Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Statutul epistemologic al pedagogiei
Joi, 20 Ianuarie 2011 18:43

STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PEDAGOGIEI

 

Orice stiinta se constituie relativ lent, parcurcand 3-4 faze.

Faza prestiintifica se caracterizeaza prin faptul ca fenomenelor care impresioneaza sau uimesc li se dau explicatii mitico-religioase, fiind insotite de practici magice si de conditia ca fenomenele respective pot fi supuse vointei omului prin tehnici artificiale, mai mult sau mai pun fanteziste. In faza metafizica acestea din urma dispar pe fondul incercarilor de a explica in mod rational si abstract fenomenele respective. Faza empirica debuteaza odata cu renuntarea la explicatiile religioase si metafizice si adaptarea unor metode de culegere si colectionare a faptelor concrete carora nu li se pot insa formula explicatii cauzale si legitati generale. Abia in faza teoretica stiintele ating maturitatea: faptele culese empiric sunt supuse interpretarilor logico-matematice care permit formularea de legitati si exprimarea de predictii.

Stiintele omului, intre care si pedagogia, nu au atins maturitatea teoretica de tip logico-matematic si nici nu se poate sconta, in viitorul apropiat, pe un atare succes. Este chiar posibil ca interpretarea logico-matematicä a fenomenelor educationale sa nu fie calea spre constituirea unei pedagogii autentic stiintifice. Stiintele omului, ar trebui sa se preocupe nu atat de formularea unor legitatii riguroase, cat de cäutarea unor sensuri si semnificatii ale existentei umane menite a-1 ajuta pe om sa-si depaseasca conditia aparte in lumea viului. Omul este singura fiinta constienta de sine si de conditia sa tragica.

                                                 

 

Pedagogia perennis si pedagogia temporalis

Actualmente, pedagogia poate fi consideratä o stiinta aflata in faza empirica. Achizitiile sale stiintifice s-au realizat pe doua cai. De-a lungul mileniilor, experienta educativä a decantat o serie de idei si practici cu valoare incontestabila (pedagogia perennis); acestora li s-au adaugat, incepand din secolul al XIX-lea, rezultate ale cercetarilor bazate pe metode imprumutate din stiintele naturii, precum observatia si experimentul (pedagogia temporalis).

Numeroasele teorii pedagogice nu au caracteristicile celor din stiintele naturii, ele raman, ca si doctrinele pedagogice, ireconciliabile. Inca nu s-a constituit o stiinta unica a educatiei, capabila sa-si integreze coerent si cumulativ achizitiile noi realizate prin investigatii sistematice. Nu exista o pedagogie, ci pedagogii care nu au in comun decat o parte mai mult sau mai pun insemnata de valori ale pedagogiei perennis.

 

Educatia si paideia

Decantarea si cristalizarea gandirii pedagogice au depins direct de devenirea educatiei de-a lungul proceselor de umanizare si civilizare a omului. Toate acestea s-au realizat prin acumularea, tezaurizarea si transmiterea culturii. Interdependenta dintre educatie, cultura si civilizatie este atat de stransa incat studiul lor separat este intotdeauna artificial. Tot astfel, umarirea modului de constituire a pedagogiei ca fara a lua in seama fenomenele educationale care au generat-o, ramane partiala. Acesta era intelesul complet al conceptului elin de paideia.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 18:48
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Teme discipline sectie bilingva francofo…

Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii sustin probele specifice in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla temele din programele de bacalaureat pentru...

Read more

Experimentul didactic metoda fundamental…

EXPERIMENTUL DIDACTIC - METODĂ FUNDAMENTALĂ ÎN STUDIUL BIOLOGIEI Profesor: Cocoş Alina Magdalena, Şcoala Gimnazială "ŞT.O.IOSIF", Tecuci Rezumat: Pornind de la definiţia experimentului ca metodă fundamentală în învăţarea biologiei, articolul aduce în...

Read more

Mostre de unitati SF intercurriculare

PARTEA VI Mostre de unităţi SF intercurriculare   Fiecare partener a proiectat o unitate SF inter-curriculară (cross-curriculară), descriind o serie de lecţii interconectate care utilizează unul sau mai multe texte SF cu scopul...

Read more

Evolutia familiei in Romania

EVOLUŢIA FAMILIEI ÎN ROMÂNIA                                      Prof. Neacşu Ionica-Ramona, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Voluntari, jud. Ilfov             Articolul urmărește evoluția instituției familiei, cu precădere după anii 1990. Ca orice instituție a avut și...

Read more

Valentele formative ale muzicii pentru m…

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor...

Read more

Revista cercului literar

CERCHIŞTII ŞI ,,REVISTA CERCULUI LITERAR” DE LA SIBIU   Nevodenszki Sorina, profesor I Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, Jud. Timis     Sibiul a oferit climatul în care s-a constituit una din cele mai cunoscute grupãri din...

Read more

Desenul mijloc de cunoastere a copiilor

DESENUL -  MIJLOC DE CUNOAŞTERE A COPIILOR    Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi                         Asemeni muzicii şi dansului, desenul permite omului să se exprime fără cuvinte, să dea...

Read more

Le projet en classe de fle

LE PROJET EN CLASSE DE FLE Bondoc Mihaela, profesor de limba franceză Colegiul Național I.L.Caragiale Ploiești Motto: “ J’entends et j’oublie, Je vois...

Read more