, 2006, p.45.

5 Jürgen Habermas,Conştiinţă morală şi acţiune comunicativă, EdituraAll, Bucureşti, 2000, p. 68

6 C. Cozma, L. Măgurianu, Valori etice fundamentale, între constanță și metamorfoză, în Mona Pivniceru, Cătălin Luca, Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Editura Hamangiu, 2008, p. 123.

7 Sandu Antonio, Etica si deontologie profesionala, Editura Lumen, Iași, 2012, p. 109. 

8 Robu Viorel, Competențe sociale și personalitate, Editura lumen, Iași, 2011, p.28.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Dezvoltarea creativitatii

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII DE LA NECESITATE SOCIALÃ LA REALITÃŢILE EDUCAŢIONALE   Prof. grad 1 Bechir Ghiulnar Liceul Teoretic “Callatis”, Mangalia     Creativitatea este o trãsãturã complexã a personalitãtii umane, constând în capacitatea de a...

Read more

Educatia pentru toleranta necesara in in…

EDUCAŢIA PENTRU TOLERANŢĂ NECESARĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR   Prof. înv. primar Tőes Dumitrița-Nicoleta, Școala Gimnazială Răstolița, jud. Mureș               Referatul conține necesitatea integrării educației pentru toleranță în școală, educarea elevilor în spiritul toleranței...

Read more

Scoala incluziva

 ŞCOALA INCLUZIVĂ   Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu Clasele I-VIII Dudeştii Noi              Dreptul de incluziune şcolară se poate defini prin acceptarea de către instituţiile de învăţământ a tuturor copiilor, indiferent de sex,...

Read more

Conceptia estetica

CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU   Profesor Laura Mihaela Herman Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare     Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste...

Read more

Programul Scoala altfel calendarul de or…

Programul “Scoala Altfel”   - calendarul de organizare -     Nr. crt. Perioada Atributii  1 13-24 Februarie 2012 Fiecare unitate de invatamant afiseaza propunerile de activitati pentru saptamana "Scoala Altfel".  Simultan, fiecare diriginte si invatator va dezbate propunerile de activitati...

Read more

Familia factor stimulativ al potentialul…

FAMILIA - FACTOR STIMULATIV AL POTENŢIALULUI CREATIV AL COPILULUI   Cojocaru Anişoara, profesor în învăţământul primar Colegiul Naţional ,,Roman – Vodă”, Roman   Rezumat Din experienţa mea de peste treizeci de ani la catedră, pot spune...

Read more

Cei 7 ani de acasa intre actual si deriz…

CEI 7 ANI DE ACASĂ ÎNTRE ACTUAL ȘI DERIZORIU Prof. înv. primar Doamna Nicoleta-Ionela, Școala Gimnazială Diaconu Coresi, Fieni-Dâmbovița Prof. înv. primar Istrate Elena, Școala Gimnazială Diaconu...

Read more

Considerations methodologiques sur l ens…

CONSIDÉRATIONS MÉTHODOLOGIQUES SUR L’ENSEIGNEMENT DU FRANÇAIS EN CLASSE PRÉPARATOIRE   Profesor Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur l’ enseignement du français en...

Read more