Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Modalitati de stimulare a inteligentei lingvistice
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Ianuarie 2016 19:05

ModalităȚi de stimulare a inteligenȚei lingvistice

Benchea Claudia

Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny” – Bacău

Rezumat: Pornind de la premisa că toți oamenii sunt dotați cu toate tipurile de inteligență, conform concepției lui Horward Gardner, abordarea educației din perspectiva inteligențelor multiple prin diferite activități și strategii didactice, poate stimula conștientizarea abilităților și manifestarea acestora în mod creativ.

Cuvinte cheie: inteligența lingvistică, teoria inteligențelor multiple, Horward Gardner.

,,Inteligenţa este o abilitate de a rezolva probleme sau de a crea produse care au valoare într-o anumită cultură.” (Gardner)

Limitarea și imposibilitatea evaluării multiplelor categorii de abilități pe care oamenii le demonstrează și le folosesc adesea, l-a determinat pe dr. Gardner să considere că testele IQ (de inteligenţă) nu reprezintă măsura adevăratei inteligențe a unei persoane. Astfel, dr. Horward Gardner dezvoltă, pe baza studiilor realizate, Teoria inteligențelor multiple, pentru a explica gama largă de abilități umane. Teoria lui porneşte de la ideea existenţei unor inteligenţe diferite şi autonome ce conduc la modalităţi diverse de cunoaştere, înţelegere şi învăţare. Astfel, capacitatea cognitivă a omului este descrisă printr-un set de abilităţi, talente, deprinderi mentale pe care dr. Gardner le numeşte ,,inteligenţe”.

Numită și inteligență verbală, inteligența lingvistică, una din cele opt identificate de Gardner, vizează capacitatea de a folosi limba nativă, dar și alte limbi, pentru a comunica, a gândi în cuvinte și a rezolva probleme sau a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic. Inteligenta verbală/lingvistică presupune înţelegerea ordinii şi semnificaţiei cuvintelor, utilizarea optimă a operațiilor limbajului. Chiar și cei care folosesc limbajul semnelor, se consideră că utilizează cu precădere, pentru a comunica, părțile creierului responsabile de inteligența verbală. Aceasta poate fi regăsită la nivelul relatării unor povești, dar și ca mod de manifestare a creativității în toate formele sale, presupunând o abilitate dezvoltată în utilizarea limbajului.

Subabilitățile inteligenței lingvistice sunt: expresivitatea limbajului, capacitatea de a povesti și de a inventa povești, limbajul descriptiv și de instrucție, utilizarea poetică și literară a limbajului, jocurile de cuvinte.

Deși inteligența lingvistică este cea mai des întâlnită competență umană, reprezentând capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral, fie în registrul scris, fiind prezentă în activități de rutină precum: scrierea unui e-mail, citirea unui ziar etc, ea este specifică poeților, romancierilor, jurnaliștilor, avocaților, profesorilor și oratorilor.

Un elev cu acest tip de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte, însă oricine își poate folosi tipurile de inteligență la care excelează pentru a-și îmbunătăți inteligența verbală. Chiar dacă suntem obișnuiți să vedem lucrurile din diverse unghiuri în mintea noastră, putem să răsucim literele și să ne jucăm cu ele creând ritmuri melodice.

Modalități de stimulare a inteligenței lingvistice, adaptate nivelului de dezvoltare intelectuală a elevilor:

- Promovarea lecturii individualizate, dincolo de limitele programei școlare;

- Brainstorming pentru identificarea unor finaluri alternative la romanele citite;

- Învățarea unei limbi străine noi este un excelent exercițiu pentru dezvoltarea inteligenței lingvistice și poate aduce mari satisfacții pe plan profesional;

- Citirea expresivă a creațiilor personale;

- Dialogul improvizat pe o temă dată;

- Memorarea unor cuvinte necunoscute, a căror semnificație a fost căutată în dicționar, pentru a ne îmbunătăți vocabularul, pe care să le folosim apoi în conversațiile zilnice;

- Jocuri specifice pentru utilizarea noilor cuvinte: Scrabble, cuvinte încrucișate, acrostihuri, Mad Libs[1], Anagrame sau Parola, Spânzurătoarea etc;

- Notarea într-un jurnal a cel puțin 250 de cuvinte zilnic, indiferent de subiect sau realizarea unui ”jurnal al scriitorului” în care notează citate preferate, creații personale etc;

- Realizarea unor publicații școlare, în care elevii își pot prezenta creațiile personale și articolele specifice vârstei;

- Realizarea unor bloguri personale/ale clasei în care sunt prezentate proiectele realizate sau recenziile cărților citite;

- Frecventarea unui club literar sau a unei echipe de dezbateri;

- Dialogul cu un scriitor contemporan preferat.

