Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Perspective moderne in abordarea strategiilor de instruire
Scris de administrator   
Duminică, 08 Martie 2020 00:00

PERSPECTIVE MODERNE ÎN ABORDAREA

STRATEGIILOR DE INSTRUIRE

Profesor: Broboană Maria

Liceul Tehnologic P.S Aurelian-Slatina

Teoria inteligențelor multiple multiple-corolare instrucționale.

Contrazicând afirmația că rațiunea, inteligența, logica și cunoașterea nu sunt sinonime, Howard Garden (1983) propune o nouă viziune asupra inteligenței care a fost rapid integrată în curricula școlară. În Teoria inteligențelor multiple, Garden a extins conceptul de inteligență la unul ce include domenii precum muzica, relațiile spațiale și cunoașterea interpersonală, pe lângă abilitățile mentale și lingvistice.

Gardner definește inteligența ca fiind capacitatea de rezolvare a problemelor sau de a adapta produsele care sunt evaluate într-unul sau mai multe medii culturale (Gardner și Hatch, 1989 ). Utilizând cercetarea biologică, dar și pe cea culturală, el a formulat o listă de șapte inteligențe. Această nouă concepție asupra inteligenței diferă mult din punctul de vedere tradițional, care, în mod obișnuit, recunoaște doar două tipuri de inteligență: verbală și matematică.

Cele șapte tipuri de inteligență definite de Gatdner sunt:

1 Inteligența logico-matematică - ce constă în abilitatea de a detecta căile, mijloacele de a raționa deductiv și de a gândi logic. Această inteligență este adesea asociată cu gândirea științifică și matematică.

2 Inteligența ligvistică implică un limbaj perfecționat. Acest tip de inteligență include abilitatea de a manipula efctiv limbajul pentru a se exprima reciproc sau poetic. Inteligența ligvistică permite individului să folosească limbajul pentru a-și aminti informația.

3 Inteligența spațială – abilitatea individului de a manipula și crea imagini mentale pentru a rezolva problemele. Această inteligență nu este limitată la domeniul vizual. Gardner face precizarea că acest tip de inteligență se dezvoltă la copiii orbi.

4 Inteligența muzicală – conține capacitatea de a recunoaște și a compune fragmente muzicale, tonuri și ritmuri. Funcțiile auditive sunt solicitate pentru a dezvolta acest tip de inteligență în relație cu fragmentul și tonul, dar nu este nevoie de o cunoaștere a ritmului.

5 Inteligența chinestezică este capacitatea de a folosi abilitățile mentale coordonate cu mișcările corpului. Acest tip de inteligență schimbă credința populară conform căreia acțiunile mentală și psihică nu sunt relaționate.

6-7 Inteligențele personale, incluzând trăirile și intențiile interpersonale și inteligența intrapersonală – abilitate de a înțelege propriile trăiri și motivații. Aceste două tipuri de inteligență sunt separate una de cealaltă. Totuși, din cauza strânsei lor asocieri, în majoritatea culturilor sunt abordate adesea împreună.

Deși inteligențele sunt separate anatomic una de cealaltă, Gardner pretinde că cele șapte inteligențe operează foarte rar în mod independent. Mai curând sunt folosite concurent și complementar, ca abilități individuale de dezvoltare sau rezolvare de probleme. De exemplu, un dansator poate excela în arta sa numai dacă are :

1) O inteligență muzicală puternică, pentru a înțelege ritmul și variațiile muzicii

2) O inteligență interpersonală bună, pentru a înțelege cum poate inspira sau mișca afectiv auditoriul prin mișcările sale

3) Inteligență chineto-motorie, pentru a-și asigura succesul coordonării mișcărilor.

Bazele (originile) inteligenței

Gardner argumentează că bazele inteligenței multiple sunt biologice și culturale. Cercetările neurobiologice indică faptul că învățarea este rezultatul modificărilor în conexiunile sinaptice dintre celule. Elementele primare ale diferitelor tipuri de învățare se găsesc în ariile particulare ale creierului, unde au loc principalele transformări. Astfel, variatele tipuri de învățare decurg din conexiunile sinaptice în diferite arii ale creierului. De exemplu, leziunea ariei lui Broca va determina pierderea abilității de comunicare verbală (folosind sintaxa potrivită). Cu toate acestea, leziunea nu va afecta înțelegerea.

Utilizarea inteligenței multiple în clasa de elevi

Acceptarea teoriei inteligenței multiple a lui Gardner are câteva implicații pentru educatori în termenii instruirii în clasă de elevi. Teoria susține că cele șapte tipuri de inteligență sunt necesare pentru a funcționa productiv în societate. Educatorii ar trebui să înțelagă că toate tipurile de inteligență au același grad de importanță. Aceasta contravine sistemelor tradiționale de educație, care sunt axate pe dezvoltare și folosirea inteligenței verbale și matematice.

Astfel, teoria inteligenței multiple impune, ca educatorii să recunoască și să educe o gamă largă de talente și abilități.

Educatorii ar trebui să structureze prezentarea materialului într-un stil care să angajeze majoritatea tipurilor de inteligență . De exemplu, când predă o lecție despre război, profesorul le poate arăta elevilor hărți ale bătăliilor, poate face o audiție de muzică, poate organiza diferite jocuri de rol, poate solicita sau sugera elevilor lecturarea unei bibliografii utile . Acest tip de prezentare nu numai că incită elevii să învețe, dar îi permite profesorului să consolideze materialul predat în moduri foarte variate.

