INSTRUIREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR PRIN APLICAREA

TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE

Profesor învățământ primar, Odarca DEAC

Școala Gimnazială „Petre Dulfu”   Baia Mare

Stilurile de învățare ale elevilor se pot clasifica în diverse moduri și fiecare elev poate învăța în toate stilurile existente și va învăța cu atât mai bine, cu cât acestea sunt mai variate. Demersul didactic realizat de profesor poate fi în direcția stimulării interesului copilului pentru cunoaștere, pentru a căuta informația necesară și mai ales pentru a căuta în contexte variate , deplasând astfel accentul care cade pe memorie (mai ales memoria mecanică) spre gândire, spre descoperire.

Învăţământul contemporan deschide în faţa cadrelor didactice posibilitatea de a selecta metodele, procedeele, tehnicile, practicile de instruire, principii pe baza cărora să elaboreze programe şi strategii de instruire. Acest proces, în teoria şi practica pedagogică, este corelat cu strategii activ-participative care reprezintă modalităţi ale activităţii de învăţare. Aşa cum demonstrează practica, lecţia eficientă se bazează întotdeauna pe strategii interactive care satisfac nevoile copilului de activitate.

Relația dintre profesor și elev este marcată de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea , interesul elevilor pentru cunoaștere prin recunoașterea valorii fiecarui individ. Rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecarui elev în procesul de învățare are semnificație personală.

În vederea asigurării șansei de succes personal și pentru a elimina un eventual eșec în activitatea de învațare, este indicat să se adapteze procesul instructi-educativ la potențialitățile individuale , la ritmul și stilul de învățare a elevului , la interesele și abilitățile fiecăruia, la un sistem centrat pe elev, adică învățarea diferențiată.

Scopurile aplicării învățării diferențiate sunt : dezvoltarea maximă și succesul individual. Acest mod de adoptare a instruirii, dă semnificație Teoriei Inteligențelor Multiple a Dr. Howard Gardner care susține  că omul se naşte cu un anumit „profil” de „start” al inteligenţelor multiple care îl defineşte – cu alte cuvinte, se naşte cu un anumit nivel de dezvoltare a acestor inteligenţe, iar experienţele diverse de-a lungul vieţii, pot determina care dintre aceste inteligenţe se dezvoltă şi în ce măsură. Înainte de a adopta stilul de învățare adecvat , este necesar să se stabilească tipul de inteligență dominant.

1. INTELIGENȚA LINGVISTICĂ

Elevul cu inteligență lingvistică, preferă explicația verbală , preferă să citească , să scrie sau să spună povești. Este acel elev care va descrie imaginile prezentate,

fotografiile sau  va face  rime. Nu memorează reguli gramaticale, dar le respectă auzindu-le folosite. Identifică ușor poziția unui sunet în cuvânt. Își însușește expresii literare și cuvinte noi pe care le utilizează în contexte adecvate. Găsește cu ușurință sinonime, antonime, paronime sau omonime. Redă fără probleme  conținutul unei povestiri, realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol.

2. INTELIGENȚA LOGICO MATEMATICA

Elevul cu inteligența logico-matematică, are un bun discernământ în ceea ce privește relațiile și conexiunile; înțelege succesiunea anotimpurilor, a lunilor anului sau a zilelor săptămânii, analizează, rezolvă fără ajutorul imaginilor , construiește fraze logice, adresează întrebări (exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă?) sau/ și dă răspunsuri argumentate. Își concepe propria strategie de rezolvare a unei situații, memorează , face asocieri, compară, sintetizează  sau descoperă. Preferă să se exprime în scris.

3. INTELIGENȚA SPAȚIAL-VIZUALĂ

Inteligența spațial-vizuală , caracterizează elevul care  se exprimă ușor grafic, preferă diagramele, schemele , imaginile video și cărțile cu ilustrații. Este un copil preocupat de detaliile unei imagini, ale unui tablou și  se orientează ușor în spații diferite.

4. INTELIGENȚA CORPORAL -KINESTEZICĂ

Especific pentru elevul  cu inteligența corporal-kinestezică  este faptul că face legatura între mișcările corpului și minte. Un astfel de copil însoțește  exprimarea verbală cu gesturi și înțelege mai bine mesajul  atunci când interlocutorul său folosește și limbajul nonverbal. Rezolvă ușor un puzzle, îmbină cu succes componentele pătratului Tangram , îi plac colajele, decupează sau ansamblează cu succes.

5. INTELIGENȚA MUZICALĂ

Elevul cu inteligență muzicală este sensibil la sunete, recunoaște, creează și reproduce sunete muzicale. Această inteligența intervine atunci când muzica este folosită pentru un conținut oral care tocmai a fost învățat. Un copil cu inteligență muzicală își însușește fără efort o rostire clară, frumoasă a limbii materne și se integrează firesc , fără complexe în colectivitate. Abordează cu interes sarcina de a compune o melodie pentru versurile unei poezii, de exemplu.

6. INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ

Inteligența interpersonală este specifică elevului care  optează pentru munca în cooperare, în echipă sau în grup. În colectivitate , de exemplu, copilul cu intelugență interpersonală,  simulează comportamente , interpretează roluri și înțelege intervențiile și motivația colegilor săi . Această relaționare este benefică pentru exersarea inteligenței interpersonale și a celei intrapersonale.

7. INTELIGENȚA INTRAPERSONALĂ

Elevul cu inteligență intrapersonală are capacitate de concentrare și lucrează mai bine individual.

8. INTELIGENȚA NATURALISTĂ

Pentru elevul  cu inteligență naturalistă se recomandă relaționarea noțiunilor învățate cu diferite imagini, sunete  sau obiecte din natură. Vorbim despre o comuniune cu natura la acești elevi. Lucrează foarte  bine în aer liber.

Cunoscând și aplicând Teoria inteligențelor multiple, dăm ocazia fiecărui elev de a se manifesta intens motivat în domeniul în care capacitățile sale sunt mai evidente.

Valorificând aceste tipuri de inteligență, fiecare elev va conștientiza punctele tari și punctele slabe pe care le posedă.

La proiectarea unei lecții pe baza Teoriei inteligențelor multiple, trebuie pornit de la următoarele întrebări:

o Cum pot folosi cuvântul scris sau vorbit?

o Cum pot introduce deprinderi de gândire?

o Cum pot folosi culoarea sau materialele vizuale?

o Cum pot aduce în lecție sunetul, ritmul, muzica?

o Cum pot introduce în lecție mișcări ale corpului, gesturi, mimică?

o Cum pot apropia natura de tema lecție ?

o Cum pot motiva elevii să coopereze în învățare?

o Cum pot evoca sentimente și amintiri personale?