Cele opt tipuri de inteligență: lingvistică, muzicală, logico-matematică, spațială, kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturalistită, pot fi comparate cu notele diferite dintr-o octavă, pe un portativ: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DO. Modul diferit de a combina notele este unic, deși utilizăm aceleași opt note. Așa cum fiecăruia dintre noi îi place un cântec diferit, compus din aceste note, pentru fiecare are altă rezonanță.

Folosiți cât mai bine toate cele opt tipuri de inteligență, în felul vostru unic, pentru a crea o linie melodică armonioasă!

Bibliografie:

1.Marius Furtună, Supertehnici pentru dezvoltarea inteligenței, Editura Fulger, Medgidia, 2012.

2.Thomas Armstrong, Ești mai inteligent decât crezi. Un ghid al inteligențelor multiple pentru copii, Editura Curtea veche, București, 2011.

3. Gardner, H., Mintea disciplinată, Editura Sigma, București, 2005.

4. Păcurari, O. (coord.), Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, București, 2003.



[1] Mad Libs = joc de cuvinteîn care un jucător îi cere altuia să întocmească o serie de cuvinte cu care să înlocuiască spațiile libere dintr-o poveste; aceste înlocuiride cuvinte având un efect amuzant, când povestea rezultată este citită cu voce tare.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Cerinte deontologice privind activitatea…

    CERINŢE DEONTOLOGICE PRIVIND ACTIVITATEA PERSONALULUI DIDACTIC DE PREDARE   Art.33. Personalul didactic de predare trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învăţământ în care funcţionează.    Art.34....

Read more

Educatia estetica si artistica

EDUCATIA ESTETICA SI ARTISTICA   Conceptul de estetica si educatie estetica Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis, aisthetikos ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos. Estetica este stiinta...

Read more

Influenta antropica asupra faunei cinege…

Influenta antropica asupra faunei cinegetice din aria protejata Magura Odobesti

INFLUENȚA ANTROPICĂ ASUPRA FAUNEI CINEGETICE DIN ARIA PROTEJATĂ MĂGURA ODOBEȘTI BORDEA Gina, profesor biologie BORDEA Emilian, profesor istorie Liceul ”Simion Mehedinți” Vidra, județul Vrancea ...

Read more

Studiu asupra problemei libertatii la Do…

STUDIU ASUPRA PROBLEMEI LIBERTĂȚII LA DOSTOIEVSKI   Profesor Andone Crenguța Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov     Problema libertății apare în opera lui Dostoievski în “Frații Karamazov” și presupune posibilitatea personajului de a acționa după propria...

Read more

Mitul propriu zis si modelul mitic in le…

ITUL PROPRIU-ZIS ŞI MODELUL MITIC ÎN ,,LES TROIS GRACES” DE MIRCEA ELIADE Elena HENDRE - prof. Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Baia Mare, Maramureş Rezumat: În opera ,,Les Trois Graces” Mircea...

Read more

ROLUL PROFESORULUI LA CLASA

ROLUL PROFESORULUI LA CLASÃ   Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I - VIII nr. 2 Vorniceni, Judetul Botosani     Oricare ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul profesorului este proeminent,...

Read more

Tutunul si efectele fumatului asupra org…

TUTUNUL ŞI EFECTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI Prof. Camelia Veronica Cosma Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău În societatea actuală acest viciu ”legal” este tot mai mult preferat...

Read more

Sugestii pentru utilizarea filmului mult…

PARTEA V Sugestii pentru utilizarea filmului, multimedia, şi a tehnologiilor Web 2.0    Natura multimedia a instrumentelor noastre contemporane permite implicarea mai multor simţuri, vizând stiluri de învăţare multiple. Natura lor multi-modală implică...

Read more