JOCURI GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIEREA

GEOGRAFIEI ÎN GIMNAZIU

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila

            Rezumat: Articolul îşi propune exemplificarea câtorva jocuri geografice care pot fi aplicate in cadrul lecţiilor de geografie în gimnaziu, cu scopul consolidării şi fixării cunoştinţelor dar, mai ales, cu scopul atragerii elevilor către această disciplină.

      Cuvinte cheie: metodă de acţiune, joc geografic.

            Jocul geografic este o metodă de acţiune simulată, o metodă practică de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor. Jocul geografic integrat în activitatea didactică aduce varietate, veselie, previne monotonia şi plictiseala. Jocul geografic este o activitate care se poate desfăşura în clasă sau în afara lecţiilor, la cercul de geografie. Astfel, profesorul poate alege acele jocuri prin care cunoştinţele sunt reactualizate, fixate, asociate într-un mod relaxant, în funcţie de competenţele şi conţinutul lecţiei.

            1.  HARTA DE CONTUR – ajută foarte mult la formarea deprinderilor de orientare pe hartă, la cunoaşterea unor probleme din geografia României sau a altor ţări sau continente. Harta poate fi confecţionată de către elevi din carton. Harta de contur care rămâne după scoaterea şablonului se aplică pe o altă foaie de carton. Şablonul scos este decupat în judeţe, ţări, etc. Elevii confecţionează, de asemenea, diferite semne convenţionale din carton. Una din condiţiile jocului constă în aceea că pe harta de contur, şabloanele nu se pun la întâmplare, ci se stabileşte un punct de plecare şi apoi se aşează regiunile vecine.

            Tehnica jocului: Pot participa la joc de la 4 la 8 elevi. Se alege un arbitru care notează pe o foaie de hârtie numărul participanţilor. Judeţele sau ţările se aşează în ordinea strictă a vecinătăţii. Un elev joacă până la prima greşeală; în acest caz, urmează al doilea ş.a.m.d. Se fixează de la început de câte ori va fi completată harta (4-5 ori). La sfârşit se calculează punctajul. Câştigă elevul care a întrunit cel mai mare număr de puncte.

            Exemple de hărţi contur: Harta administrativă a României, Harta politică a Europei, Harta politică a Asiei, Harta politică a Americii, Harta politică a Africii. 

            Tehnica jocului: Jucătorii se împart în grupe de câte 8 şi participă la joc pe serii. Primii 8 jucători care participă la joc intră în cercul cel mare stând cu faţa spre centrul cercului. Conducătorul jocului împarte fiecăruia câte un bileţel pe care este indicat unul dintre punctele cardinale ale rozei vânturilor şi nimeni nu are voie să se uite pe bilete până nu se dă comanda. La comanda conducătorului jocului, fiecare jucător citeşte biletul şi în cea mai mare grabă se aşează în cercul care reprezintă direcţia indicată în bilet, pe baza nordului fixat pe teren. Pentru fiecare aşezare corectă se obţine un punct. Jocul se continuă cu celelalte grupe. Câştigă grupa care a obţinut cele mai multe puncte.

            3. JOCUL „TOMAPANT”: SCRIEREA DENUMIRILOR GEOGRAFICE CARE ÎNCEP CU O LITERĂ. Acest joc poate fi jucat în 2 sau mai mulţi jucători. Se porneşte de la un tabel cu 8 coloane: ţări, oraşe, munţi, ape, plante, animale, nume, total.

            Tehnica jocului: Unul dintre jucători începe să spună alfabetul în gând, dar are obligaţia să spună cu voce tare prima literă. Unul din ceilalţi îi spune la un moment dat STOP şi cel care spunea în gând alfabetul trebuie să se oprească şi să spună litera la care a ajuns. Toţi, inclusiv cel care spunea alfabetul trebuie să scrie nume de ţări, oraşe, munţi, ape, plante, animale, nume cu litera respectivă. Cel care termină primul spune STOP, iar ceilalţi nu mai au voie să scrie. Punctajul jocului este următorul: dacă doi jucători sau mai mulţi au scris acelaşi lucru, adică aceleaşi nume, îşi pun 5 puncte; dacă au scris diferit au 10 puncte; dacă într-o coloană un jucător a scris şi ceilalţi nu, cel care a scris primeşte 20 puncte, iar ceilalţi nici un punct. Jocul se termină când un jucător a completat toată grila, iar câştigător este cel care a obţinut cel mai mare punctaj.

            Exemplu:

            4.  LANŢUL GEOGRAFIC este un joc instructiv, simplu şi uşor de realizat, aplicabil la diferite teme de geografie fizică şi geografie umană.

