Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode active si interactive pentru evaluarea continua sau sumativa la prescolari
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 19:09

METODE ACTIVE ŞI INTERACTIVE PENTRU evaluarea

 continuă sau sumativă LA PREŞCOLARI

 

            Profesor Pătrașcu Elena Crenguța

            Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni –   GPP Stîlpeni, jud. Argeș

 

            Evaluarea este o componentă esenţiala a procesului instructiv/educativ, a triadei instruire-predare-evaluare, având ca scop cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea optimizarii ei, pe baza colectării, organizării şi interpretării rezultatelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare. Totodată, evaluarea trebuie să fie coerentă cu noile stiluri şi metode de predare - învăţare şi să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătăţirea activităţii, nu ca o „probă" a ceea ce ştiu sau nu ştiu elevii la un moment dat. Organizarea unei activităţi interesante, în care elevii (şi profesorii) se simt bine în timpul învăţării nu este un scop în sine.

Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi pe respect între educator şi între copii. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea pozitivă şi implicarea activă a tuturor copiilor. Voi enumera câteva metode active utilizate în activităţile de învăţare la nivelul II al învăţământului preşcolar: „Să dezlegăm misterul”, „Diagrama Venn”, „Convinge-ţi auditoriul că eşti...”, „Metoda proiectului tematic”, „Tenisul verbal ”, „Interviul”.

Prin predarea interactivă se urmăreşte aşezarea învăţământului pe baze pragmatice, pregătind copiii pentru o societate a pluralităţii punctelor de vedere şi a concurenţei ideilor. 

 

            Evaluarea este o componentă esenţială a procesului instructiv/educativ, a triadei instruire-predare-evaluare, având ca scop cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea optimizarii ei, pe baza colectării, organizării şi interpretării rezultatelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare. De asemenea rolul ei este să depisteze limitele învăţării, greşeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoştinţe, dificultăţi în interpretarea şi aplicarea cunoştinţelor, pentru depăşirea acestora şi realizarea progresului şcolar.

            Prin procesul de evaluare ne pronunţăm asupra stării unui fapt, proces la un anumit moment, din perspectiva informaţiilor pe care le culegem cu ajutorul unui instrument care ne permite să măsurăm în raport cu o anumită normă la care ne raportăm. Schimbările complexe în ceea ce priveşte utilizarea unor strategii moderne ale învăţării presupun şi metode de evaluare adecvate.

            Evaluarea trebuie să fie coerentă cu noile stiluri şi metode de predare - învăţare şi să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătăţirea activităţii, nu ca o „probă" a ceea ce ştiu sau nu ştiu elevii la un moment dat. Organizarea unei activităţi interesante, în care elevii (şi profesorii) se simt bine în timpul învăţării nu este un scop în sine. Trebuie să înregistrăm mereu progresele  pe care le fac elevii în procesul de învăţare. De aceea, evaluarea este menită să ne sprijine pentru a îmbunătăţi învăţarea, nu să probeze că elevii au învăţat ceva anume (şi cât anume) ca şi informaţie.

Tehnicile predării active şi interactive urmăresc:

-          să-i angajeze pe copii să-şi caute singuri informaţia de care au nevoie;

-          să-i înveţe să-şi pună probleme, să găsească singuri soluţii;

-          să dezvolte disponibilitatea lor spre dialog;

-          să-i conştientieze de rolul lor activ în orice demers, unde ei pot avea idei, soluţii;

-          să-i determine să se autoevalueze şi să-i evalueze pe colegii lor;

-          să le stârnească interesul, spiritul de competiţie;

-          să lucreze în cooperare.

În procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă, adică el pune probleme,ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune autoritar un punct de vedere. Cu alte cuvinte, organizatorul şi conducătorul educaţiei devine consilier, dar şi coechipier. S-a constatat că există mai multe moduri de receptare a informaţiei:

-          informaţia vizuală este receptată de 29% din numărul indivizilor (text scris, imagini, diagrame, scheme);

-          informaţia auditivă este receptată de 34% din numărul indivizilor (discuţii, dezbateri, muzică, dramatizări);

-          informaţia dobândită kinestezic este receptată de 37% din numărul indivizilor.

            Învăţarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere şi pe respect între educator şi între copii. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea pozitivă şi implicarea activă a tuturor copiilor. Voi prezenta câteva metode active utilizate în activităţile de învăţare la nivelul II al învăţământului preşcolar.

            1. „Să dezlegăm misterul” este una din metodele de învăţare activă care poate fi utilizată în învăţământul preşcolar pentru dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii copiilor. Copiii sunt împărţiţi în grupe eterogene, fiecare grupă primind un plic cu jetoane. Componenţii fiecărei grupe analizează jetoanele pentru a descoperi legăturile dintre evenimentele care duc la soluţionarea problemei. Jetoanele se vor aşeza în ordine cronologică, vor fi verificate şi lipite pe o planşă. Timpul de lucru este acelaşi pentru fiecare grupă şi se stabileşte de la început.

            Produsele finale vor fi expuse pe un panou, raportorul fiecărei grupe îşi prezintă produsul iar ceilalţi copii urmăresc, pun întrebări şi fac judecăţi de valoare. Utilizând tehnici diferite de conversaţie, educatoarea fixează noile cunoştinţe descoperite de copii.

            Exemplu: Se alcătuiesc patru grupe.

-          prima grupă primeşte un set de jetoane referitoare la procesul de germinaţie;

-          a doua grupă primeşte jetoane cu cifre de la 0-10, urmând să la aşeze în ordine crescătoare sau descrescătoare;

-          a treia grupă primeşte jetoane cu animale mici, mijlocii şi mari;

-          a patra grupă primeşte un set de jetoane cu acţiunile pe care un preşcolar le face pe parcursul unei zile.

