Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


E noapte si e frig iubita mama
Marţi, 08 Martie 2011 13:29

 E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ, MAMĂ

 

Ştefan Lucian MUREŞANU

 

 

            E noapte şi e frig, iubită, mamă, şi mă gândesc cum anii au trecut iar tu, demult,   te-ai dus de lângă noi. E-atâta ne-nţelegere în mine că mă întreb sunt oameni împrejur? Ascult şi nu pricep nimic din vorbele ce-mi sâcâie auzul, tresalt la câte-un strigăt de-ajutor şi îi întind măna celui care mă priveşte insistent cu tot ce am în ea, să se prindă şi să se hrănească cu bucata de pâine ce s-a umezit de timpul când afară era cald. Pe tine nu te aud măicuţă dragă, dar văd cum vrei să îmi zâmbeşti; nu poţi pentru că alţii ţi-au luat, pe când trăiai, şi zâmbetul şi plânsul.

            E noapte şi mai ninge, scumpă, mamă şi în minte îmi conturez figura ta. Atât de bună erai mamă, şi cum ne mângâiai când seara, în paturile calde, ne aşezai. Închid ochii şi îţi simt mâna ta caldă şi ce-aş mai vrea să te mai pot chema că mult mi-e dor de tine, mamă, dar tu nu mai eşti în viaţa aceasta.

            Într-un târziu au adormit cu toţii, doar eu mă chinuiam în gând cu explicarea înţelesului a două verbe, unul al existenţei, a fi, iar celălalt al realităţii drumului fără de întoarcere, a nu mai fi. M-am ridicat anevoios din patul nostru, care atâţia ani mi-a tot odihnit trupul de nevoi şi sufletul zbătut în adâncimi de cuget şi… tulburat am fost de semeni când inima mea le ura de fiecare dată bun venit iar unii dintre ei mă respingeau, atunci când nevoia mă trimitea să le cer ajutorul nesperat.

            E noapte, mamă şi mi-e rău. Pe scaunul lăsat pe spate îmi strâng durerile în suflet şi vreau să mă ridic, dar nu mai pot. În camerele lor copiii mei, măicuţă, dorm. Iubita mea consoartă a adormit şi ea cu greu căci inima mi-a tot bătut, acum, din ce în ce mai slab şi tare simt durere-n piept; m-am prefăcut, pentru a o domoli, că totul este bine, chiar am zâmbit măicuţă, ca să o liniştesc, dar zâmbetul în pieptul meu zdrobea încet trecutul, dorind să-mi fure viitorul şi umbra mea plăpândă ce tot se zbate pe pământ. Ea m-a atins cu obrazul ei atât de gingaş şi de iubit de mine pe partea unde inima încerca să-i spună că a obosit în pieptul meu să bată. Şi asculta cum susura lichidul vâscos ce mă încălzea prea mult decât aş mai fi vrut să fie. 

            E-atâta linişte în casa mea şi eu privesc afară; prin geamul ferestrei văd fulgii mari, răzleţi, ce cad lin pe pământul îngheţat, care într-o zi mă va primi, pentru odihna trupului meu obosit, nu de vârstă, ci de timpul pe care l-am trăit printre ei, cei care nu  m-au înţeles şi mi-au umbrit cu aripile indiferenţei lor fiinţa, ducându-mă încet la neputinţa de a şti ce mă mai doare.

            Stai în picioare, mamă, lângă mine şi mă priveşti cu atâta drag, dar nu îmi spui nimic. Te-ntreb: îmi mai cunoşti fetiţele ce mici în braţe le ţineai şi le adorai atât de mult? E linişte şi, totuşi, te aud cum murmuri cântecul acela cu care tu mă adormeai, cântec cu care le legănai şi pe fetiţele mele, atunci când la tine cu drag veneau. Eşti atât de bună, mama mea. Să şti că mai deunăzi mi-am amintit de tine şi de tata şi am râs cu ele că şi-au adus aminte de ghiduşiile lor şi de jocurile pe care căutai să le înveţi. Îmi povesteau cum le treceai încet, fără a simţi durerea, pieptenele în părul lor mătăsos şi cum le împleteai codiţe pentru a se făli când se-ntâlneau cu alte fetiţe de vârsta lor.    Mi-au spus că într-o zi aşa de rău te-ai speriat, când un balon pe care îl aveau în mână   s-a spart şi a pocnit atât de puternic, încât te-ai ascuns în cămara, care în momentul acela avea uşa deschisă. Se amuzau acum şi am râs şi noi, dar cea mică a spus: mi-a fost atâta milă de ea pentru că se lovise la picior de un vas răzleţ din cămară.

