Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sanatatea fizica si psihica sub spectrul bullyingului
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Aprilie 2016 17:01

SĂNĂTATEA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ SUB SPECTRUL BULLYING-ULUI

Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel

Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca

Fenomenologia conduitei predatorii de tip bullying este complexă, fiind confundată deseori cu o agresivitate particulară atașată stării generale de agresivitate. Nefiind un comportament singular și original, bullying- ul se detașează spre unul claustrant deținând un specific ambiental perceput ca restrictiv sau, poate fi surprins ca ramură derivat- propagată prin contagiune, în mediul educațional- școlar. Comportamentele agresive de tip bullying sunt o problemă serioasă ce implică tendința spre excluziune și agravarea lor adică, o anumită secvență agresivă poate crește semnificativ într- un timp foarte scurt iar în apogeul violent pot exista persoane lezate. Escaladarea acestor conduite pot fi limitate printr-o analiză internă specifică sectoarelor și compartimentelor implicate, o reflectare anamnestică comparată noilor tendințe; studiile comparative având scop precis. Pe de o parte se analizează retrospectiv conduita, măsurile de intervenție și rezultatele iar, pe de altă parte, se reorienteză intervenția spre optimizarea acesteia și eliminarea factorilor care nu au contribuit pozitiv în intervenție; aceștia sunt reclasificati, modificați sau excluși după caz. Permanența intervențiilor psihosociologice atașate unei cunoașteri organizaționale, și a profilelor caracteriale ale elevilor din acest mediu, pot ajuta la diminuarea acestor comportamente și personalizarea profilaxiei.

Cuvinte cheie: agresivitate particulară (bullying), comportamente predatorii, sănătate organizațională, profilaxie

Literatura de specialitate oferă o amplă viziune asupra fenomenologiei bullying-ului ca un tip de conduită predatorie și care, de la general la particular deține anumite caracteristici, precum și o anumită evoluție pe caz specific sau în general pe grupuri de indivizi. Doctrina psihiatrică și psihopatologică privind acest tip predatoriu de comportament, aduce în discuție câteva elemente printre care se pot aminti: starea de sănătate, variabile sociologice, antecedente ce vizează agresivitatea, elemente care converg spre o tendință de a include conduita de acest tip în cadrul general de activitate al clinicilor de specialitate însă, direcțiile de acțiune sunt specific profilactice, inclusiv în contextul stării de sănătate organizațională când, acest tip predatoriu de conduită este regăsit instituționalizat. La dată mai recentă, s a descoperit faptul că domeniul psihopatologic poate exprima într- un fel mai unitar paleta factorilor predispozanți adică, poate surprinde și de fapt a surprins în studii randomizate și nerandomizate markerii (tendințe și ipoteze) ce converg la perturbarea climatului de sănătate organizațională parțială sau totală, sau pot preveni interacționismul cu factori semnificativi ca impact puternic negativ.

Punctul de vedere al specialiștilor este unul cât se poate de general deoarece, fenomenologia conduitei predatorii de tip bullying este complexă, fiind confundată deseori cu o agresivitate particulară atașată stării generale de agresivitate. Nefiind numai un comportament singular și original, bullying- ul se detașează spre unul claustrant deținând un specific claustrant- restrictiv sau, poate fi surprins ca ramură derivat- propagată prin contagiune, în mediul educațional- școlar. Totuși există o serie de caracteristici particulare și anume: impactul multicultural pe grupuri de elevi, subcultura derivată sau transmisă spre favorizatori de agresivitate(indivizi sau condiții limitative de mișcare), raportul persoană- situație nouă, educație și pattern familial, mediu de proveniență, reflecții pe zone de interes sau anumite tendințe (cutume, norme, jargoane/ limbaj, simbolistică externă- tatuaje, ținută, excentricități, stimuli incorect percepuți la nivel micro și macro- organizațional, control emoțional precar, precocitatea tulburărilor de comportament, feedback- ul social redus, tendința spre victimizare, impactul amenințării percepute, lupta contra autorității și regulii, ostilitate manifestă. Aceste variabile nu sunt însă suficiente pentru a explica bullying- ul în medii particulare cum este cel școlar. Pentru aceasta, pendulând între managementul situațiilor de criză și monitorizarea microgrupurilor școlare, implementarea politicilor educaționale și prevenția agresivității, factorul managementului instituțional și colaborarea școlii cu familiile elevilor, trebuie să fie una peste medie din punct de vedere a calității implicării.