2 „ Diagrama Venn” este o altă metodă de învăţare activă, care se foloseşte pentru a

compara, a observa, a analiza şi se poate utiliza în activităţile de învăţare sau fixare a cunoştinţelor. Educatoarea va desena pe tablă două cercuri suprapuse parţial. Aceleaşi cercuri sunt desenate şi pe foile copiilor, care vor lucra în perechi sau în echipă.

            Exemplu: În primul cerc desenăm atributele roşiei, în cel de-al doilea însuşirile ardeiului, iar în zona suprapusă, asemănările.Toate fişele se analizează.Sunt lăudate cele mai complete şi mai frumoase produse, dar şi colaborarea cu coechipierul.

            3. „Convinge-ţi auditoriul că eşti...” este o metodă empatică prin care copilul este pus în situaţia de a juca un rol, de a intra în pielea unui personaj, a unei persoane. Copiii vor fi pe rând, actori şi observatori. Din mulţimea costumelor şi accesoriilor puse la dispoziţie copilul alege costumul potrivit personajului interpretat şi rosteşte replicile acestuia, un accent deosebit punându-se pe limbajul verbal şi nonverbal. Se apreciază autenticitatea, fluenţa exprimării şi creativitatea.

            4. „Metoda proiectului tematic” este o metodă care implică învăţarea activă şi presupune culegerea informaţiilor, prelucrarea şi sistematizarea activităţii, căutarea de soluţii, interpretarea, reflecţia personală, inventivitate şi creativitate. Tema este stabilită în funcţie de preferinţele copiilor.

            5. „Tenisul verbal” este o metodă foarte îndrăgită de preşcolari, fiind utilizată cu succes în activităţile de consolidare şi evaluare a cunoştinţelor. Temele posibile sunt: animale domestice, sălbatice, păsări, fructe, legume, personaje din desenele animate, eroii din poveşti.

            Exemplu: Copiii vor fi aşezaţi în careu sau semicerc. În faţa copiilor se aşează o măsuţă şi două scaune. Se anunţă doi jucători, restul grupei formând mulţimea arbitrilor. Din bolul cu bileţelele care conţin temele unul din arbitri va extrage un bileţel şi va anunţa tema.

            6. „Interviul” este metoda care are ca scop formarea şi dezvoltarea capacităţii de a formula întrebări şi propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Educatoarea îl ajută pe copilul care realizează interviul sugerându-i întrebări de genul: Ce altceva aţi dori să vă întreb? Dacă aţi fi în locul meu, ce întrebări aţi pune? Se urmăreşte dezvoltarea comunicării, a pronunţiei, a creativităţii şi operativităţii.

            Prin predarea interactivă se urmăreşte aşezarea învăţământului pe baze pragmatice, pregătind copiii pentru o societate a pluralităţii punctelor de vedere şi a concurenţei ideilor. 

 

BIBLIOGRAFIE

1.      Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M.,  ,,Metode interactive de grup’’-ghid metodic-  Editura ARVES, 2002;

2.      Cerghit, Ioan , ,,Metode de învăţământ’’, Iaşi, Editura Polirom, 2006;

3.      Dulamă, Maria, Eliza, ,,Modele, strategii şi tehnici didactice activizante’’, Editura Clusium, 2002.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Proba practica concurs ocuparea posturil…

   ANEXA Nr. 4   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate   EDUCATIE ARTISTICA SPECIALIZATA Specializarile: Muzica, Corepetitie, Coregrafie si Arta actorului (posturi didactice/catedre din scolile si...

Read more

Baudelaire destinul modernitatii

BAUDELAIRE – DESTINUL MODERNITǍŢII Stanca Șovagǎu profesor de limba francezǎ la Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea, Cluj-Napoca T.S.Eliot: Inventarea unui limbaj nou...

Read more

Dezvoltarea creativitatii prescolarului …

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PREŞCOLARULUI PRIN METODA JOCULUI DIDACTIC   Profesor pentru învăţământul preşcolar Hreapcă Lenuţa - Mihaela Şcoala Gimnazială Larga-Jijia, Movileni, Jud. Iaşi   Rezumat: Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea, stimularea, educarea şi dezvoltarea...

Read more

Presenting and practicing new vocabulary

Presenting and practicing new vocabulary

PRESENTING AND PRACTICING NEW VOCABULARY Prof. Felherț Monica, Gradul Didactic I Liceul Tehnologic Nr.1 Salonta, Bihor Teacher attitudes to vocabulary have changed a lot over recent years. The use of the...

Read more

Scoala incluziva

 ŞCOALA INCLUZIVĂ   Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu Clasele I-VIII Dudeştii Noi              Dreptul de incluziune şcolară se poate defini prin acceptarea de către instituţiile de învăţământ a tuturor copiilor, indiferent de sex,...

Read more

Fisa cadru pentru post cadru didactic in…

FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR (educatoare, învăţători, profesori pentru învăţământ preşcolar/primar, profesor)     În temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul contractului individual...

Read more

Rolul imaginii de televiziune in influen…

ROLUL IMAGINII DE TELEVIZIUNE ÎN INFLUENŢAREA COMPORTAMENTULUI ELEVILOR   Prof. CIUCĂ (STAN) CRISTINA Şcoala cu clasele I-VIII Basca-Chiojdului, Chiojdu, jud. Buzău     Lumea se schimbă cu o rapiditate extraordinară, mass-media pătrunde în viaţa fiecăruia dintre...

Read more

Importanta creativitatii in procesul de …

IMPORTANŢA CREATIVITĂŢII ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII ÎN GIMNAZIU   Copaciu Georgeta Cătălina  prof. Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov     Prin învăţarea creativă trebuie să reuşim să facem din fiecare copil un...

Read more