Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

INVATAREA CREATIVA
Miercuri, 08 Aprilie 2009 02:00

ÎNVÃŢAREA CREATIVÃ

 

Învãtãtor: CIORBÃ RAMONA NICOLETA

Şcoala cu clasele I-IV Popeni – Cãiuti, Judetul Bacãu

 

 

Întelegerea naturii factorilor generali de creativitate are dublã valoare practicã pentru actiunile de stimulare a potentialului creativ: în primul rând, factorii ne pot indica care trebuie sã fie natura solicitãrilor specifice în cadrul antrenamentului creativ; în al doilea rând, ne relevã directiile strategice principale în actiunile de educare a creativitãtii, atât la cadrele didactice cât, mai ales, la elevi.

Stimularea creativitãtii este un demers socio-educational complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare si sustinere), antrenare, cultivare s dezvoltare a potentialului creator. Trebuie, însã, precizat faptul cã premisele naturale, dispozitionale oferã o bazã mult mai largã pentru dezvoltarea creativitãtii decât este ea realizatã în activitãtile instructiv-educative în care sunt antrenati cadrele didactice si elevii. În acest sens, ca scop practic este necesar sã avem în vedere întregul sistem al conditiilor sau factorilor favorizanti afirmãrii si dezvoltãrii creativitãtii, respectiv: factori structurali, interiori creativitãtii (inteligentã, motivatie intrinsecã, interes cognitiv si stiintific, curiozitate epistemicã, atitudini creative, gândire divergentã, tenacitate si perseverentã etc.); factori de climat general, socio-culturali în dezvoltarea si afirmarea personalitãtii elevilor (mediul social si cultural, contextul familial, economic etc.); factori de ambiantã psihosocialã, de climat psihoeducational (relatii interpersonale, valori si modele social-umane, relatiile dintre profesor-elev, stilul de conducere si tactul pedagogic etc).

Acestia sunt factori stimulativi pentru dezvoltarea si afirmarea creativitãtii. De asemenea, este necesarã utilizarea adecvatã a diferitelor metode si procedee specifice de stimulare si antrenare a creativitatii individuale si de grup. În sistemul metodelor si tehnicilor de stimulare a creativitãtii s-au impus, îndeosebi brainstormingul si sinectica.

Metoda brainstorming-ului este metoda "asaltului de idei", a lui Alex. Osborn, presupune principiul amânãrii evoluãrii critice a ideilor noi, asigurarea si mentinerea unei atmosfere propice producerii "în asalt" a cât mai multor idei originale, neobisnuite.

În acest sens, se fac urmãtoarele recomandãri privind activitatea grupului de brainstorming: evitarea oricãrei critici în emitarea ideilor noi; acceptarea oricãrei idei (chiar fanteziste) prin eliberarea de frânele posibile ale autocontrolului inhibitiv sau ale evoluãrii care poate bloca ritmul cãutãrilor noi; extinderea cât mai mare a numãrului de idei pentru a amplifica asfel sansele de aparitie a solutiilor noi si valoroase; valorificarea constructivã (novatoare) a ideilor altora prin reformularea si combinarea originalã a lor, pentru sporirea disponibilitãtii creatoare a grupului.

Dupã desfãsurarea sedintei, ideile, care au fost consemnate cu fidelitate, se supun unei analize critice în vederea gândirii solutiei adecvate la problema pusã. Strategiile "asaltului de idei" pot fi adaptate cu prudentã în anumite forme de desfãsurare creativã a activitãtilor instructiv-educative scolare.

Dintre procedeele de cultivare a creativitãtii la elevi, dar si la cadrele didactice, în consens cu Torrance, Lowenfeld etc, amintim:

· antrenarea capacitãtii de elaborare verbal-expresivã, comunicationalã în cadrul diverselor activitãti (compuneri, povestiri, descrieri, analize si sinteze operationale etc.);

· interpretarea independentã a unor texte si imagini prin solicitarea de a le acorda cât mai multe titluri posibile;

· elaborarea independentã a unor compozitii, solutii, rezolvãri, pornind de la diverse modalitãti de ordonare si structurare logicã posibilã a unor materiale, date, imagini, simboluri etc;

· analiza criticã si interpretarea obiectivã a lucrãrilor independent realizate de elevi sau cadre didactice;

