Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


De la literatura la stiinta
Vineri, 08 Februarie 2013 20:10

 DE LA LITERATURĂ LA ŞTIINŢĂ

 

Profesor Szekely Daniela

Liceul Tehnologic Lupeni

 

Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura secolului al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european. Ceea ce singularizează creaţia eminesciană este acea capacitate uriaşă de a  întoarce timpii istoriei, de a construi forme alăturate spaţiale şi temporale nebănuite într-un limbaj armonizat printr-o filiaţie de profunzime cucel folcloric.

Cuvinte cheie: relativitate, timp, distanţă, materie, Luceafărul.

 

Nu putem spune  Eminescu a fost un om de ştiinţă, că a elaborat teorii ştiinţifice sau  că a făcut descoperiri. Putem însă afirma că fără filonul ştiinţific care a contribuit la edificarea personalităţii sale atât de multilaterale Eminescu nu ar fi fost Eminescu. Creaţia sa majoră, poezia, a fost şi ea adesea fecundată de cunoştinţele şi cultura sa ştiinţifică.

Mihai Eminescu, filozof al poeziei şi poet al filozofiei, şochează prin faptul că poezia sa filozofică este atât de aproape de concepte fizice care şi astăzi poartă pecetea perenităţii.

Abia la câteva zeci de ani mai târziu, prin contribuţiile lui Lorentz şi Fitzerald s-a ajuns la fondarea de către Einstein în 1905 a teoriei relativităţii restrânse, iar în 1915 a fost dezvoltată de către Einstein şi Minkowski în forma ei generalizată.

Pentru “relativitatea eminesciană” stau mărturie poeziile  “Luceafărul”, “Scrisoarea I”, iar ca proză “Sărmanul Dionis” este prototip de relativitate şi holografie cuantică.

          „Luceafărul“ (1883) este considerat, pe bună dreptate, drept chintesenţa operei eminesciene în care teme cosmice şi umane se află într-o legătură dureroasă. Atât „Luceafărul“ cât şi „Scrisoarea I“ necesită o tratare amplă, chiar numai sub aspectul relaţiei poetului cu astronomia.

În teoria relativităţii restrânse a lui Einstein, timpii şi distanţele, legate de un anumit eveniment, măsurate de doi observatori aflaţi în referenţiale inerţiale diferite, sunt diferite şi depind de viteza relativă a celor două sisteme de referinţă. Valorile timpilor şi coordonatelor sunt date de expresii matematice, cunoscute sub numele de transformările Einstein-Lorentz. Conform acestor relaţii, obiectele aflate în mişcare relativista îşi măresc masele iar timpii se dilată.

În poezia „Luceafărul“, surprinzător pentru momentul în care a fost compusă, drumul parcurs de Luceafăr până la Creator, este ca o mişcare relativistă. Modificarea masei şi timpului de deplasare ale luceafărului sunt consecinţa transformărilor Einstein-Lorentz la viteze mari, apropiate de viteza luminii :

          „Porni luceafărul. Creşteau

În cer a lui aripe“,               - poate exprima mărirea masei de repaus la viteze relativiste.

          Şi căi de mii de ani treceau

În tot atâtea clipe“,      -poate exprima dilatarea timpului, scurgerea sa lentă la viteze relativiste.

Întrucât, de la marea explozie, Big Bang, universul a fost într-o continuă expansiune, cucerind spre marginile sale noi spaţii şi timpuri, starea acestuia, la frontiera cu „nimicul“, păstrează imaginea primei sutimi de secundă după creaţie, după Big-Bang. În primele minute ale universului timpuriu, acesta era un ocean de lumină (electroni, pozitroni, neutroni, fotoni, etc.). Acestea sunt ilustrate de geniul pustiu în versurile:

          Şi din a chaosului văi,

Jur împrejur de sine,

Vedea, ca-n ziua cea dentâi,

Cum izvorau lumine“,        - poate exprima generarea explozivă a particulelor elementare.

          „Cum izvorând îl înconjor

Ca nişte mări,  de-a-notul...

El zboară, gând purtat de dor.

Pân' piere, totul, totul“      - exprimă deplasarea cu viteza gândului, a luminii. Intuitiv, are loc trecerea în zona „nimicului“, în locuri fără clipe şi-n clipe fără locuri:

          „Căci unde-ajunge nu-i hotar“, - intuirea infinităţii spaţiului

          „Nici ochi spre a cunoaşte“  - lipsa oricăror evenimente cognoscibile

          Şi vremea-ncearca în zadar“ - absenţa totală a timpului

          „Din goluri a se naşte“  - absenţa totală a materiei.

 

Bibliografie:

1. Tudor, Ion, Misterele timpului, Ed. Omega, Buzău, 2006

2. Nicolescu, G.C., Studii şi articole despre Eminescu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1968

3. Eminescu, Mihai, Poezii, Ed Minerva, Bucureşti, 1989


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Dezvoltarea creativitatii prin activitat…

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE INTEGRATE Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metoda, o strategie modernă,...

Read more

Poluarea mediului

POLUAREA MEDIULUI PROBLEMA NOASTRÃ A TUTUROR Învãtãtor: Ciorbã Ramona Nicoleta Şcoala cu clasele I-IV Popeni,  Com. Cãiuti, jud. Bacãu   Mediul de pe Pãmânt - care ni...

Read more

Educatia Globala abordarea pedagogica si…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -     3.      ABORDAREA PEDAGOGICĂ ŞI METODE  Strategiile pedagogice frecvente utilizate în predarea educaţiei globale se disting prin: ·        centrarea pe elev – nu numai în ceea ce priveşte metodele,...

Read more

Modernizarea evaluarii scolar din perspe…

MODERNIZAREA EVALUĂRII ȘCOLARE DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII TIC prof. înv. primar Comoli Doina Școala Gimnazială Nr. 96, București Activitatea de predare-învățare-evaluare necesită o continuă adaptare a profesorului la diferitele generații...

Read more

Poezii si cantece folosite la festivitat…

POEZII ȘI CÂNTECE FOLOSITE LA FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE A CLASELOR A VIII-A Prof. Șomcutean Crina Ramona Liceul Tehnologic Traian-Vuia Tăuții Măgherăuș, Maramureș În acest articol doresc să fac...

Read more

Regulament de inspectie a unitatilor de …

Ordin privind aprobarea Regulamentului de inspectie a unitatilor de invatamant preuniversitar

Read more

Stilul didactic

STILUL DIDACTIC MODERN AL PROFESORULUI DE GEOGRAFIE   Prof. Dimitriu Alina, Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman MOTTO: “Nimic nu este mai inechitabil decât tratamentul egal aplicat celor ce nu sunt...

Read more

Bunatatea te face mai puternic

BUNĂTATEA TE FACE MAI PUTERNIC Profesor, Camelia Butnărașu, Liceul Teoretic Emil Racoviţa, Galați O persoană bună! ? „Bună ziua! Vă scriu în speranţa că sunt gospodari care pot...

Read more