Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Perspective moderne in abordarea strategiilor de instruire
Scris de administrator   
Duminică, 08 Martie 2020 00:00

PERSPECTIVE MODERNE ÎN ABORDAREA

STRATEGIILOR DE INSTRUIRE

Profesor: Broboană Maria

Liceul Tehnologic P.S Aurelian-Slatina

Teoria inteligențelor multiple multiple-corolare instrucționale.

Contrazicând afirmația că rațiunea, inteligența, logica și cunoașterea nu sunt sinonime, Howard Garden (1983) propune o nouă viziune asupra inteligenței care a fost rapid integrată în curricula școlară. În Teoria inteligențelor multiple, Garden a extins conceptul de inteligență la unul ce include domenii precum muzica, relațiile spațiale și cunoașterea interpersonală, pe lângă abilitățile mentale și lingvistice.

Gardner definește inteligența ca fiind capacitatea de rezolvare a problemelor sau de a adapta produsele care sunt evaluate într-unul sau mai multe medii culturale (Gardner și Hatch, 1989 ). Utilizând cercetarea biologică, dar și pe cea culturală, el a formulat o listă de șapte inteligențe. Această nouă concepție asupra inteligenței diferă mult din punctul de vedere tradițional, care, în mod obișnuit, recunoaște doar două tipuri de inteligență: verbală și matematică.

Cele șapte tipuri de inteligență definite de Gatdner sunt:

1 Inteligența logico-matematică - ce constă în abilitatea de a detecta căile, mijloacele de a raționa deductiv și de a gândi logic. Această inteligență este adesea asociată cu gândirea științifică și matematică.

2 Inteligența ligvistică implică un limbaj perfecționat. Acest tip de inteligență include abilitatea de a manipula efctiv limbajul pentru a se exprima reciproc sau poetic. Inteligența ligvistică permite individului să folosească limbajul pentru a-și aminti informația.

3 Inteligența spațială – abilitatea individului de a manipula și crea imagini mentale pentru a rezolva problemele. Această inteligență nu este limitată la domeniul vizual. Gardner face precizarea că acest tip de inteligență se dezvoltă la copiii orbi.

4 Inteligența muzicală – conține capacitatea de a recunoaște și a compune fragmente muzicale, tonuri și ritmuri. Funcțiile auditive sunt solicitate pentru a dezvolta acest tip de inteligență în relație cu fragmentul și tonul, dar nu este nevoie de o cunoaștere a ritmului.

5 Inteligența chinestezică este capacitatea de a folosi abilitățile mentale coordonate cu mișcările corpului. Acest tip de inteligență schimbă credința populară conform căreia acțiunile mentală și psihică nu sunt relaționate.

6-7 Inteligențele personale, incluzând trăirile și intențiile interpersonale și inteligența intrapersonală – abilitate de a înțelege propriile trăiri și motivații. Aceste două tipuri de inteligență sunt separate una de cealaltă. Totuși, din cauza strânsei lor asocieri, în majoritatea culturilor sunt abordate adesea împreună.

Deși inteligențele sunt separate anatomic una de cealaltă, Gardner pretinde că cele șapte inteligențe operează foarte rar în mod independent. Mai curând sunt folosite concurent și complementar, ca abilități individuale de dezvoltare sau rezolvare de probleme. De exemplu, un dansator poate excela în arta sa numai dacă are :

1) O inteligență muzicală puternică, pentru a înțelege ritmul și variațiile muzicii

2) O inteligență interpersonală bună, pentru a înțelege cum poate inspira sau mișca afectiv auditoriul prin mișcările sale

3) Inteligență chineto-motorie, pentru a-și asigura succesul coordonării mișcărilor.

Bazele (originile) inteligenței

Gardner argumentează că bazele inteligenței multiple sunt biologice și culturale. Cercetările neurobiologice indică faptul că învățarea este rezultatul modificărilor în conexiunile sinaptice dintre celule. Elementele primare ale diferitelor tipuri de învățare se găsesc în ariile particulare ale creierului, unde au loc principalele transformări. Astfel, variatele tipuri de învățare decurg din conexiunile sinaptice în diferite arii ale creierului. De exemplu, leziunea ariei lui Broca va determina pierderea abilității de comunicare verbală (folosind sintaxa potrivită). Cu toate acestea, leziunea nu va afecta înțelegerea.

Utilizarea inteligenței multiple în clasa de elevi

Acceptarea teoriei inteligenței multiple a lui Gardner are câteva implicații pentru educatori în termenii instruirii în clasă de elevi. Teoria susține că cele șapte tipuri de inteligență sunt necesare pentru a funcționa productiv în societate. Educatorii ar trebui să înțelagă că toate tipurile de inteligență au același grad de importanță. Aceasta contravine sistemelor tradiționale de educație, care sunt axate pe dezvoltare și folosirea inteligenței verbale și matematice.

Astfel, teoria inteligenței multiple impune, ca educatorii să recunoască și să educe o gamă largă de talente și abilități.

Educatorii ar trebui să structureze prezentarea materialului într-un stil care să angajeze majoritatea tipurilor de inteligență . De exemplu, când predă o lecție despre război, profesorul le poate arăta elevilor hărți ale bătăliilor, poate face o audiție de muzică, poate organiza diferite jocuri de rol, poate solicita sau sugera elevilor lecturarea unei bibliografii utile . Acest tip de prezentare nu numai că incită elevii să învețe, dar îi permite profesorului să consolideze materialul predat în moduri foarte variate.