Migrarea comportamentelor predatorii spre spațiu școlar reprezintă o realitate, deoarece este validată de un număr relativ mare de studii. Disproporția dintre cunoaștere și comportament poate reprezenta factorul care determină opoziții sociale, iar deciziile dețin non- valoare, adică se inversează atitudinea față de normă, regulă, etică (Sterian, 2004) Acestea în opinia aceluiași autor țin cont de anumite dimensiuni ce au fost studiate de Enăchescu (2004) și Jurcău et All (2008) și care se referă la predicție, profilaxie, la repercursiunile pe care acestea le- ar produce în cazurile în care preambulul agresional este neglijat. Modelul integrativ al cauzalității multiplu- determinate, generează la nivelul organizațional- școlar o serie de perturbări atât pe linia comunicării, cât mai ales la nivelul neliniștilor privind viteza de propagare a acestora, constituiți în factori de risc, secvență de analiză SWOT ca amenințare. Interpretarea eronată a mesajelor instituției școlare sau decodificarea la nivel etic- moral și atitudinal al acestora, impactul structurilor imaturizate de personalitate, cauzează un tip de reactivitate psihopatologică situată undeva la limita dintre normalul comportamental și simulare- devianță. Cu alte cuvinte se poate genera un conflict cu fundament agresional debutant ce favorizează receptarea stimulilor externi și interpretarea eronată a acestora, o inconfundabilă amprentă a dinamicii inversate a valorilor proprii individului.

„Mediul școlar este spațiul de întâlnire cu caracter formativ a copiilor cu educatorii (...) însă trecerea de la modelul protector familial la modelul obligativ școlar trebuie făcută cu multă abilitate, pentru a nu- i produce psihotraumatisme copilului, oferindu- i o motivație care să- i trezească interesul și atitudinea de cooperare cu școala și procesul de educație și instrucție oferit de acesta“ (cit. în Enăchescu, pag. 191-192, 2004).

Ce observăm? În primul rând o sursă de alimentare a tensiunilor interne a elevului prin incompleta adaptare la mediul instituțional- școlar și, dintr- un loc second, perspectiva de impact a grupurilor și microgrupurilor intern- organizaționale prin contagiune cu elemente subculturale față de care la nivelul individului nu există o posibilitate de apărare, sau există dar nu este suficientă.

În al doilea rând, înscrisă într- o anumită mentalitate(într- un sistem socio- cultural ale cărui valori le preia, le receptează ca stări de dezechilibru ale acestuia) boala psihica presupusă sau tendința spre instabilitate psihică depinde de valorile societății deci și ale sistemului instructiv- educativ. De cele mai multe ori, sistemul educațional este pus în postura de a creea metode profilactice pentru diminuarea/ eliminarea conduitelor de tip bullying și să ofere beneficiarilor de educație un cadru educațional sănătos, stabil, stimulant pozitiv pentru dobândirea unor competențe utile în viață. Termenul de bullying (agresivitatea particulară) reprezintă un concept relativ nou (…) reprezentat de un subset de comportamente agresive, dar chiar dacă se suprapun peste cel de agresivitate rămân distincte pentru că posedă caracteristici proprii, reprezintă o formă distinctă de agresivitate cu caracteristici speciale ce influențează climatul școlar instructiv- educativ“ (Jurcău et All, 2008). Alte opinii (Olwens, 1978, Ireland&Snowden, 2002 apud Tia, 2008) amintesc de bullying într- o serie de cercetări asupra agresivității adulților ca, mai apoi Heyne (2001), Viljoen, ONeil& Sidhu(2005) să invoce în cercetările lor conduita agresivă specifică spațiilor organizaționale mediate prin reguli, norme, regulamente și principii. Sunt sesizate: bârfa, agresivitatea verbală, fizică, conduitele manipulatorii social, simularea, victimizarea, șantajul, persiflarea, promovarea violenței, creșterea numărului de incidente implicând agresiuni, încălcarea normelor, indisciplină, furt, absenteism școlar, dominanța atitudinală și ierarhizarea grupurilor subculturale, promovarea simbolisticilor externe (valori media specific, tatuaje, conduit erotice precoce, ținută, posturi).

Comportamentele agresive de tip bullying sunt o problemă serioasă ce implică tendința spre excluziune și agravare a lor adică, o anumită secvență agresivă poate crește semnificativ într- un timp foarte scurt iar în apogeul violent pot exista persoane lezate. Escaladarea acestor conduite pot fi limitate printr- o analiză internă specific sectoarelor și compartimentelor implicate, o reflectare anamnestică comparată noilor tendințe, studiile comparative având scop precis. Pe de o parte analizează retrospectiv conduita, măsurile de intervenție și rezultatele iar, pe de altă parte, poate să reorienteze intervenția spre optimizarea acesteia și eliminarea factorilor care nu au contribuit pozitiv în intervenție; aceștia fiind reclasificati, modificați sau excluși după caz. Permanența intervențiilor psihosociologice atașate unei cunoașteri organizaționale, o bună cunoaștere a profilelor caracteriale ale elevilor din acest mediu, pot ajuta la diminuarea acestor comportamente și personalizarea profilaxiei.

