Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metodologia de aplicare a prevederilor privind inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar
Miercuri, 22 August 2012 00:00

ANEXA Nr. 1
  la regulament

 

METODOLOGIE
de aplicare a prevederilor privind inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar

 

Inspectorii vor tine cont in activitatea de inspectie ca, desi vor fi evaluate separat, ariile tematice/domeniile inspectate formeaza un sistem care reflecta ansamblul activitatii unitatilor de invatamant. Inspectorii trebuie sa emita aprecieri si nu simple descrieri a ceea ce se intampla in unitatile de invatamant.

Pentru Fisa de observare a lectiei (anexa nr. 5 la regulament), inspectorii vor folosi o scala cu 4 nivele de performanta, acordand pentru fiecare lectie asistata/observata unul dintre cele 4 calificative: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S).

Descriptorii de performanta pentru ariile tematice/domeniile inspectate descriu nivelurile de calitate bine (B), acceptabil (A), slab (S), fiind incluse pentru a fi un ghid pentru inspectori si scoli, facilitand interpretarea criteriilor si acordarea calificativelor generale pe arie tematica/domeniu.

Echipa de inspectori acorda calificative generale pentru fiecare arie tematica/domeniu inspectat - bine (B), acceptabil (A), slab (S) -, precum si pentru fiecare disciplina de studiu inspectata - bine (B), acceptabil (A), slab (S).

In acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplina de studiu se vor avea in vedere atat calificativele acordate in urma activitatii de asistenta/observare a lectiei, cat si raportarea la criteriile si descriptorii de performanta precizate/precizati pentru ariile tematice/domeniile incluse in cadrul prezentei metodologii. In mod special, in acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplina de studiu se vor avea in vedere criteriile si descriptorii de performanta pentru ariile tematice/domeniile:

   -activitatea personalului didactic (proiectare, predare-invatare, evaluare, reglare/remediere, diferentiere a demersului educational);

   -nivelul performantelor realizate de elevi in invatare raportat la standardele educationale nationale (curriculare si de evaluare).

Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de informare consultate si criteriile folosite de inspectori atunci cand realizeaza o inspectie scolara generala sunt urmatoarele:

   1. Managementul scolar, managementul asigurarii calitatii, dezvoltarea institutionala, eficienta atragerii si folosirii resurselor (umane, financiare, materiale si informationale), respectarea legislatiei in vigoare si a regulamentelor

Scopurile

Evaluarea eficacitatii managementului conducerii unitatii de invatamant si a responsabililor/coordonatorilor corespunzatori diferitelor niveluri din structura de management. Evaluarea capacitatii institutiei de educatie de a-si administra eficient resursele umane si materiale. Evaluarea masurii in care unitatea scolara are cunostinta de legislatia in vigoare in ceea ce priveste drepturile elevilor si eficacitatea cu care o aplica.

Sursele de informare consultate

   a) cel mai recent raport extern asupra unitatii de invatamant;

   b) documentele manageriale, Raportul anual de evaluare (RAE);    c) procesele-verbale de la sedintele consiliului profesoral si ale consiliului de administratie;

   d) schemele orare ale unitatilor de invatamant si orarul cadrelor didactice;

   e) politicile si procedurile;

   f) graficul activitatilor extracurriculare;

   g) fisele posturilor;

   h) informatii statistice cerute de inspector;

   i) bugetul institutiei de educatie si planul financiar;

   j) discutii cu personalul de la diferite niveluri din cadrul structurii manageriale;

   k) discutii cu elevii si cu personalul;

   l) regulamentul de ordine interioara;

   m) reglementarile care privesc situatia copiilor;

   n) dosarele cu actele si documentele elevilor;

   o) sanctiuni aplicate elevilor;

   p) codul de conduita sau normele care reglementeaza relatiile dintre cadrele didactice si elevi si dintre personalul didactic auxiliar si administrativ si elevi;

   q) masurile pe care le-a luat institutia de educatie pentru sanatatea si siguranta elevilor, de exemplu, in laboratoare, pe terenul sau in sala de sport;

   r) reglementari privind insotirea elevilor in timpul vizitelor in afara institutiei de educatie;

   s) orice alte reglementari si proceduri care se refera la protectia copilului;

   t) proceduri si reglementari care se refera la cazarea elevilor;

   u) discutii cu parintii si cu reprezentantii organizatiilor care sprijina unitatea de invatamant.

Criteriile

Directia de dezvoltare a unitatii de invatamant preuniversitar este bine stabilita?

   (I) Inspectorii vor analiza scopurile, politicile, procedurile si planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale institutiei de educatie pentru a stabili daca directia de dezvoltare este buna.

