Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Pasi mari si mici in educarea copilului
Marţi, 08 Noiembrie 2011 00:00

PAŞI MARI ŞI MICI ÎN EDUCAREA COPILULUI

 

Profesor Marta Cristiana NEGRAIA

 

L’éducation d’un enfant tient en égale mesure de ses parents et de leurs compétences et désirs, mais aussi de l’école et de la liaison entre parents et école. Il faut exister obligatoirement une relation de collaboration qui a comme seul but éduquer l’enfant qui se trouve au centre des préoccupations de chaque parties.

 

            Este dificil sa creşti un copil. Dar şi mai dificil este sã-l educi. În epoca noastrã, copiii şi pãrinţii petrec foarte puţin timp împreunã, cãci aceştia din urmã îşi doresc nespus sã echilibreze cererile vieţii de familie cu cele ale muncii. Deci, existã în prezent, o nevoie acutã de a se implica in viaţa copiilor lor şi implicit, în educatia lor. Pãrinţii ştiu cã alocã puţin timp copiilor şi chiar o recunosc.

            Pe de o parte, avem de-a face cu o anume conştientizare a pãrinţilor, pe de alta parte, şcoala este cea mai in mãsurã sã le ofere sprijinul necesar pentru a se implica în procesul de învãţare. Din aceasta, deducem cã pãrinţii trebuie sã existe în aceastã ecuaţie ca nişte parteneri stabili, sinceri, constanţi ai şcolii, pentru a determina performanţe in viaţa şcolarului.

            Având in vedere cã pãrinţii sunt primii educatori ai copiilor lor, aceştia ar trebui sã aibã în vedere câteva criterii:

  1. este nevoie de a elabora un program zilnic pentru teme, care trebuie sã se desfãşoare într-un climat cât mai favorabil cu putinţã: o camerã liniştitã, fãrã televizor sau radio deschis, luminoasã şi primitoare.
  2. lectura fãcutã împreunã cu copilul poate fi primul pas pentru a-i descoperi un hobby sau un interes particular. Şi mersul la bibliotecã îl încurajeazã sã citeascã, deci contribuie la educarea lui.
  3. pãrintele ar trebui sã se intereseze de situaţia şcolarã a copilului înainte de a apãrea vreo problemã. Se întelege deci cã parteneriatul şcoalã-familie este de fapt, cheia formãrii climatului favorabil învãţãrii atât la şcoalã cât şi acasã.
  4. pãrinţii trebuie sã-si laude copilul, sã-i aprecieze orice efort, sã-l incurajeze.
  5. se simte nevoia şi de a-l introduce în diverse activitãţi extraşcolare , prin intermediul cãrora ar putea sã-şi gãseascã şi sã-şi valorifice talentul.
  6. pãrinţii trebuie sã le vorbeasca copiilor, sã le cunoascã anturajul şi locurile pe care aceştia le frecventeazã. Aceştia au în egalã mãsurã datoria de a-i implica în activitãţile familiei.

Doar discutând deschis cu copiii şi oferindu-le exemple de onestitate, responsabilitate, încredere în sine, pãrinţii îşi pot ajuta copiii sã decidã singuri şi sã aleagã soluţiile cele mai potrivite. Cuvântul care ar descrie cel mai bine aceastã stare de fapt este “cooperare” care este definitã prin “coordonarea eforturilor pentru atingerea unor obiective ce nu pot fi atinse prin efort individual”.

      În primul rând, şcoala şi pãrinţii trebuie sã gãseascã motivaţia de a “colabora”. Aici, ar trebui sã intervinã profesorii care sã punã preţ pe competenţele parentale. Pãrinţii vor fi motivaţi sã participe doar dacã ei cred cã intervenţiile lor vor face diferenţa în ceea ce priveşte reuşita copilului lor. Şi aceasta presupune, cã profesorii vor explica pãrinţilor programele de studiu, care sunt câteodatã, foarte diferite de ceea ce au învãţat dânşii când erau elevi. Printre altele, profesorii trebuie sã se gândeascã şi la activitãţi adecvate care vor putea permite pãrinţilor sã schimbe atât cu profesorii cât şi cu ceilalţi pãrinţi şi sã trãiascã experienţe pozitive.

            În al doilea rând, este imperios necesar a se recunoaşte cã pentru a avea un bun parteneriat trebuie sã respectãm principalele condiţii, care s-ar traduce pentru pãrinţi, prin “a nu se ingera în funcţionarea şcolii, iar pentru şcoalã, prin a nu dori sã educe pãrinţii”.

 

Bibliografie şi sitografie:

  1. Danièle Mouraux, Entre ronde famille et école carrée: quelles relations?, nov. 2006-Jacques Bernardin, op. cit.
  2. Elena Truţã, Sorina Mardar, Relaţia profesor-elevi: blocaje si deblocaje, Ed. Aramis, Bucureşti, 2007
  3. Adina Baran-Pescaru, Parteneriat în educaţie, familie-şcoalã-comunitate, Ed. Aramis, Bucureşti, 2004
  4. www.ufapec.be

 

Ultima actualizare în Miercuri, 09 Noiembrie 2011 19:05
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Integrarea copiilor cu deficienta de auz

INTEGRAREA COPIILOR CU DEFICIENŢĂ DE AUZ   Martinconi Noemi, profesor de psihopedagogie specială Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă ,,Alexandru Roşca Lugoj”   Deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale a limbajului şi,...

Read more

Metode - stimularea creativitatii

STRATEGII DIDACTICE MODERNE DE STIMULARE A CREATIVITÃŢII ELEVILOR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ   Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani     Având în vedere...

Read more

Reprezentari ale orientului in literatur…

REPREZENTĂRI ALE ORIENTULUI ÎN LITERATURA ITALIANĂ DIN SECOLUL al XX-lea prof. Ghiţă Valentin Şcoala Gimnazială Nr. 200, Bucureşti Prin prezenta lucrare încercăm să oferim o imagine a Orientului construită în Italia...

Read more

Matematica si creativitate

MATEMATICĂ ŞI CREATIVITATE   Prof. inv. primar Gligor Dana Scoala gimnaziala Vidra, jud. Alba   Rezolvarea problemelor constituie o activitate cu caracter complex în cadrul căreia se clarifică noţiuni teoretice, se formează priceperi şi deprinderi,...

Read more

Ordin organizarea si desfasurarea probel…

Ordin privind organizarea si desfasurarea probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Ordinul 5720 din 10 septembrie...

Read more

Metode si forme de organizare a educatie…

METODE ŞI FORME DE ORGANIZARE A EDUCAŢIEI ESTETICE   Înv. Marc Aurica Şcoala Gimnazială Câmpeni   Educaţia estetică este o componentă a educaţiei integrale şi armonioase cu ajutorul căreia realizăm formarea personalităţii omului prin...

Read more

Autoobservarea si autonotarea zilnica la…

AUTOBSERVAREA ŞI AUTONOTAREA ZILNICĂ LA PURTARE A ELEVILOR, O CALE PENTRU A ELIMINA INDISCIPLINA ÎN ŞCOALĂ                                                                                       Virgil Beceru, profesor pensionar, Iaşi,           Şcoala şi familia se află într-un...

Read more

Freinet pedagogie nouvelle ou nouvelle p…

FREINET: PEDAGOGIE NOUVELLE OU NOUVELLE PEDAGOGIE?   Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIS     La pédagogie nouvelle n'est pas un courant homogène puisque s'y côtoient des approches relevant de divers courants en...

Read more