Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Pledoarie pentru lectura intr-o lume dominata de gadgeturi
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Aprilie 2016 16:56

PLEDOARIE PENTRU LECTURǍ

ÎNTR-O LUME DOMINATĂ DE GADGET-URI

Prof. înv. primar MINODORA CONSTANTIN

Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău

Prin proverbul românesc ,,Cartea face omul-om, ca altoiul pomul-pom” se aratǎ cǎ prin carte se moşteneşte de la înaintaşi şi se transmite urmaşilor patrimoniul cultural al civilizaţiei naţionale şi universale.

Mottoul ,,Nu crede cǎ poţi ajunge departe, depǎrtându-te de carte!” ar trebui sǎ fie un îndemn clar pentru toţi cei care se respectǎ.Fenomen real al ultimului deceniu şi jumǎtate, criza lecturii îngrijoreazǎ nu numai cadrele didactice şi pǎrinţii, ci pe toţi cei care se ocupǎ de destinul cǎrţii, de la autori şi editori, pânǎ la bibliotecari. Oare de ce copiii noştri nu mai au bucuria de a citi, bucurie pe care o simţeam noi, adulții odinioară?!

Un rǎspuns ar fi cǎ noi ne amintim de primii ani ai copilǎriei când mama,tata sau bunica ne citeau poveşti înainte de culcare sau ne spuneau un basm preferat pentru a adormi. Astfel cǎ noi am crescut într-o lume populatǎ cu pitici, zâne şi personaje care ne-au educat sǎ-i preţuim pe cei buni, sǎ ne temem de cei rǎi şi sǎ facem bine celor din jur. Jocurile copilǎriei sunt desprinse din poveşti şi basme, iar jucǎriile prind viaţǎ în universul inocenţei,acţionând sub influenţa modelelor fabuloase îndrǎgite. Iatǎ cum lectura pǎtrunde în viaţa copilului de la cea mai fragedǎ vârstǎ,contribuind la formarea personalitǎţii sale, învǎţându-l sǎ iubeascǎ binele, frumosul,sǎ ajute pe cei slabi, sǎ-i dezaprobe pe cei rǎi, oferindu-i primele modele de conduitǎ. Oare, în zilele noastre, câţi pǎrinţi mai au timp sau dispoziţie sǎ citeascǎ poveşti prichindeilor lor seara, înainte de culcare? Într-o societate dominatǎ de televizor, calculator, Iphon, Smartphon, tabletă, MP3 și alte gadgeturi, pǎrinţii îl aşeazǎ pe copil în faţa televizorului pentru a viziona un desen animat sau îl învaţǎ de la o vârstǎ fragedǎ sǎ manevreze calculatorul şi sǎ-şi petreacǎ destul timp ucigând monştri, jubilând în urma reuşitei, formându-şi alte deprinderi de conduitǎ.

Adevǎrul este cǎ, în societatea actualǎ, în care informatizarea pune stǎpânire pe un numǎr tot mai mare de activitǎţi şi oameni, se poate observa cǎ se citeşte din ce în ce mai puţin. Principalul motiv invocat este lipsa timpului liber, care existǎ totuşi atunci când este vorba despre televizor, jocul pe calculator sau navigarea pe internet. Lectura este pusǎ adesea la colţ şi pe motiv cǎ nu aduce mari beneficii, cǎ este pierdere de timp și că orice informație este la un clic distanță.

Lucrurile nu stau tocmai aşa şi,la o simplǎ analizǎ, se pot evidenţia numeroase argumente în favoarea lecturii. Copilul, atunci când citeşte o carte, se identificǎ cu personajele literare care-i apar în poveste şi astfel, treptat, treptat, îşi formeazǎ un tipar de personalitate. Primul contact cu cartea este foarte important, de aceea el trebuie încurajat şi îndrumat în permanenţǎ. Uneori, copilul, din proprie iniţiativǎ doreşte sǎ studieze o carte, dar de cele mai multe ori învǎţǎtorul este cel care îl îndrumǎ sǎ facǎ acest lucru. Este foarte important ca şi pǎrinţii sǎ-l încurajeze pe micuţ în acest demers,nu numai prin faptul cǎ îi cumpǎrǎ cǎrţi sau îi prezintǎ importanţa acestora, ci şi prin simplul fapt cǎ însuşi pǎrintele citeşte o carte, puterea exemplului fiind mult mai mare, deoarece cunoaştem faptul cǎ elevii îşi copiazǎ pǎrinţii şi dascǎlii.