   (II) Se va aprecia daca personalul si comunitatea scolara inteleg planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale institutiei de educatie si le pun in practica.

   (III) Inspectorii vor evalua daca directorul si ceilalti manageri asigura o conducere corespunzatoare.

Sunt elaborate politicile si procedurile astfel incat institutia de educatie sa isi atinga scopurile?

   (I) Inspectorii vor aprecia daca au fost stabilite politici si proceduri corespunzatoare.

   (II) Se va acorda atentie modului in care politicile si procedurile au fost formulate, aratandu-se cine a fost implicat si cat timp.

   (III) Inspectorii vor aprecia daca politicile si procedurile sunt intelese de comunitatea scolara si daca sunt puse in practica asa cum trebuie.

Sunt folosite eficient resursele institutiei de educatie (bani, personal, materiale, echipamente)?

   (I) Inspectorii vor analiza bugetul unitatii de invatamant pentru a constata daca este cheltuit cum trebuie si daca se exercita un control eficace.

   (II) Evaluarea are in vedere modul de folosire a resurselor, cautand raspunsuri la urmatoarele intrebari:

Are unitatea de invatamant suficient personal didactic calificat?

Exista suficient personal nedidactic?

Pregatirea personalului didactic asigura realizarea unei activitati eficiente?

Are unitatea de invatamant suficiente spatii de cazare si masa la standarde corespunzatoare?

Are unitatea de invatamant suficiente resurse educationale pentru a-si realiza curriculumul?

Are unitatea scolara reglementari si proceduri adecvate pentru protectia copilului?

   (I) Inspectorii vor evalua daca unitatea scolara are proceduri bune si daca sunt puse in practica in mod corespunzator.

   (II) Inspectorii se vor informa asupra unor cazuri de abuzuri asupra copiilor si vor evalua modul in care au fost rezolvate.

   (III) Vor fi evaluate relatiile pe care le are unitatea scolara cu serviciile locale care raspund de copii.

Are unitatea scolara proceduri si reglementari corespunzatoare in ceea ce priveste protectia muncii?

   (I) Se va face o evaluare a normelor de siguranta din laboratoare si a echipamentului care asigura protectia elevilor.

   (II) Vor fi evaluate calitatea si eficacitatea masurilor care se iau in caz de urgenta.

   (III) Inspectorii vor verifica daca elevii si personalul cunosc normele de protectie a muncii.

Sunt conditiile de cazare corespunzatoare?

   (I) Vor fi apreciate conditiile de cazare si de masa.

   (II) Inspectorii vor aprecia daca personalul are grija de elevi.

   (III) Se va aprecia daca elevii se simt protejati si sunt in siguranta.

Descriptori

Bine

Echipa manageriala a unitatii de invatamant stabileste politicile de dezvoltare in acord cu strategiile educationale generale, selecteaza cele mai potrivite metode de aplicare a acestora si defineste clar modalitatile de aplicare.

Consiliul de administratie al unitatii de invatamant utilizeaza eficient resursele financiare pentru mentinerea si dezvoltarea resurselor materiale si umane.

Deciziile consiliului de administratie sunt in acord cu obiectivele strategice ale unitatii de invatamant si cu legislatia generala si specifica in vigoare.

Directorul se intereseaza permanent de trasarea si mentinerea unei directii bune de dezvoltare, coopereaza in mod eficient cu consiliul de administratie si cu personalul didactic, acceptand un dialog constructiv.

Echipa manageriala a institutiei de educatie monitorizeaza accesul la formarea continua a resurselor umane, este interesata permanent de formarea continua a profesorilor, incurajeaza folosirea unor metode adecvate si initiativele ce vizeaza ajustarea curriculumului.

Managerii unitatii de invatamant monitorizeaza solutionarea punctelor slabe identificate si mentionate de catre comisia de asigurare si evaluare a calitatii in raportul specific, raportandu-se la standardele nationale de acreditare.

Echipa manageriala supervizeaza starea cladirilor, inclusiv cantina, si sprijina biblioteca/CDI in achizitionarea fondului de carte, asigurandu-se ca toate acestea permit elevilor o invatare eficienta.

Echipa manageriala a unitatii de invatamant consulta in permanenta comunitatea locala si parintii si anticipeaza solutii pentru a satisface in mare masura asteptarile acestora.

Resursele financiare, materiale si umane sunt subordonate procesului de invatare, asigurand accesul egal la educatie de calitate si incurajand performantele elevilor.

