TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE CA

INSTRUMENT UTILIZAT ÎN CADRUL LECŢIILOR

CENTRATE PE ELEV

Prof. dr. Ramona Nedea

Colegiul Tehnic Buzau

“Acelaşi copil poate fi interesat, gânditor şi angajat în anumite conţinuturi, în timp ce se poate dovedi irascibil, impulsiv şi neatent pe alte conţinuturi.”

(Howard Gardner-Frames of Mind)

Practica pedagogică ne-a demonstrat că stilul de învăţare al elevilor este distinct, fiind categoric influenţat de dominanta intelectuală pe care acesta o posedă. Stilul de învăţare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare a informaţiilor. Acesta are atât componente determinate genetic, cât şi componente care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la o anumită categorie de stimuli.

Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr mare de instrumente didactice, care pot fi utilizate în cadrul lecţiilor centrate pe elev.

Aplicând teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner la nivelul clasei a IX-a cu ocazia studierii povestirii fantastice În mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu se doreşte abordarea simultană dintr-o perspectivă plurală, transdisciplinară a textului. Competenţele urmărite sunt  diversificate în funcţie de  tipul de inteligenţă vizat :

            Inteligenţa verbal-lingvistică presupune utilizarea scrisului sau a exprimării verbale pentru învăţarea textului; e vizibilă prin lecturi, folosirea cărţilor, discuţii în gupuri de orice mărime, fişe de lucru, povestiri, joc de roluri, memorare, lectură individuală. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.

Inteligenţa logico-matematică  presupune utilizarea structurilor logice, a graficelor, a formulelor (matematice, din fizică etc) pentru reprezentarea referentului; asigură rezolvarea problemelor de matematică, jocuri logice, demonstraţii ştiinţifice, clasificări, cuantificări şi calcule.

Inteligenţa muzical-ritmică presupune utilizarea sunetelor, a unor ritmuri, a unor melodii care să exprime conţinutul unor secvenţe narative, descriptive; pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea muzicii, analiza ei, murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de concepte.

Inteligenţa vizual-spaţială presupune folosirea desenului pentru a reprezenta portretele personajelor sau pentru a conceptualiza spaţiul. Inteligenta spaţială are în vedere exerciţii de gândire vizuală folosirea culorilor, povestiri în imagini, colaje, hărţi, diagrame, grafice, filme şi fotografii.

Inteligenţa corporal-kinestezică  presupune folosirea codurilor nonverbale pentru a exprima conţinutul textului; vizează mişcarea creativă, mima, dramatizarea, folosirea limbajului corporal, exerciţii de relaxare fizică. Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit.

Inteligenţa naturalistă presupune folosirea informaţiilor referitoare la particularităţile psihice şi comportamentale în vederea încadrării personajelor într-un tip de temperament; Aceasta este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura.

Inteligenţa interpersonală presupune folosirea informaţiilor din sfera sociologiei pentru a defini relaţiile dintre personaje. Reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor.

Inteligenţa intrapersonală presupune utilizarea reflectării ca mod de conştientizare a semnificaţiilor textului; asigură studiul independent, învăţarea în ritm propriu, centrele de interes, reflecţia la un moment dat, instruirea autoprogramată, activităţile de autoevaluare.

Scenariul didactic:

1. Repartizarea elevilor în  grupe, fiecare reprezentând una dintre dimensiunile inteligenţei.

2. Lectura individuală, interiorizată a textului.

3. Indicarea sarcinilor de lucru:

Inteligenţa verbal-lingvistică: creaţi un descântec/fraze ritmate care să conţină cuvintele rostite de Lupar în noaptea Sfântului Andrei prin  care să se sugereze practici magice folosite de acesta; redaţi în 10-15 rânduri atmosfera şi evenimentele din acea noapte; comentaţi rolul prologului în această povestire; realizaţi un eseu în care să interpretaţi semnificaţia desenelor de pe pereţii camerei Luparului.

Inteligenţa logico-matematică: reprezentaţi printr-o figură geometrică tipul de povestire reprezentat de În mijlocul lupilor şi explicaţi relaţia care se stabileşte între figura geometrică aleasă şi tipul de povestire;  realizaţi un rebus care să aibă pe verticală cuvântul Lupar.

Inteligenţa vizual – spaţială: reprezentaţi printr-un desen portretul Luparului aşa cum reiese el din text; reprezentaţi printr-un desen coordonatele spaţiale ale povestirii; povestiţi în imagini evenimentele din noaptea Sfântului Andrei.

Inteligenţa muzical-ritmică: asociaţi întâmplările din noaptea Sfântului Andrei cu o melodie/ puneţi pe note aceste întâmplări.

Inteligenţa corporal-kinestezică: folosind limbajul corporal, imaginaţi-vă şi imitaţi mişcările personajelor prezente la evenimentele din noaptea Sfântului Andrei.

Inteligenţa naturalistă: creaţi analogii între om şi animal; încadraţi personajul într-un tip de temperament folosind zodiacul.

Inteligenţa interpersonală: realizaţi un joc de rol între judecător şi Lupar – ca reprezentaţi ai unor lumi diferite - bazat pe informaţiile pe care vi le oferă textul.

Inteligenţa intrapersonală: imaginaţi-vă că sunteţi judecătorul; realizaţi o pagină de jurnal intim în care să vă exprimaţi sentimentele în legătură cu evenimentele petrecute în noaptea Sfântului Andrei; scrieţi un eseu având ca temă timpurile primordiale, reprezentate de Lupar aflate în opoziţie cu lumea modernă, reprezentată de judecător.

Concluzii

Interacţiunile gen învăţare prin cooperare – acolo unde se integrează şi inteligenţele multiple - condiţionează dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ale şcolii şi rezultatele sale,  favorizează dialogul şi relaţiile dintre elevi,  uşurează comunicările interindividuale. Discuţiile de grup ajută membrii acestuia să dezbată, să structureze cunoştinţele şi să le organizeze rapid sub impactul noilor informaţii, iar în final să-şi extindă cunoştinţele şi înţelegerea.

Munca în echipă constituie un stimulent intelectual şi declanşator al schimbului de opinii şi de informaţii, favorizând schimbul de idei şi discuţia, adică toate condiţiile care contribuie la educarea spiritului critic, a obiectivităţii şi a reflexiunii discursive. Analiza critică a soluţiilor emise dezvoltă capacităţile de autoevaluare a participanţilor. Învăţarea prin colaborare încurajează la elevi o atitudine deschisă, bazată pe iniţiative personale, favorizând implicarea intensă  a elevilor în rezolvarea sarcinilor de învăţare.

Bibliografie:

Howard Gardner: Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, 1993