· organizarea si desfãsurarea diferitelor jocuri didactice sau activitãti constructive care sã antreneze si sã dezvolte gândirea creatoare, divergentã, imaginatia creatoare, interesul cognitiv;

· analiza modalitãtilor posibile de îmbunãtãtire a continutului diferitelor obiective de învãtãmânt, enumerarea consecintelor multiple a unor fenomene (fizice, chimice, sociale etc.) si a solutiilor corespunzãtoare (diverse si eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce sunt/trebuie formulate la diferite tipuri de activitãti scolare;

· utilizarea unor procedee variate de activizare a capacitãtilor si atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicational, expresiv), cognitiv (intelectual) si motivational-atitudinal prin solicitãri deverse si problematice de genul: alcãtuirea de cuvinte, propozitii, enunturi multiple plecând de la anumite unitãti lingvistice (semiotice-semantice); solicitãri de a continua anumite începuturi de propozitii, fraze sau povestiri; gãsirea a cât mai multe cãi si solutii la diferite probleme formulate de ei sau de învãtãtor; formarea de notiuni stiintifice, de concepte si operatii logice adecvate continutului informational; dezvoltare si operatii logice adecvate continutului informational; dezvoltarea interesului congnitiv-empiric si a atitudinilor creative, critice, divergente, antirutiniere etc.;

· probele diagnostice de creativitate pot fi transformate si adaptate ca mijloace sau modele de antrenament creativ.

În afara activitãtilor desfãsurate în clasã, cele extradidactice si extrascolare au ample functii stimulative, formative pentru creativitatea elevilor si cadrelor didactice. Amplificarea participãrii efective a elevilor la activitãtile productive, creatoare din cadrul cercurilor stiintifice, tehnice si practico-aplicative, în colective de cercetare si creatie este o cale principalã în dezvoltarea creativitãtii.

Potentialul creativ al elevilor si cadrelor didactice este influentat de contextul social-cultural în care ei activeazã si se dezvoltã, de climatul general-educational al colectivului din care fac parte. Prin problematizare, cercetare si descoperire, prin metode participativ-active de antrenare, evaluare si stimulare a elevilor se creeazã cadrul adecvat, conditiilor optime dezvoltãrii creativitãtii acestora, conform cerintelor actuale ale stiintei, progresului tehnic, ale exigentelor învãtãmântului modern si cercetãrii stiintifice.

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 18:52
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Influente culinare de la centru si est e…

INFLUENŢE CULINARE DE LA CENTRU ŞI EST EUROPENI   Maistru instructor Hodorog Cristina C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj             Un studiu  făcut la făcut la Universitatea Charles din Praga pe adolescenţii din ţările...

Read more

Rolul aplicatiilor practice la orele de …

Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică Studiu de specialitate   Profesor Simona Bucurenciu Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța   Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut...

Read more

Memorii Adolescenta lui Mircea Eliade it…

MEMORII Adolescenţa lui Mircea Eliade – itinerariu spiritual   Dragomir Marian, Colegiul Tehnic “Elie Radu” Ploieşti     Characterized as "an exciting Bildungsroman, the only of its kind in our language" by Serban Cioculescu, the autobiographical...

Read more

Regulament de organizare si functionare …

Regulament de organizare si functionare a Consiliului national de etica din invatamantul preuniversitar

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

1. Sedative şi somnifere   1. Tranchilizante Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate, locul întâi a fost ţinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran şi Praxiten (oxazepam). Între...

Read more

Les techniques alternatives d evaluation…

Les techniques alternatives d evaluation Le portfolio

LES TECHNIQUES ALTERNATIVES D’EVALUATION. LE PORTFOLIO ILIE MINESCU Universitatea de Vest Timişoara                 Le portfolio est une méthode alternative d’évaluation qui a attiré l’attention et l’intérêt des professeurs. Il était nécessaire de trouver...

Read more

Destinul adamic in spiritualitatea roman…

DESTINUL ADAMIC ÎN SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ   Prof. Maghiar Adina S08 „Arany Janos”, Salonta     Articolul de faţă evidenţiază existenţa unei corespondenţe între structura agrară a neamului românesc şi originile adamice ale civilizaţiilor. În sufletul românesc...

Read more

Despre frazeologie si imbinarile de cuvi…

DESPRE FRAZEOLOGIE ŞI ÎMBINĂRILE DE CUVINTE Silvia Baltă, Profesor de limba franceză Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti Nu de puţine ori folosim în vorbire sau...

Read more