Responsabilii de catedre/comisii/compartimente lucreaza conform obiectivelor stabilite in PDI/PAS si raporteaza periodic indeplinirea acestora. Managerii de la toate nivelurile au un stil de munca eficient si isi conduc bine echipele.

Nu sunt inregistrate reclamatii si sesizari nesolutionate la adresa echipei manageriale.

Scoala respecta legislatia si regulamentele privind curriculumul, evaluarea, finantarea, drepturile elevilor si protectia acestora.

Scoala are sisteme si proceduri de monitorizare si evaluare a modului in care sunt respectate cerintele legale, in special cele ce privesc protectia muncii. Aceste aspecte sunt in atentia conducerii scolii, careia ii revine responsabilitatea de a le analiza si de a le revizui.

Scoala are politici, proceduri si regulamente adecvate referitoare la protectia muncii. Legile si regulamentele sunt expuse in locuri vizibile. Scoala se asigura ca personalul si elevii cunosc aceste legi si regulamente.

Acceptabil

Scoala isi defineste propriile scopuri si politici, dar metodele de realizare a acestora nu sunt clar stabilite. Planurile de dezvoltare sunt stabilite, dar monitorizarea implementarii cu succes a acestora este intermitenta si superficiala.

Echipa manageriala coopereaza cu consiliul de administratie si cu personalul didactic si creeaza relatii de munca satisfacatoare.

Directorul utilizeaza resursele financiare in conformitate cu cerintele legale. El sprijina formarea continua a profesorilor, dar nu exista un plan general si lasa pe seama fiecaruia perfectionarea profesionala.

Echipa manageriala are o viziune satisfacatoare asupra a ceea ce se intampla in scoala si sprijina personalul didactic si personalul didactic auxiliar, fara a-l conduce insa ca echipa spre atingerea scopurilor. Scoala este curata si este intr-o stare satisfacatoare.

Directorul coopereaza in mod formal cu parintii si cu reprezentantii comunitatii locale.

Scoala respecta legislatia si regulamentele la un nivel satisfacator. Ea are sisteme corespunzatoare de monitorizare si evaluare a procedurilor. Acestea sunt discutate din cand in cand in consiliul scolii si sunt revizuite ocazional.

Regulamentele sunt expuse in locuri nu prea vizibile si se face prea putin pentru aducerea lor la cunostinta elevilor si a personalului.

Protectia elevilor este asigurata satisfacator.

Slab

Scoala nu isi stabileste propriile politici si scopuri, directorul manifesta un interes scazut in ceea ce priveste dezvoltarea unitatii de invatamant si nu implica consiliul de administratie in luarea deciziilor.

Directorul nu respecta legile si regulamentele si nu utilizeaza in mod corespunzator resursele financiare.

Directorul nu sprijina formarea continua a profesorilor si in anumite cazuri chiar o obstructioneaza.

Starea cladirilor este neglijata, fapt care duce la deteriorarea conditiilor de lucru. Echipa manageriala nu este interesata de sporirea fondului de carte al bibliotecii/CDI. Directorul nu coopereaza bine cu parintii si cu reprezentantii comunitatii locale si uneori este chiar in conflict cu ei.

Scoala nu respecta legile si regulamentele. Ea foloseste sisteme si proceduri neverificate pentru a constata daca au fost indeplinite conditiile legale. Elevii sunt expusi la riscuri in privinta sanatatii. Cazarea si masa sunt necorespunzatoare.

Conducerea nu acorda atentie suficienta starii in care se afla scoala si pericolelor la care sunt expusi elevii si personalul.

Personalul care se ocupa cu curatenia nu isi face datoria.

   2. Modul de aplicare a curriculumului national, dezvoltarea si aplicarea curriculumului la decizia scolii/in dezvoltare locala si calitatea activitatilor extracurriculare realizate de personalul didactic si unele categorii de personal didactic auxiliar

Scopurile

Se va verifica respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea la nivelul unitatii de invatamant a curriculumului national. Se va evalua calitatea curriculumului aplicat in unitatea de invatamant, daca acesta respecta curriculumul national, calitatea si diversitatea curriculumului la decizia scolii/in dezvoltare locala, precum si calitatea, diversitatea si eficienta activitatilor extracurriculare. De asemenea, se va evalua daca numarul si calitatea celorlalte activitati care sprijina curriculumul sunt corespunzatoare.

Sursele de informare consultate:

   a) curriculumul unitatii de invatamant raportat la curriculumul national;

   b) documentele curriculare ale cadrelor didactice;

   c) planul managerial al unitatii de invatamant;

   d) planificarile si proiectele didactice pentru fiecare disciplina;

   e) dosarele catedrelor si comisiilor metodice;

   f) strategiile de evaluare;

   g) documente referitoare la activitatile extracurriculare;

   h) portofoliile educationale ale elevilor.