Se cunoaşte foarte bine importanţa lecturilor literare la vârsta şcolarǎ micǎ,deoarece are un mare impact asupra dezvoltǎrii personalitǎţii copilului din toate punctele de vedere: îmbogǎţeşte orizontul de culturǎ al elevilor, le oferǎ exemple de conduitǎ moralǎ superioarǎ, le prezintǎ cazuri de comportamente pentru a-i învǎţa să distingǎ binele de rǎu, le dezvoltǎ gândirea, imaginaţa, capacitatea de comunicare.

Ȋn orele de limba şi literatura românǎ şi eu încerc pe cât posibil sǎ le dezvolt elevilor mei gustul pentru citit, deşi este o misiune foarte grea. Din pǎcate foarte puţini copii citesc de dragul de a descoperi lumea,de a gǎsi mai multe informaţii sau pentru cultivarea unor trǎsǎturi morale. Cei mai mulţi citesc pentru cǎ le impun acest lucru, dându-le temǎ sǎptǎmânalǎ câte o lecturǎ de studiat, instituind acel caiet pentru lecturile suplimentare. Este important sǎ respectǎm anumite exigenţe atunci când facem o recomandare de lecturǎ. Textul literar trebuie sǎ se potriveascǎ gradului de dezvoltare din punctul de vedere al experienţei de viaţǎ, al gândirii, al limbajului, al trǎirilor psihice, al imaginatiei, sǎ deţinǎ valori estetice şi etice, sǎ se refere la universul de viaţǎ propriu copiilor sau un univers inteligibil lor.

Personal, am mai încercat şi o altǎ abordare a acestui subiect,prin organizarea multor activitǎţi extracurriculare atractive, antrenante şi stimulative pe tema cǎrţii de lecturǎ,la care elevii au participat cu mare însufleţire şi chiar cu talent artistic, costumându-se în multe din personajele îndrǎgite din cǎrţile citite şi interpretându-le rolurile în faţa colegilor, pǎrinţilor şi a altor invitaţi.

Lectura suplimentarǎ a elevilor se realizeazǎ acasǎ, în bibliotecǎ, în cluburi, etc. De aceea, pe lângǎ pregǎtirea asiguratǎ prin lectiile de citire/lecturǎ în care sunt iniţiaţi cu tehnici generale ale muncii cu cartea, la orele speciale de lecturǎ, învǎţǎtorii sunt datori sǎ asigure şi o anume pregǎtire specialǎ, care sǎ-i orienteze pe elevi în vederea folosirii cǎrţii pentru lecturǎ. Este vorba atât despre cǎrţi sau lecturi recomandate de programe şi manuale şcolare, cât şi despre cǎrţi pe care elevii înşişi, din proprie iniţiativǎ,trebuie sǎ ştie cum sǎ le caute, cum sǎ le solicite de la o bibliotecǎ şi, mai ales, cum sǎ le foloseascǎ.

Experienţa didacticǎ dobânditǎ în aceastǎ privinţǎ a selectat unele asemenea forme de îndrumare a elevilor pentru efectuarea lecturii suplimentare, care pot fi folosite în mod orientativ.Pe lângǎ povestirea folositǎ în clasele mici şi recenzia poate fi utilǎ în clasele a III-a şi a IV-a. Este vorba de prezentarea lucrǎrilor recomandate şi, mai ales, de a le cere elevilor sǎ formuleze propriile lor pǎreri despre creaţiile citite. Învǎţǎtorul va dirija cu atenţie “comentariul” respectiv prin întrebǎri adecvate. Elevii pot fi solicitaţi sǎ-şi formuleze pǎrerile asupra operei respective în scris, dupǎ un plan bine stabilit, care poate cuprinde:

1) autorul, titlul cǎrţii;

2) despre ce se povesteşte în cartea respectivǎ-conţinutul foarte pe scurt;

3) ce episod sau fragment i-a atras atenţia în mod deosebit şi de ce; fişa de lectură.

Lecţiile de popularizare a cǎrţilor unor scriitori constituie,de asemenea, un mijloc de îndrumare a lecturii suplimentare, în cadrul acestora se analizeazǎ o anume creaţie a unui scriitor cunoscut. Copiii îşi reamintesc fragmente din operele lui cunoscute fie din manual, fie din alte surse. Se prezintǎ cartea, care este expusǎ pentru a putea fi vǎzutǎ de elevi, în final se poartǎ o scurtǎ discuţie generalizatoare despre scriitorul şi operele respective, iar copiii îşi noteazǎ în caiete titlurile acestora, pentru a le putea procura de la bibliotecǎ sau de la librǎrie.

O astfel de activitate a constituit-o prezentarea operei nemuritoare a îndrăgitului și aș îndrăzni să spun inegalabilului povestitor, Ion Creangă. Cine nu a alergat împreună cu Nică la scăldat, la furat cireșe din cireșul mătușii Marioara, la colindat cu băieții satului sau nu a suferit la școală gândindu-se la calul Bălan și Sfântul Nicolae?! Cum se poate ca astfel de povestiri să nu te provoace a afla alte și alte minuni intrâd în lumea cărților?!