Având mai multe tipuri de inteligență, predarea poate facilita o înțelegere profundă a materialului.

Toți ne naștem cu cele șapte inteligențe. Totuși, elevii vor veni la școală cu grade diferite de dezvoltare a acestora. Rezultă de acici că fiecare copil va avea un set personal de puncte forte și de puncte slabe. Astfel se explică de ce este ușor (sau dificil) pentru un elev să asimileze informația când este prezentată într-o modalitate patriculară. Aceasta este foarte strâns legată de stilul de învățare. Multe stiluri de învățare pot fi găsite într-o singură clasă de elevi. De aceea este foarte greu, chiar imposibil pentru un profesor să adapteze fiecare lecție la stilurile de învățare ale elevilor. De exemplu, profesorul poate sugerează că un copil înzestrat cu o inteligență muzicală dezvoltată poate învăța despre un anumit război inventând un cântec care să facă referințe la tematica istorică studiată.

Sistemul educațional a susținut importanța dezvoltării inteligenței matematice și lingvistice, succesul studiului s-a bazat adesea pe masurarea abilităților dezvoltate de aceste două tipuri de inteligență. Susținătorii teoriei inteligenței multiple a lui Gardner cred că această accentuare este nedreaptă. Copiii a căror inteligență muzicală este foarte dezvoltată. De exemplu, pot fi orientați spre programe pentru cei mai talentați sau pot fi plasați în clase speciale, dat fiind faptul că ei nu obțin rezultate bune la matematică sau gramatică. Educatorii trebuie să evalueze învățarea elevilor lor în moduri care să le ofere un punct de vedere adecvat asupra punctelor slabe ele elevilor .

Cum copiii nu învață în același mod, ei nu pot fi evaluați după același etalon. De aceea, este important a educatorii să creeze,,profiluri de inteligență,, pentru fiecare elev. Cunoașterea felului în care învață fiecare elev va permite profesorului să ia decizii corecte asupra modului de evaluare a progreselor copiilor (Lazear, 1992). Această practică a evaluării individuale va permite profesorului să ia decizii corecte asupra modului de predare și prezentare a informației.

Testele tradiționale cer elevilor să-și arate cunoștințele într-o manieră predeterminată. Susținătorii teoriei lui gardner pretind că cel mai bun mod de evaluare este să-i lași pe elevi să prezinte materialul după cum vor, folosind diferite tipuri de inteligență.

Teoria inteligenței multiple a lui Gardner oferă o bază teoretică pentru a recunoște diferitele abilități și talente ale elevilor. Această teorie acceptă că, în timp ce nu toți elevii sunt înzestrați verbal și matematic, ei pot avea talente în alte domenii, cum ar fi muzica, relațiile spațiale sau cunoșterea interpersonală. Aprofundarea și evaluarea învățării în acest mod permite unui număr mai mare de elevi să participe cu succes la învățarea din clasă.

Bibliografie

Bârliba, C., 1990, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București

Cerghit, Ioan, 1993, Didactica, note de curs, Universitatea din București

Moscovici, S., 1997, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași

 

Revista cu ISSN

Rolul aplicatiilor practice la orele de …

Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică Studiu de specialitate   Profesor Simona Bucurenciu Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța   Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut...

Read more

Influenta antichitatii greco latine in o…

INFLUENȚA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE ÎN OPERA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI   MIRON Costina Violeta, Doctorand Universitatea “Ovidius” Constanţa Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Alexandru Macedonski est le théoricien de la modernité entre les...

Read more

Cautarea identitatii in media

CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎN MEDIA                                                                                               Mureşan - Chira Gabriel   Prof. Educator CRDEII, Cluj - Napoca   Asaltul informaţional este o realitate întâlnită la tot pasul. Ne punem întrebarea firească - cum ne protejăm...

Read more

Aptitudinile

APTITUDINILE     Potrivit manualelor de psihologie, prin aptitudine intelegem o serie de „realitati” psihice si chiar psihofiziologice, cum ar fi predispozitiile sau capacitatile. In sensul larg, aptitudinea reprezinta o expresie a potentialului adaptativ...

Read more

Travailler la production ecrite modele d…

FLE: TRAVAILLER LA PRODUCTION ÉCRITE MODÈLE D’ENSEIGNEMENT – APPRENTISSAGE DE LA STRATÉGIE EN 4 ÉTAPES   Prof. MANEA Ruxandra-Magdalena Colegiul Naţional « Dr. Ioan Meşotă » Braşov   Rezumat: Acest articol propune înregistrarea mai întâi a uni...

Read more

Dualismul poetic Grigore Alexandrescu

DUALISMUL POETIC. GRIGORE ALEXANDRESCU   Prof. Becheru Ramona Florentina Grup Şcolar Ferdinand I Rm.Vâlcea     Grigore Alexandrescu a creat în două registre estetice, aparent distincte, exprimând contradicţiile conştiinţei sale, ireductibile, interogative, greu de conciliat. Acest...

Read more

Apprendre et enseigner avec des document…

APPRENDRE ET ENSEIGNER AVEC DES DOCUMENTS AUDIO ET TELEVISUELS   Ilie Minescu Universitatea De Vest, Timişoara Apprendre une langue, c’est entrer en contact avec elle dans son authenticité. Tous les apprenants...

Read more

Droguri - clasificare

Clasificare droguri     În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra sistemului nervos central...

Read more