Criteriile

Este curriculumul unitatii de invatamant in concordanta cu cel national?

   (I) Inspectorii vor analiza criteriile folosite de institutia de educatie la stabilirea curriculumului.

   (II) Se va verifica daca sunt respectate planurile-cadru in vigoare, avandu-se in vedere inclusiv prevederile referitoare la relatia dintre disciplinele de trunchi comun (disciplinele obligatorii) si disciplinele din cadrul curriculumului la decizia scolii/in dezvoltare locala (disciplinele optionale).

   (III) Se va analiza curriculumul la decizia scolii/in dezvoltare locala pentru a se vedea daca au fost consultati parintii, membrii comunitatii locale si profesorii. Se va aprecia daca curriculumul contribuie la dezvoltarea personala a elevilor.

Este planificarea curriculumului bine structurata si eficace?

   (I) Se vor avea in vedere procesul de planificare (cine este implicat, cand si in ce masura), precum si calitatea planificarii.

   (II) Inspectorii vor evalua in ce masura curriculumul la decizia scolii/in dezvoltare locala furnizat elevilor care au diferite varste, aptitudini, deprinderi, capacitati intelectuale si interese este potrivit si daca este permanent revazut pentru a asigura atingerea standardelor de catre elevi.

   (III) De asemenea, va fi apreciat modul in care curriculumul la decizia scolii/in dezvoltare locala furnizat tine cont de experienta anterioara a elevilor.

Sunt testele si evaluarile in concordanta cu curriculumul institutiei de educatie si sunt ele folosite pentru a inlesni planificarea curriculumului?

   (I) Este necesar sa se analizeze modul in care se realizeaza evaluarea.

   (II) Inspectorii vor sta de vorba cu profesorii si elevii si vor analiza strategiile de evaluare. Pe baza analizei unui set de evaluari, inspectorii vor aprecia daca modul in care se realizeaza evaluarea este corespunzator unui invatamant centrat pe competente.

   (III) Inspectorii vor analiza portofoliile educationale ale elevilor.

Are unitatea de invatamant o oferta de activitati, proiecte sau programe extracurriculare adecvata nevoilor propriilor elevi?

   (I) Inspectorii vor aprecia calitatea ofertei de activitati, proiecte sau programe extracurriculare.

   (II) Inspectorii vor determina masura in care aceasta oferta corespunde nevoilor elevilor, este complementara si imbunatateste oferta curriculara realizata prin curriculum national.

Descriptori

Bine

Scoala furnizeaza elevilor un curriculum echilibrat, armonizand oferta pentru disciplinele obligatorii si disciplinele din cadrul curriculumului la decizia scolii (CDS)/in dezvoltare locala (CDL) - disciplinele optionale -, la nivelul tuturor ariilor curriculare.

Scoala stabileste CDS/CDL prin consultarea reprezentantilor comunitatii, parintilor si elevilor.

CDS/CDL este bine elaborat in concordanta cu varsta elevilor si cu atingerea standardelor educationale de catre acestia, precum si cu asigurarea de sanse egale in educatie.

Scoala foloseste schemele orare astfel incat curriculumul este implementat eficient, curriculumul este evaluat si dezvoltat permanent pentru a se asigura ca sunt luate in considerare nevoile tuturor grupurilor de interese si ca se raspunde punctual si eficient tuturor nevoilor de invatare identificate in institutia de educatie.

Cadrele didactice isi elaboreaza documentele de proiectare, evaluare, reglare/remediere/dezvoltare corect si eficient si lucreaza in concordanta cu cerintele curriculumului.

Scoala organizeaza activitati extracurriculare eficiente al caror continut este complementar si imbunatateste oferta curriculara realizata prin curriculumul national.

Profesorii isi elaboreaza planificari de calitate, corespunzatoare unui curriculum bazat pe competente si in concordanta cu reglementarile in vigoare.

Acceptabil

Scoala furnizeaza elevilor un curriculum echilibrat, armonizand oferta pentru disciplinele obligatorii si disciplinele din cadrul CDS/CDL (disciplinele optionale).

CDS/CDL se bazeaza pe resursele umane si materiale ale institutiei de educatie, desi consultarea reprezentantilor parintilor si ai comunitatii locale este limitata.

Elaborarea CDS/CDL ia in considerare experienta anterioara a unitatii de invatamant. Schemele orare sunt satisfacatoare si implementeaza curriculumul stabilit. Curriculumul este evaluat in mod ocazional ca proces si exista o planificare deficienta pe termen lung.

