Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Aplicatii ale teoriei inteligentelor multiple in invatamantul primar
Scris de administrator   
Luni, 08 Martie 2021 09:58

 

APLICAȚII ALE TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Profesor învățământ primar Popa Constantina

Școala Gimnazială Luncoiu de Jos, jud. Hunedoara

Teoria inteligenţelor multiple reprezintă o altenativă a muncii diferenţiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui la îmbunătăţirea performanţelor elevilor. Cadrele didactice au un rol semnificativ în identificarea, dezvoltarea şi exploatarea acestor inteligenţe în contexte educaţionale formale, nonformale sau informale cu scopul de a eficientiza procesul de predare-învăţare-evaluare.

Cele opt tipuri de inteligență definite de Gardner sunt: inteligența lingvistică-verbală, inteligența logico-matematică, inteligența muzicală-ritmică, inteligența vizual-spațială, inteligența naturalistă, inteligența corporal-kinestezică, inteligența intrapersonală, inteligența interpersonală.

Contrazicând informația că ,,rațiunea, inteligența, logica și cunoașterea nu sunt sinonime...”, Howard Gardner (1983) propune o nouă viziune asupra inteligenței care a fost repede integrată în curricula școlară. În Teoria inteligențelor multiple, Gardner a lărgit conceptul de inteligență la unul ce include domenii precum muzica, relațiile spațiale și cunoașterea interpersonală, pe lângă abilități mentale și lingvistice.

Gardner definea inteligența ca fiind ,,capacitatea de rezolvare a problemelor sau de a adapta produsele care sunt evaluate într-unul sau mai multe medii culturale” (Gardner&Hatch, 1989). Utilizând cercetarea biologică, dar și pe cea culturală, el a formulat o listă de opt inteligențe. Această nouă concepție diferă mult de punctul de vedere tradițional, care în mod obișnuit recunoaște doar două tipuri de inteligență: verbală și matematică.

Cele opt tipuri de inteligență definite de Gardner sunt: inteligența lingvistică/verbală, inteligența logico-matematică, inteligența muzicală/ritmică, inteligența vizual/spațială, inteligența naturalistă, inteligența corporal/kinestezică, inteligența intrapersonală, inteligența interpersonală.

Toți ne naștem cu aceste tipuri de inteligență. Totuși, elevii vin la școală cu grade diferite de dezvoltare ale acestor tipuri de inteligențe. Aceasta înseamnă că fiecare copil va avea un set unic de puncte forte și de puncte slabe. Astfel se explică cât este de ușor (sau dificil) pentru un elev să asimileze informația când este prezentată într-o modalitate particulară. Aceasta este strâns legată de stilul de învățare. Multe stiluri de învățare pot fi găsite într-o singură clasă de elevi. De aceea este foarte greu, chiar imposibil pentru un profesor să adapteze fiecare lecție la stilurile de învățare ale elevilor.

Cunoscând profilul de inteligență al elevilor din clasa mea (mă voi opri asupra clasei a II-a), iată cum am aplicat T.I.M. la disciplina ,,Comunicare în limba română”, lecția ,,Iarna pe uliță” de George Coșbuc. În prealabil, elevii s-au familiarizat cu textul liric, apoi au rezolvat exerciții de vocabular prin explicarea cuvintelor necunoscute.

În următoarea oră s-au constituit grupele în funcție de inteligențele tari. Grupele de elevi pe tipuri de inteligență au avut sarcini diferite:

Grupa 1 - Poeții – căreia îi corespunde inteligența verbal-lingvistică

· Povestește, pe scurt, ceea ce ai înțeles din poezie.

· Completați versurile cu cuvinte care rimează:

,,Iarna a sosit în zori

La fereastră a pus ...........

A sosit cu gerul ei

Cu zăpadă și ............. .”

Grupa 2 - Matematicienii - căreia îi corespunde inteligența logico-matematică

· Compuneți, apoi rezolvați o problemă despre copiii de la săniuș, folosind numere până la 100.

Grupa 3 – Compozitorii - căreia îi corespunde inteligența muzicală-ritmică

· Cântați un cântecel despre iarnă.

· Alegeți o strofă din poezie și alocați-i o melodie, creată de voi.

Grupa 4 – Pictorii - căreia îi corespunde inteligența vizual-spațială

· Pictați o săniuță, pe baza conturului de pe bănci. Mai întâi veți decupa, apoi veți asambla părțile componente, iar la final veți picta.

· Modelați din plastilină o sanie.

Grupa 5 – Naturaliștii - căreia îi corespunde inteligența naturalistă

· Prezentați semnele iernii, așa cum apar în poezie.

· Descrieți comportamentul copiilor la săniuș.

Grupa 6 - Actorii - căreia îi corespunde inteligența corporal-kinestezică

· Imitați mișcările copilului mic atunci când apare pe uliță.

Grupa 7 – Avocații - căreia îi corespunde inteligența intrapersonală

· Imaginați-vă că sunteți în locul bătrânei. Cum ați fi procedat?

· Ești băiatul cel mic: povestește, pe scurt, viața ta.

Grupa 8 - Jurnaliștii - căreia îi corespunde inteligența interpersonală

· Realizați un interviu cu un personaj din poezie.

· Dați sfaturi copiilor aflați la derdeluș.