Și lecţiile în cadrul bibliotecii din şcoalǎ vin sǎ-i relaţioneze pe elevi în mod direct cu lumea fascinantǎ a cǎrţilor. Esta de dorit ca biblioteca sǎ ofere spaţiul necesar bunei desfǎşurǎri a lecţiei şi un numǎr suficient de exemplare din volumul în care se aflǎ opera studiatǎ. La activitate poate participa cu completǎri şi bibliotecarul şcolii. Lectura surprizǎ este o formǎ plǎcutǎ de a veni în contact cu opera unui autor. Elevii primesc la sfârşitul unei zile de curs câte o carte/copie xeroxatǎ a textului care se doreşte a fi lecturat acasǎ. O variantǎ a acestui procedeu constǎ în citirea unui scurt şi atractiv fragment în clasǎ, lǎsându-le elevilor plǎcerea finalizǎrii personale a lecturii.

Copiii trebuie învǎţaţi cǎ o carte nu poate fi cititǎ la voia întâmplǎrii şi nici în grabǎ, sǎ pozǎm cǎ suntem cititori pasionaţi. Odatǎ format, gustul pentru lecturǎ se poate transforma în clasa a IV-a într-o adevǎratǎ pasiune. Micii cititori trebuie sǎ înţeleagǎ cǎ dragostea de carte şi lectura ei este nespus de beneficǎ oricǎrui om. Cartea rǎsplǎteşte generos dragostea ce i-o purtǎm, ea te instruieşte chiar şi fǎrǎ sǎ i-o ceri şi, poate, când nici n-o doreşti.

Dacǎ dascǎlul ştie sǎ îndrume bine lectura, cartea devine partener de viaţǎ al elevilor, acel prieten devotat, ca un vehicol plǎcut, gratuit care îi poartǎ prin toatǎ lumea, prea mare pentru a fi strǎbǎtutǎ altfel.

Nicolae Iorga spunea un mare adevǎr despre carte:

,, Cultura unui om se formeazǎ,în primul rând, prin lecturǎ. De aceea, din fragedǎ copilǎrie, e bine sǎ iubim cartea, sǎ o citim, sǎ o pǎstrǎm cu grijǎ, ca pe un bun de preţ.”

 

 

BIBLIOGRAFIE:

* Nuţǎ Silvia, ”Metodica predǎrii limbii române în clasele primare”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000;

* Ȋnvǎţǎmântul primar, Nr. 4, Ed. Miniped, Bucureşti, 2008;

*Şerdean Ioan, ”Didactica limbii şi literaturii române în învǎţǎmântul primar”, Ed. Corint, Bucureşti, 2005.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Fotografia sumar de viata

Fotografia sumar de viata

Fotografia, sumar de viata! Istoria omenirii, fie recenta sau antica, nu a fost foarte bine ilustrata deoarece aparatele foto au aparut de foarte putin timp, ceva peste 100 de ani. Unii ar...

Read more

Standarde profesionale in invatamant

STANDARDE PROFESIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT    Prof. Achim Maria Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalau   MOTTO:  „Nu-i ÎNVEŢI pe copii  nici ceea ce ŞTII, nici ceea ce VREI ci ceea ce EŞTI.”               Prin natura umană, ne dorim...

Read more

Planificare model pentru geografie clasa…

Planificare model pentru geografie clasa a IV-a   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Regimul alimentar la romani in secolul a…

REGIMUL ALIMENTAR LA ROMÂNI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA   Dragnea Mihai   Moldovenii și miedul Cronicarul și arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) ne relatează câteva informații interesante despre consumul de mied (hidromel) la moldoveni....

Read more

Rolul dirigintelui in activitatea educat…

ROLUL DIRIGINTELUI ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ profesor Mirela POPOV Școala Gimnazială Ceamurlia de Jos, județul Tulcea (Rolul dirigintelui este acela de a atinge succesul împreună cu clasa de elevi, conform unui plan...

Read more

Definitivat 2013 modele subiecte

Definitivat 2013 modele subiecte   Ministerul Educatiei Nationale, prin CNEE – Centrul National de Evaluare si Examinare, a finalizat modelele de subiecte si bareme pentru Examenului national pentru definitivarea in invatamant - ...

Read more

Interferente literare

INTERFERENŢE LITERARE A aştepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el ar fi copilărie. Prof. Ioniţă Olimpia Colegiul Economic Viilor, Bucureşti ...

Read more

Modificari si completari la Legea Educat…

Modificări şi completări la Legea Educaţiei Naţionale   Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 mai, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011....

Read more