Unele cadre didactice nu au planificari adecvate.

Exista activitati extracurriculare, dar contributia acestora la dezvoltarea ofertei curriculare nu este complet exploatata.

Slab

Curriculumul unitatii de invatamant nu este echilibrat, nu ia in considerare cerintele, dorintele, aspiratiile sau capacitatile elevilor.

Prevederile planurilor-cadru in vigoare nu sunt respectate integral.

Reprezentantii parintilor si ai comunitatii locale sunt consultati doar sporadic. CDS/CDL este stabilit mai mult ca raspuns la cerintele profesorilor fara sa implice celelalte parti.

CDS/CDL este elaborat aleatoriu.

Schemele orare sunt stabilite luand in considerare norma profesorilor si sunt mai mult in concordanta cu interesele acestora decat cu ale elevilor.

Planificarile profesorilor sunt slabe si strategiile si obiectivele pe care ei le adopta esueaza in a satisface exigentele curriculumului national.

Curriculumul nu furnizeaza o educatie satisfacatoare pentru elevi si nu este imbunatatit cu o gama larga de activitati extracurriculare.

   3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-invatare-evaluare, reglare/remediere, diferentiere a demersului educational)

Scopurile

Se evalueaza activitatea de specialitate a personalului didactic in unitatea de invatamant. De asemenea va fi evaluata eficienta muncii fiecarui cadru didactic. Se va evalua calitatea activitatii didactice referitoare la procesul de predare-invatare-evaluare pentru fiecare disciplina in parte.

Sursele de informare consultate:

   a) documente: strategii si planuri, planificari, proiecte ale unitatilor de invatare, instrumente specifice de proiectare si evaluare din portofoliul profesorului, proceduri specifice de reglare/remediere/dezvoltare a demersului didactic, tipologia auxiliarelor curriculare originale create de profesori, caietele de notite ale elevilor, caietele de teme ale elevilor, evaluari, teste, cataloagele, dovezi ale progresului facut de elevi (dosare, caiete), lucrari ale elevilor/proiecte expuse in institutia de educatie;

   b) discutii cu directorii, sefii de catedra, profesorii, elevii si parintii;

   c) observarea lectiei;

   d) portofoliile educationale ale elevilor.

Criteriile

Este corespunzator proiectul unitatii de invatare elaborat de cadrele didactice?

   (I) Inspectorii vor observa daca profesorul respecta programa scolara, planificarea calendaristica, demersul didactic proiectat si daca isi ia masuri pentru a se asigura ca elevii lucreaza ceea ce a planificat, respectiv daca profesorul se asigura de intelegerea si operarea cu noile cunostinte. De exemplu, specificitatea si gradul de adecvare al obiectivelor/ competentelor la nivelul claselor/grupelor si relatia lor cu cerintele curriculare.

   (II) Inspectorii vor evalua planificarea resurselor folosite in cadrul lectiei, inclusiv resursele TIC, strategiile folosite etc.

Stapaneste cadrul didactic disciplina pe care o preda?

Inspectorii vor avea la dispozitie informatii privind calificarea, experienta si cursurile de formare urmate de cadrul didactic. Prin analiza proiectarii didactice, a continutului acesteia si a calitatii raspunsurilor date de elevi, inspectorii vor evalua pregatirea profesionala a cadrelor didactice.

Folosesc cadrele didactice strategii didactice corespunzatoare?

Inspectorii vor evalua eficacitatea strategiilor didactice, a metodelor, stilurilor si creativitatii profesorului. De asemenea, va fi evaluat modul in care profesorul pune intrebari, explica si organizeaza elevii. Creativitatea profesorului este un aspect care ii va ajuta pe inspectori sa faca deosebirea dintre o predare buna si una obisnuita.

Folosesc cadrele didactice resursele in mod corespunzator?

   (I) Inspectorii vor analiza proiectele didactice elaborate de profesor. Inspectorii vor evalua calitatea si eficacitatea cu care sunt folosite diferitele categorii de resurse educationale pentru a spori cunoasterea, intelegerea si deprinderile elevilor. Resursele includ nu doar carti, material didactic si echipamente, ci si timpul si cadrul/locul in care se desfasoara lectia. Se va urmari modul de integrare a TIC (lectii AEL, utilizarea de platforme educationale, alte resurse de tip internet) in activitatea didactica curenta.

   (II) Este important sa se aiba in vedere modul in care profesorul organizeaza cadrul/locul in care se desfasoara lectia si in ce masura acest lucru ii ajuta/stanjeneste pe elevi in procesul de invatare.