            Tehnica jocului: se alege tema jocului, de exemplu, munţi, ape curgătoare, localităţi, ţări, capitale, insule, etc.. Elevii sunt obligaţi să denumească munţi, râuri, localităţi, etc. potrivit temei alese ţinând mereu seama de denumirea precedentă, în aşa fel ca iniţiala denumirii următoare să înceapă cu ultima literă a denumirii precedente. Nu se face deosebire între literele „î” şi „j”, „s” şi „ş”, „t” şi „ţ”. Fiecare nume se arată pe hartă. Prima denumire este dată de persoana care conduce jocul. Aceasta indică pe unul dintre participanţii la joc pentru continuare. Elevul indicat arată pe hartă obiectivul respectiv şi spune repede numele următor. Nu este voie să se repete aceeaşi denumire în lanţul respectiv. Pentru fiecare răspuns se stabileşte, de la început, numărul de puncte câştigat. Pentru fiecare cuvânt în plus faţă de minimum de cuvinte stabilit, se va obţine un număr dublu de puncte.

            Jocul are două etape: în prima etapă se desfăşoară lanţul ale cărei denumiri se notează de către conducătorul jocului, arătându-se pe hartă obiectivele respective; în a doua etapă se face descrierea elementelor şi se formulează unele consideraţii, se arată unele evenimente importante din literatura geografică legate de tema jocului.

            Câştigă grupa de elevi care a dat cele mai multe răspunsuri corecte. Prin acest joc, elevii îşi adâncesc cunoştinţele, învaţă să citească şi să interpreteze o hartă, înţeleg mai profund fenomenele în  corelaţia şi complexitatea lor.

            Exemple : Tema „Râuri din România”: Dunărea – Argeş – Someş – Siret – Trotuş – Sebeş – Strei – Ialomiţa – Arieş – Someşul Mic – Crişul Alb – Bistriţa – Ampoi – Jiu – Uz – Zeletin – Nehoi etc.

            Tema “Oraşele României”: Galaţi – Iaşi – Ineu – Urziceni – Isaccea – Arad – Deva -  Abrud – Drobeta Turnu Severin – Năvodari – Ianca, etc.

            5.  PESCUITUL.  În trei coşuleţe sunt aşezate bileţele cu nume de ţări, continente, oraşe, ape etc., care se cunosc din lecţiile învăţate. Fiecare coşuleţ reprezintă o grupă.

            Tehnica jocului: Trei elevi „pescuiesc” câte un bileţel, pe care apoi îl deschid, îl citesc şi rezolvă cerinţa. Câştigă grupa care a acumulat cele mai multe răspunsuri corecte.

            Exemple :

„Localizaţi pe hartă municipiul Brăila, arătând în ce unitate de relief se află şi importanţa economică a acestuia. ”

„Prin ce ţări trece Nilul şi care sunt zonele de vegetaţie pe care le traversează ?”

„Menţionează ţările traversate de Dunăre şi oraşele-capitală situate pe acest fluviu.”

            6. REBUSURILE GEOGRAFICE. Acest joc antrenează multi elevii, trezindu-le dorinţa de a dezlega cât mai multe probleme şi de a le întocmi chiar ei. Jocul este pregătit de profesor, iar elevii trebuie să dea răspunsuri corecte şi să completeze căsuţele. Jocul poate fi formulat şi de către elevi, care stabilesc căsuţele şi întrebările, iar clasa, împărţită în grupe, le cercetează şi le dezleagă.

            Dacă un elev nu poate da răspunsul, atunci el este ajutat de participanţii celeilalte grupe. Rebusurile pot avea diferite teme.

Exemplu: Rezolvând corect rebusul, pe verticala AB veţi descoperi denumirea câmpiei în care este situată comuna Movila Miresii.

1.Sunt netede, acoperite cu nisip sau loess, câmpiile …

2.Delimitează în sud Câmpia Română, fluviul …

3.La contactul cu Podişul Getic s-au format câmpii …

4.Cea mai înaltă subdiviziune a Câmpiei Române este Câmpia …

5.Loessul depăşeşte 40 m. în Câmpia …

6.Sectorul vestic  al Câmpiei Române poartă denumirea de Câmpia …

7.Cea mai tipică câmpie de subsidenţă este Câmpia … (2 cuvinte)

            7.  ŞEZĂTORILE GEOGRAFICE. Cunoştinţele dobândite de elevi la lecţii pot fi adâncite şi completate prin această formă atractivă de activitate, care urmăreşte lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevilor. Ele cultivă gustul pentru frumos prin desen, pictură şi poezie, dezvoltă imaginaţia, inventivitatea, dragostea de muncă şi spiritul de răspundere. Se pot organiza şezători cu diferite teme începând cu cele legate de cunoaşterea ştiinţifică a localităţii unde se află şcoala şi a orizontului său local. Aceasta presupune: o prezentare geografică a oraşului sau comunei respective, lecturi despre viaţa locuitorilor din diferite domenii de activitate (industrie, agricultură, transporturi, învăţământ), aspecte etnografice, folclor, audiţie de cântece specifice locului, diapozitive, vederi etc. 

            Exemple de teme ale şezătorilor: „Movila Miresii, un sat de poveste”, „Bucureşti, capitala României”, „Carpaţii în viaţa poporului român”, „Dunărea de la izvor la vărsare”, „Figuri de geografi români şi străini”, etc.

BIBLIOGRAFIE

Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002

Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2006