Având mai multe tipuri de inteligență, predarea poate facilita o înțelegere profundă a materialului.

Toți ne naștem cu cele șapte inteligențe. Totuși, elevii vor veni la școală cu grade diferite de dezvoltare a acestora. Rezultă de acici că fiecare copil va avea un set personal de puncte forte și de puncte slabe. Astfel se explică de ce este ușor (sau dificil) pentru un elev să asimileze informația când este prezentată într-o modalitate patriculară. Aceasta este foarte strâns legată de stilul de învățare. Multe stiluri de învățare pot fi găsite într-o singură clasă de elevi. De aceea este foarte greu, chiar imposibil pentru un profesor să adapteze fiecare lecție la stilurile de învățare ale elevilor. De exemplu, profesorul poate sugerează că un copil înzestrat cu o inteligență muzicală dezvoltată poate învăța despre un anumit război inventând un cântec care să facă referințe la tematica istorică studiată.

Sistemul educațional a susținut importanța dezvoltării inteligenței matematice și lingvistice, succesul studiului s-a bazat adesea pe masurarea abilităților dezvoltate de aceste două tipuri de inteligență. Susținătorii teoriei inteligenței multiple a lui Gardner cred că această accentuare este nedreaptă. Copiii a căror inteligență muzicală este foarte dezvoltată. De exemplu, pot fi orientați spre programe pentru cei mai talentați sau pot fi plasați în clase speciale, dat fiind faptul că ei nu obțin rezultate bune la matematică sau gramatică. Educatorii trebuie să evalueze învățarea elevilor lor în moduri care să le ofere un punct de vedere adecvat asupra punctelor slabe ele elevilor .

Cum copiii nu învață în același mod, ei nu pot fi evaluați după același etalon. De aceea, este important a educatorii să creeze,,profiluri de inteligență,, pentru fiecare elev. Cunoașterea felului în care învață fiecare elev va permite profesorului să ia decizii corecte asupra modului de evaluare a progreselor copiilor (Lazear, 1992). Această practică a evaluării individuale va permite profesorului să ia decizii corecte asupra modului de predare și prezentare a informației.

Testele tradiționale cer elevilor să-și arate cunoștințele într-o manieră predeterminată. Susținătorii teoriei lui gardner pretind că cel mai bun mod de evaluare este să-i lași pe elevi să prezinte materialul după cum vor, folosind diferite tipuri de inteligență.

Teoria inteligenței multiple a lui Gardner oferă o bază teoretică pentru a recunoște diferitele abilități și talente ale elevilor. Această teorie acceptă că, în timp ce nu toți elevii sunt înzestrați verbal și matematic, ei pot avea talente în alte domenii, cum ar fi muzica, relațiile spațiale sau cunoșterea interpersonală. Aprofundarea și evaluarea învățării în acest mod permite unui număr mai mare de elevi să participe cu succes la învățarea din clasă.

Bibliografie

Bârliba, C., 1990, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București

Cerghit, Ioan, 1993, Didactica, note de curs, Universitatea din București

Moscovici, S., 1997, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași

 

Revista cu ISSN

Regulament recunoasterea studiilor din i…

Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal - filiera tehnologica sau vocationala

Read more

Planificare model pentru stiinte invatam…

Planificare model pentru stiinte invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Calendarul Evaluarilor Nationale la clas…

Calendarul Evaluarilor Nationale la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a in 2014   Vezi Ordinul ministrului educatiei nationale privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a Evaluarilor Nationale in anul...

Read more

Chestionar Education Technology for Worl…

Chestionar pentru cadrele didactice de la Mark Twain International School   Unitatea școlară în care funcționați derulează un nou proiect intitulat Education Technology for World Class Learning, care   pune la dispoziția fiecărui...

Read more

Reguli de ameliorare a comunicarii didac…

REGULI DE AMELIORARE A COMUNICĂRII DIDACTICE Oprescu Eugenia - profesor Liceul Tehnologic Virgil Madgearu Roşiori de Vede Formarea competenţelor comunicative constituie un obiectiv...

Read more

Managementul proiectelor

MANAGEMENTUL PROIECTELOR   prof. Ciucă Cristina  Şcoala cu clasele I – VIII    Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu,  Jud. Buzău   Dinamica schimbărilor ştiinţifice, culturale, sociale etc, a impus la nivel de management educaţional adaptări...

Read more

Relatiile interpersonale din clasa de el…

RELATIILE INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI - STUDIU   Interactiunea educationala este un aspect, o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonale in clasa de elevi in ceea ce priveste o posibila...

Read more

Relatia dintre cognitiile irationale ale…

RELAȚIA DINTRE COGNIȚIILE IRAȚIONALE ALE COPIILOR CU ADHD ȘI CELE ALE PĂRINȚILOR ACESTORA Prof. Obancea Maria, CJRAE-Școala ”Liviu Rebreanu”, Cluj-Napoca Abstract: Cel mai important lucru pentru o evoluție cât mai sănătoasă...

Read more