   (III) De asemenea, va fi evaluat modul in care foloseste profesorul timpul avut la dispozitie.

Este managementul clasei corespunzator?

   (I) Inspectorii vor evalua modul in care conduce profesorul activitatea. De asemenea, va fi evaluata relatia profesor-elevi, in special in ceea ce priveste stimularea creativitatii si motivarea elevilor.

   (II) Inspectorii vor analiza modul in care au fost impartiti elevii in grupuri, in functie de capacitati.

   (III) Inspectorii vor evalua in ce masura strategiile folosite de profesor si relatiile de lucru stabilite de el contribuie la dezvoltarea personala a elevilor. De exemplu, se va aprecia daca li se acorda elevilor responsabilitati.

Ii evalueaza cadrul didactic pe elevi in asa fel incat sa stimuleze invatarea eficienta?

   (I) Se vor face aprecieri asupra evaluarii formative si sumative, precum si asupra modului in care aceasta a fost folosita in sprijinul lectiei.

   (II) Inspectorii vor aprecia cat de corect ii evalueaza profesorul pe elevi si cum foloseste informatiile pe care le are pentru a le da o munca cu un grad de dificultate adecvat.

   (III) Inspectorii vor analiza si vor face aprecieri referitoare la portofoliile educationale ale elevilor.

   (IV) Va fi apreciat modul in care profesorul planifica sprijinul pentru elevii care au un ritm mai lent sau pentru cei care au dificultati de invatare.

   (V) Se va acorda atentie modului in care profesorul foloseste autoevaluarea si interevaluarea realizate de catre elevi ca mijloc pentru imbunatatirea invatarii.

Care este impactul cursurilor de formare la care au participat profesorii asupra ameliorarii demersului didactic?

   (I) Inspectorii vor asista la lectii ale cadrelor didactice care au participat in anul scolar precedent la cursuri/programe de formare continua.

   (II) Inspectorii vor formula constatari, aprecieri si recomandari referitoare la formarea continua a cadrelor didactice inspectate, apreciind eficienta acestor activitati si nevoile viitoare de formare.

Ce fel de teme pentru acasa propune profesorul?

Inspectorii vor analiza tema pentru acasa pentru a constata daca este stimulativa si daca inlesneste procesul de invatare.

Are profesorul vreun mijloc de evaluare a reusitei lectiei?

Inspectorii vor analiza proiectele didactice ale profesorilor pentru a constata daca exista strategii si metode pentru evaluarea lectiei. De asemenea, inspectorii discuta cu profesorul pentru a afla cum a intentionat acesta sa masoare eficienta lectiei si ce va intreprinde in urma aflarii rezultatelor.

Descriptori

Bine

Profesorii au documente de planificare si proiectare/evaluare/reglare/remediere/dezvoltare corect intocmite si functionale, in concordanta cu curriculumul national si local, adaptand creativ programele scolare astfel incat sa contribuie in mare masura la dezvoltarea personala a elevilor si la succesul lor in invatare.

Profesorii planifica, organizeaza, desfasoara si evalueaza activitati diferentiate de invatare in care valorifica eficient nivelul diferit de cunoastere si intelegere la care se afla elevii.

Profesorii utilizeaza strategii didactice moderne care imbina eficient o mare varietate de metode, forme de activitate (individuala, pe grupe, frontala), mijloace didactice centrate pe nevoile si interesele specifice ale elevilor si integreaza eficient resursele TIC in activitatile cu elevii.

Elevii apreciaza modul in care profesorii organizeaza lectiile si exista o foarte buna si eficienta comunicare profesor - elev.

Sunt utilizate forme si metode diferite de evaluare, notarea este ritmica, obiectiva si furnizeaza informatii despre modul in care elevii isi imbogatesc invatarea si isi dezvolta competentele specifice (capacitatile si abilitatile - in cazul invatamantului primar si preprimar). Temele pentru acasa sunt bine concepute, contribuie la invatare, sunt evaluate si permit dezvoltarea creativitatii si competentelor elevilor.

Acceptabil

Profesorii au documente de planificare ce contin cerintele curriculumului local si national.

Strategiile didactice folosite sunt satisfacatoare si in concordanta cu cerintele fiecarei discipline, resursele TIC sunt utilizate in mod formal si/sau foarte rar.

Profesorii noteaza elevii sistematic, desi ei furnizeaza rareori comentarii detaliate, care sa ii ajute pe elevi in imbunatatirea activitatii.

Orele se desfasoara in mod corespunzator, in conditii bune.

Temele pentru acasa sunt bine elaborate si notate, dar rareori sunt creative.