După ce mă asigur că toate grupele au înțeles ce au de făcut, le dau voie să înceapă

să lucreze. Voi supraveghea și voi da indicații acolo unde e necesar. Această activitate m-a ajutat să tratez elevii în funcție de potențialul propriu, să realizez o evaluare continuă și individuală, în care fiecare elev să aibă libertate de expresie, alegându-și inteligența sau combinația de inteligențe adecvate propriei personalități.

În cadrul inteligenței verbal-lingvistice am scos în evidență următoarele abilități ale elevilor: sensibilitate de limbaj, exprimare verbală coerentă și corectă, îmbogățirea vocabularului.

Inteligența logico-matematică s-a axat pe abilitățile elevilor: operare cu concepte matematice, realizare de raționamente logice, gândire abstractă, elevul învățând din conexiunile făcute, folosind gândirea critică, calculând, experimentând, preferând numerele, formulele, raționamentele.

Inteligența muzicală-ritmică a folosit ca abilități ale elevului producerea de sunete, melodii, fredonat, cântat, preferând sunetele, ritmurile vesele, cântatul pe voci.

Inteligența vizual-spațială s-a bazat pe observarea de detalii, orientarea în spațiu, imaginație, desen, culori, colaj.

Observarea fină a detaliilor senzoriale, a relațiilor, a mediului înconjurător sunt abilitățile elevului observabile în cadrul inteligenței naturaliste. Elevul preferă natura, fenomenele naturale, îi place să stea în aer liber, să se joace cu ceilalți.

În cadrul inteligenței corporal-kinestezice, elevul îşi poate controla în mod voluntar mişcările corpului, îşi poate programa mişcări ale corpului, face uşor legătura dintre corp şi minte.

Inteligența intrapersonală are ca abilități ale elevului introspecția, înțelegerea de sine, analizarea și exprimarea sentimentelor și gândurilor proprii, autoevaluarea prin sarcini individualizate, prin muncă independentă.

În cadrul inteligenței interpersonale, un rol important îl are comunicarea verbală și nonverbală, negocierea, medierea, înțelegerea celuilalt, relațiile sociale, colaborarea, empatia față de alții, interacțiunea realizându-se prin comunicarea în grup, prin activități independente.

În concluzie, Teoria inteligențelor multiple a lui Gardner oferă o bază teoretică pentru a recunoaște diferitele abilități și talente ale elevilor. Această teorie acceptă că, în timp ce nu toți elevii sunt înzestrați verbal și matematic, ei pot avea talente în alte domenii, cum ar fi muzica, relațiile spațiale sau cunoașterea interpersonală. Aprofundarea și evaluarea învățării în acest mod permite unui număr mare de elevi să participe cu succes la învățarea din clasă.

Bibliografie:

Romiță Iucu, Teoria și metodologia instruirii – suport de curs, P.I.R., București, 2005

Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Editura Polirom, Iași, 2009

Ultima actualizare în Marţi, 22 Martie 2022 18:14
 

Revista cu ISSN

Formarea atitudinii de iubire fata de Du…

FORMAREA ATITUDINII DE IUBIRE FAŢĂ DE DUMNEZEU A TINERILOR SOCIETĂŢII DE ASTĂZI Prof. MĂTĂLICĂ PAULA Şcoala Gimnazială, comuna HERĂEŞTI – NEAMŢ REZUMATUL LUCRĂRII ...

Read more

Comunicarea eficienta dintre profesor si…

COMUNICAREA EFICIENTĂ DINTRE PROFESOR ȘI ELEV            Profesor psihopedagog Ștefănescu Adreana                                      Centrul de Resurse și  Asistență Educațională ”Speranța” Timișoara               Comunicarea eficientă dintre profesor și elev presupune existența unor relații de ...

Read more

Rolul aplicatiilor practice la orele de …

Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică Studiu de specialitate   Profesor Simona Bucurenciu Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța   Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut...

Read more

Abardorarea educatiei din perspectiva dr…

ABORDAREA EDUCAȚIEI DIN PERSPECTIVA DREPTURILOR OMULUI Berea Alexandra-Elena, prof. înv. primar la Școala Gimnazială Nr.5 Piatra-Neamț Școala este un mediu care trebuie să-i pregătească astăzi pe adulții de mâine. Dacă...

Read more

Proiect de programa curriculum la decizi…

PROIECT DE PROGRAMĂ CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII: STILISTICĂ Prof. Simona Crainic, Şcoala Gimnazială Sarmizegetusa Articolul de faţă este rezultatul nevoii de modele în alcătuirea unui proiect de...

Read more

Abordarea SciFiEd

Partea I Abordarea SciFiEd   Sumar executiv al Raportului Transnaţional de cercetare şi Rezumat al abordărilor şi metodelor sugerate   Raportul prezintă rezultatele cercetării de birou (de desk) - un sondaj bibliografic în cadrul fiecărei...

Read more

The critical period in language learning

THE CRITICAL PERIOD IN LANGUAGE LEARNING Prof. Chirilă Ana-Maria Şcoala Gimnazială ,,Iustin Pîrvu’’ Poiana Teiului The critical period hypothesis states that there is a period of life (between birth and puberty)...

Read more

Mediul

                                                                                              MEDIUL                  Mediul este reprezentat de totalitatea elementelor si conditiilor de viata cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale, in diferite etape de evolutie. Factorii de...

Read more