            Suntem atât de bine împreună mamă, şi le iubesc nespus de mult. Îmi pare rău că tu şi tata ai plecat aşa de vreme, când încă soarele nu apusese de pe bolta cerească a dorinţei de a fi cu noi şi ne-aţi lăsat… Sunt fericit cu ele mamă, sunt tot ceea ce mi-am dorit…doar că sunt prea obosit, iar durerile acestea mari din piept şi din spate nu îmi dau linişte, şi nu mai pot.

            Tu taci, de ce nu-mi spui nimic şi de ce ai venit singură la mine? Mai tot privit lung, mamă, iar eu sunt obosit şi ochii-mi lăcrimează din senin. Tresar căci mâna ta pe trupul meu acum e ca de gheaţă şi rece am simţit-o… Eu dorm sau încă mai sunt treaz. Am tresărit deodată şi lung mă tot uitam la ea: să nu mă iei măicuţă, că multe mai am de făcut şi ele…ele mai au încă nevoie de ajutorul meu.

            Am plâns când ai plecat, înnodând şiroaie lungi de lacrimi şi nu m-am arătat în faţa lor decât doar abătut; le-am strâns pe ele la pieptul meu şi am oftat îndelung, cu ochii plini de lacrimi însă acum de ce nu îmi mai simt durerile, măicuţa mea? Ce ai făcut cu mine? Să nu mă iei, te rog, iubită mamă, nu vreau să mă despart de ce iubesc mai mult pe acest pământ. Lasă-mă să le împlinesc şi, după aceea, cum crezi, iubită mamă. Sunt tare obosit, dar încă nu mă lua.    

              În zori de zi, pe scaun, priveam pierdut pe geam cum fulgii de zăpadă se strecurau din norii plumburii. Am închis ochii, am aţipit şi am aşteptat să mai văd măcar odată chipul drag al mamei? Mă întrebam de ce oare venise după atâta timp de dor şi ce a vrut să însemne vizita ei nocturnă. Tot gânditor, deci încă mai trăiam, şi pierdut în aţipirea mea nici nu am auzit că în spatele meu, soţia mea şi cele două fetiţe ale noastre mă strigau cu lacrimile în ochi, grăbite apropiindu-se de mine. În genunchi ea mă implora să îi vorbesc şi să deschid ochii să o privesc. Eram, mi-a spus, mult mai târziu, foarte rece şi pierdut. Dar le vedeam, le zâmbeam şi asta însemna mult.  

                E ziua ta, măicuţa mea şi-ţi mulţumesc că ai venit.

 

 

                                                                                                                                 25.02.2010

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:38
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

The Learner Centered Model Of Teaching A…

THE LEARNER-CENTERED MODEL OF TEACHING AND LEARNING                                                         Prof. Popescu Mihaela Colegiul Tehnic Mătăsari, Gorj     The learner-centered model of teaching and learning is the method emphasizing the goal of the current teaching...

Read more

Didactica lecturii

DIDACTICA LECTURII prof. MIHAELA MELINTE, Colegiul Tehnic „Traian Vuiaˮ, Galaţi Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face...

Read more

Asigurarea calitatii in educatie

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE   Prof. Gălăţan Daniela Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I, Timişoara   Învăţământul este considerat ca un furnizor de servicii în care se includ învăţarea, evaluarea şi orientarea elevilor. În acest context,...

Read more

Titanul si geniul eminescian_Matei Calin…

TITANUL ŞI GENIUL EMINESCIAN ÎN VIZIUNEA LUI MATEI CǍLINESCU   Prof. Marian Gina Grup Şcolar „Gheorghe Lazǎr” Baia Mare     Amplele studii ale lui Matei Cǎlinescu dedicate operei eminesciene investighează în mod deosebit reprezentǎrile...

Read more

Mihai Eminescu un poet universal

UN POET UNIVERSAL – MIHAI EMINESCU     Învăţătoare: Nevodenszki Sorina, ,,Şcoala cu clasele I-VIII  Sânandrei”, Jud. Timiş     ,,Geniul lui Eminescu a intrat definitiv în Panteonul culturii naţionale, şi figura lui este privită asemenea unui ...

Read more

Cercetare stiintifica cu privire la rolu…

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ CU PRIVIRE LA ROLUL COMUNICĂRII ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ prof. Chiru Adelina Şcoala Gimnazială ,,Înv. Clemenţa Beşchea” Căpăţîneşti, judeţul Buzău De-a lungul vieţii, chiar din momentul...

Read more

Despre expresiile idiomatice

DESPRE EXPRESIILE IDIOMATICE (IV) Prof. Silvia Baltă Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti Studierea expresiilor idiomatice se realizează în cadrul frazeologiei, disciplină de sine stătătoare al cărei material este constituit din totalitatea...

Read more

Program Scoala Altfel activitati pentru …

ACTIVITATEA NR. 2     CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!   Program Şcoala Altfel -  Activităţi    1.       Grupa de vârstă: copiii din clasele primare 2.       Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi...

Read more