Slab

Profesorii isi planifica si proiecteaza sporadic activitatile didactice, iar atunci cand fac acest lucru nu indeplinesc cerintele curriculumului national si local.

Strategiile de predare folosite nu sunt in concordanta cu cerintele disciplinelor sau ale resurselor disponibile, iar resursele TIC nu sunt utilizate.

Nu se dau teme sau daca se face acest lucru, nu sunt folositoare.

Evaluarea si notarea elevilor nu sunt sistematice.

Managementul clasei este slab si comportamentul necorespunzator al elevilor nu este corectat.

   4. Nivelul performantelor realizate de elevi in invatare raportat la standardele educationale nationale (curriculare si de evaluare)

Scopurile

Inspectorii vor evalua ce stiu, ce inteleg si ce pot face elevii in diferite situatii de invatare formale sau nonformale. Se va evalua nivelul performantelor realizate de elevi raportat la standardele educationale nationale si se vor prezenta rapoarte complete asupra tuturor disciplinelor care sunt inspectate.

Sursele de informare consultate:

   a) rezultatele elevilor la examene si teste;

   b) rezultatele elevilor la clasa conform evaluarii interne;

   c) discutii cu elevii;

   d) caietele de teme si de notite ale elevilor;

   e) interviuri formale si informale cu elevii (esantion corect stabilit);

   f) discutii cu profesorii;

   g) lucrari ale elevilor;

   h) rezultatele la concursuri si activitati extracurriculare;

   i) portofoliile educationale ale elevilor;

   j) date colectate prin observarea lectiilor.

Criteriile

Cat de mult se apropie performantele elevilor de standardele educationale corespunzatoare pentru varsta lor la disciplinele curriculare? Cat de bine se prezinta elevii la examenele si testele nationale si internationale? Exista diferente majore intre rezultatele obtinute la evaluarile interne si externe? (acelasi elev la diferite discipline)

   (I) Inspectorii vor stabili gradul de atingere a standardelor de catre elevi, analizand intregul spectru de date amintite mai sus. O mare importanta o vor avea discutiile cu elevii, intalnirile cu grupe mici de elevi si care pot oferi informatii complementare datelor statistice.

   (II) Inspectorii vor stabili cat de bine citesc si scriu elevii in limba romana si in limba materna, precum si masura in care acestea ii ajuta sau le creeaza un handicap la studiul celorlalte discipline.

   (III) Inspectorii vor evalua raspunsurile verbale date de elevi, capacitatea lor de a formula idei, de a pune intrebari, de a raspunde la intrebari si de a discuta diferite subiecte. Inspectorii vor evalua deprinderea elevilor de a asculta, de a citi si de a extrage ceea ce este important din ceea ce au auzit si modul in care folosesc informatiile selectate in construirea noilor cunostinte si in solutionarea situatiilor-problema contextuale.

   (IV) Inspectorii vor evalua modul in care opereaza elevii cu cifrele, daca au deprinderi de calcul si de gandire logica.

   (V) Inspectorii vor evalua cunostintele elevilor despre natura si societate, despre impactul omului asupra mediului, despre cele mai importante elemente ale cunoasterii din domeniul stiintific, social, artistic si tehnic. De asemenea, inspectorii vor aprecia competentele practic-aplicative ale elevilor, in mod particular, daca acestia aplica ceea ce au invatat pentru a rezolva exercitii si probleme specifice fiecarei discipline de studiu.

   (VI) Inspectorii vor evalua in ce masura elevii cu aptitudini foarte diferite ajung la nivele corespunzatoare de performanta.

   (VII) Inspectorii vor evalua si vor face comentarii asupra progresului facut de elevi pe termen scurt, de exemplu, in timpul observarii unei lectii; pe termen lung (pe parcursul mai multor lectii sau pe parcursul unui semestru).

Descriptori

Bine

Elevii demonstreaza un nivel inalt al utilizarii cunostintelor, deprinderilor si aptitudinilor in situatii de invatare diverse, cu grad inalt de complexitate, ei reusesc sa realizeze cu usurinta si siguranta conexiuni interdisciplinare, formuleaza intrebari, identifica probleme sau situatii-problema contextuale pe care le analizeaza din perspective diferite si le solutioneaza aplicand eficient cele invatate.

Elevii demonstreaza si exerseaza, in situatii diverse de invatare, competentele generale stabilite in programele scolare la toate disciplinele de studiu.

Elevii citesc si scriu bine in limba romana si in limba materna, avand deprinderi bune care le inlesnesc studiul celorlalte discipline.