Bullying- ul poate fi considerat entitate duală- disfuncție organizațională și comportament agresiv- asociat, un comportament predatoriu ce aduce atingere sănătății fizice și psihice a indivizilor ce sunt incluși în acel mediu. Odată cu creșterea gradului de agresivitate manifestată organizațional, crește și posibilitatea unui risc personal ridicat. Poate fi considarat o devianță? Numai parțial deoarece, comparativ cu motivația apariției tulburărilor de comportament, agresivitatea la cazurile sociale cu vârste mai mici este mai ușor de prevenit, intervenția fiind cu un grad ridicat de succes, pe când la conduitele deviante pure, istoricul comportamental deține un parcurs longitudinal crescut. Cu alte cuvinte, dacă intervenția se realizează promt, clar, precoce, consecințele pot fi prevenite. Fiecare persoană devine o individualitate fapt pentru care, nu se poate confunda o persoană cu alta, adaptarea- inclusiv amenajarea relațiilor interpersonale poate fi considerată un efort din partea individului. Efortul de adaptare- socializare, refuzul unor raporturi deja existente cu lumea, sunt elemente de rigiditate a structurilor de personalitate, formă în general puțin flexibilă, cu antecedente familiale. Pulsiunile ca mecanism de apărare mai mult sau mai puțin sofisticate devin atitudine și mod de viață, un mod de reactivitate, o încorporare, o stare de concurență ce poate perturba activitatea organizației și poate produce contagiune comportamentală (Enăchescu, 2004, Jurcău, 2008).

Educația pentru sănătate inclusive mintală poate constitui un standard minim în vederea gestionării impulsivității distructive dirijate spre exteriorul individului sau pot conduce la profilaxia comportamentelor autodistructive (toxicomanii, conduite parasuicidare) ce pot să se dezvolte în medii considerale limitative din punct de vedere a libertății de mișcare și care dețin specificul unui tip de program strict, ordonat, manageriat prin reguli.

Bibliografie:

1. Constantin, Enăchescu. Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iași, 2004

2. Ioan, Tia. Comportamente agresive în penitenciar, în Nicolae, Jurcău(coord.) Penitenciarul. Mediu psihosocial distinct, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca, 2008

3. Ireland, J.I. Bullying in prisons. Psychologist, 15, (3):130-135

4. Mihaela, Sterian. Agresivitatea mediatică și personalitatea, Editura Paideia, București, 2004

5. Viljoen, J.L.Oneil, M.L., Sidhu, A. Bullying behavior in female and male adolescent offenders: Prevalence, types, and association with psychosocial adjustment. Aggresive Behavior, 31:521- 536, 2005

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Capodopere ale literaturii franceze

CAPODOPERE ALE LITERATURII FRANCEZE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Literatura franceză este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi variate din lume, în...

Read more

Moduri de determinare a eficacitatii si …

MODURI DE DETERMINARE A EFICACITĂŢII ŞI EFICIENŢEI PREDĂRII. EVALUAREA COMPORTAMENTULUI DIDACTIC AL PROFESORULUI Prof: Popa Ianina Liceul Tehnologic Numărul 1 Sighişoara Eficienţa procesului de învăţământ este influenţată de mai mulţi...

Read more

Spiritul continua existenta nefiinda a u…

SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU                                                      Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Cu cât oamenii îmbătrânesc cu atât spiritual lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfăţişare mai organic. S-ar...

Read more

Consilierea - activitate de formare a el…

CONSILIEREA - ACTIVITATE DE FORMARE A ELEVULUI   Profesor Maxim Elisabeta Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Botosani     Schimbãrile care s-au produs la nivelul societãtii în general au determinat aparitia unor tendinte noi în...

Read more

Constituire corpul national de experti i…

Constituirea corpului national de experti in management educational seria 5   Se organizează şi cea de-a cincea serie pentru concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea Corpului National de Experţi în...

Read more

Problematica riscurilor specifice in edu…

PROBLEMATICA RISCURILOR SPECIFICE ÎN EDUCAŢIA COPIILOR SUPRADOTAŢI   Prof. Popovici Diaconu Răzvan     Abstract               Studiul realizat urmăreşte să evidenţieze riscurile generate de incapacitatea sistemelor educaţionale de a integra în mod corespunzător elevii cu potenţial...

Read more

Comunicare eficienta in situatii conflic…

COMUNICARE EFICIENTĂ ÎN SITUAŢII CONFLICTUALE Rapciuc Andreea, profesor psihopedagog Liceul cu Program Sportiv “Iolanda Balaş Soter” din Buzău Conflictul reprezintă o stare de tensiune creată...

Read more

Mecanismele naratiunii in romanele lui C…

MECANISMELE NARAŢIUNII ÎN ROMANELE LUI CAMIL PETRESCU prof. Ghiţă Valentin-Viorel Şcoala Gimnazială Nr. 200, Bucureşti Prin prezenta lucrare încercăm să ilustrăm instanţele comunicării narative, având ca text suport două...

Read more