Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Statutul epistemologic al pedagogiei
Joi, 20 Ianuarie 2011 18:43

STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PEDAGOGIEI

 

Orice stiinta se constituie relativ lent, parcurcand 3-4 faze.

Faza prestiintifica se caracterizeaza prin faptul ca fenomenelor care impresioneaza sau uimesc li se dau explicatii mitico-religioase, fiind insotite de practici magice si de conditia ca fenomenele respective pot fi supuse vointei omului prin tehnici artificiale, mai mult sau mai pun fanteziste. In faza metafizica acestea din urma dispar pe fondul incercarilor de a explica in mod rational si abstract fenomenele respective. Faza empirica debuteaza odata cu renuntarea la explicatiile religioase si metafizice si adaptarea unor metode de culegere si colectionare a faptelor concrete carora nu li se pot insa formula explicatii cauzale si legitati generale. Abia in faza teoretica stiintele ating maturitatea: faptele culese empiric sunt supuse interpretarilor logico-matematice care permit formularea de legitati si exprimarea de predictii.

Stiintele omului, intre care si pedagogia, nu au atins maturitatea teoretica de tip logico-matematic si nici nu se poate sconta, in viitorul apropiat, pe un atare succes. Este chiar posibil ca interpretarea logico-matematicä a fenomenelor educationale sa nu fie calea spre constituirea unei pedagogii autentic stiintifice. Stiintele omului, ar trebui sa se preocupe nu atat de formularea unor legitatii riguroase, cat de cäutarea unor sensuri si semnificatii ale existentei umane menite a-1 ajuta pe om sa-si depaseasca conditia aparte in lumea viului. Omul este singura fiinta constienta de sine si de conditia sa tragica.

                                                 

 

Pedagogia perennis si pedagogia temporalis

Actualmente, pedagogia poate fi consideratä o stiinta aflata in faza empirica. Achizitiile sale stiintifice s-au realizat pe doua cai. De-a lungul mileniilor, experienta educativä a decantat o serie de idei si practici cu valoare incontestabila (pedagogia perennis); acestora li s-au adaugat, incepand din secolul al XIX-lea, rezultate ale cercetarilor bazate pe metode imprumutate din stiintele naturii, precum observatia si experimentul (pedagogia temporalis).

Numeroasele teorii pedagogice nu au caracteristicile celor din stiintele naturii, ele raman, ca si doctrinele pedagogice, ireconciliabile. Inca nu s-a constituit o stiinta unica a educatiei, capabila sa-si integreze coerent si cumulativ achizitiile noi realizate prin investigatii sistematice. Nu exista o pedagogie, ci pedagogii care nu au in comun decat o parte mai mult sau mai pun insemnata de valori ale pedagogiei perennis.

 

Educatia si paideia

Decantarea si cristalizarea gandirii pedagogice au depins direct de devenirea educatiei de-a lungul proceselor de umanizare si civilizare a omului. Toate acestea s-au realizat prin acumularea, tezaurizarea si transmiterea culturii. Interdependenta dintre educatie, cultura si civilizatie este atat de stransa incat studiul lor separat este intotdeauna artificial. Tot astfel, umarirea modului de constituire a pedagogiei ca fara a lua in seama fenomenele educationale care au generat-o, ramane partiala. Acesta era intelesul complet al conceptului elin de paideia.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 18:48
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Familia si scoala in crearea fiintei soc…

FAMILIA ŞI ŞCOALA ÎN CREAREA FIINŢEI SOCIALE   Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, Vrancea   Rezumat Indiferent de perspectiva din care sunt abordate, familia şi şcoala îndeplinesc un set complex de roluri, acestea...

Read more

Dezvoltarea gandirii critice

DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE                                                                               Prof. Alina Preduț, Turda, Județul Cluj               În societatea contemporană, invazia tehnologiei  si multitudinea activităţilor extraşcolare reprezintă un impediment în calea actului de lectură. Aceasta reprezintă pentru mulţi...

Read more

Traditiile si obiceiurile bogatia noastr…

BOGĂŢIA NOASTRĂ CEA NEPREŢUITĂ TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE                                                                               Prof. Dobrea Monica                                                                             Şcoala Gimnazială ”Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău   Motto: ,,...datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate...

Read more

Sincronie si diacronie

SINCRONIE ŞI DIACRONIE Profesor Andra Elena Diaconu, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Modul de cercetare sincronic nu se opune categoric cercetării istorice, evolutive, diacronice, ci apare ca o completare necesară,...

Read more

Educatia pentru democratie imperativ al …

EDUCAȚIA PENTRU DEMOCRAȚIE – IMPERATIV AL SISTEMULUI EDUCAȚIONAL CONTEMPORAN   Soroiu Crina, profesor învățământ primar, Școala Gimnazială, George Călinescu, Iași Acest articol subliniază importanța noilor educații pe fondul evidențierii problematicii lumii contemporane, în toată...

Read more

Study on subjectivity and feminism_Virgi…

STUDY ON SUBJECTIVITY AND FEMINISM IN VIRGINIA WOOLF’S THE NEW DRESS Part II   Prof. Delia Ilona Cristea Colegiul Naţional Elena Cuza, Craiova It is through the searching for a language...

Read more

Comisii MECTS privind Legea Educatiei Na…

Atasam primele drafturi ale acestor metodologii privind legislatia secundara pentru implementarea Legii nr. 1/2011 – Legea Educatiei Nationale: 3. Regulament privind organizarea invatamantului de arta       18. Metodologie de acordare a...

Read more

Capodopere ale literaturii franceze

CAPODOPERE ALE LITERATURII FRANCEZE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Literatura franceză este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi variate din lume, în...

Read more