Ei au aptitudini bine definite in ceea ce priveste ascultarea si capacitati in ceea ce priveste exprimarea unor idei si capacitatea de analiza, sinteza si esentializare.

Elevii au deprinderi, talente si abilitati pe care le folosesc eficient in cursul procesului de invatare.

Ei sunt in stare sa foloseasca eficient ceea ce au achizitionat in cursul lectiilor anterioare si progreseaza corespunzator.

Elevii raspund bine la activitatile individuale de grup si frontale propuse de cadrele didactice, la sarcinile de lucru propuse in cadrul metodelor activ-participative, pot ordona si prelucra informatii, investiga, cerceta si elabora proiecte.

Elevii au rezultate bune la examenele si testele nationale, precum si la competitiile nationale si internationale.

Acceptabil

Elevii citesc si scriu la un standard corespunzator in limba romana si in limba materna si au deprinderi acceptabile care ii ajuta sa lucreze corespunzator la celelalte discipline.

Ei au deprinderea de a asculta si de a raspunde la intrebari si au capacitatea de a pune intrebari si de a exprima idei la un nivel superficial.

Ei au nevoie de o indrumare continua pentru a fi capabili sa isi foloseasca deprinderile in ceea ce priveste achizitionarea de cunostinte noi.

Elevii au cunostinte din domeniul curriculumului national, dar au dificultati in a le integra intr-un corp coerent de cunostinte si opereaza de putine ori cu ele.

Majoritatea elevilor pot folosi ceea ce au achizitionat in timpul lectiilor anterioare la un nivel satisfacator.

Progresul pe care il fac nu e deosebit, invatarea este preponderent bazata pe memorizare, raspund la un nivel satisfacator la sarcinile de invatare implicate de activitatile individuale de grup si frontale si la metodele activ-participative.

Elevii au rezultate satisfacatoare la examenele si testele nationale si la competitiile nationale.

Slab

Elevii pot cu greu sa scrie si sa citeasca in limba romana si in limba materna si inteleg cu dificultate ceea ce scriu si citesc. Ei nu au deprinderea de a asculta atent si concentrat si nu sunt interesati sa raspunda la intrebari.

Atunci cand raspund, acestia nu dovedesc cunostinte corespunzatoare. Elevii nu au deprinderea de a folosi eficient noile cunostinte. Ei au o intelegere superficiala a lucrurilor pe care le invata si nu sunt capabili sa le integreze intr-un corp coerent de cunostinte. Multi dintre ei nu ating un nivel acceptabil de performanta.

Elevii au rezultate slabe la examenele si testele nationale si la competitiile nationale.

   5. Modul in care unitatea de invatamant sprijina si incurajeaza dezvoltarea personala a elevilor si motivatia acestora in invatare (consiliere, orientare scolara, asistenta individualizata), respectand principiile educatiei incluzive si asigurarea egalitatii de sanse

Scopurile

Se va evalua daca unitatea de invatamant acorda elevilor sprijin si indrumare corespunzatoare si daca face ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lor personala. O atentie deosebita este acordata procedurilor si sistemelor prin intermediul carora unitatea de invatamant ofera elevilor sprijin si consiliere. Se stabileste daca progresele pe care le realizeaza elevii sunt monitorizate si daca unitatea de invatamant furnizeaza consiliere in domeniul carierei pentru elevi pe tot parcursul scolaritatii si in special in anii terminali. Inspectorii evalueaza daca institutia de educatie ofera sprijin elevilor pentru ca acestia sa devina mai increzatori in ei insisi si sa fie constienti de ceea ce li se intampla, ajutandu-i sa se maturizeze ca adulti echilibrati si buni cetateni. De asemenea, inspectorii verifica in ce masura sunt cunoscute, aplicate si respectate principiile educatiei inclusive si daca egalitatea de sanse functioneaza in mod real.

Sursele de informare consultate:

   a) planurile operationale si procedurile specifice unitatii de invatamant;

   b) regulamentul de ordine interioara;

   c) documente ale comisiei de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar de la nivelul unitatii de invatamant;

   d) situatia elevilor dupa absolvire;

   e) discutii cu profesorii si elevii;

   f) activitatile care se desfasoara cu clasa si in institutia de educatie, care ar putea furniza indicii daca aceasta le acorda elevilor responsabilitati si le da ocazia sa ia decizii;

   g) documente care sa ateste existenta consiliului elevilor sau a oricarei alte forme de reprezentare a elevilor in conducerea institutiei de educatie;

   h) orice documente de uz intern, cum ar fi: codul de conduita a elevilor, indicatii pentru personal asupra modului in care sa trateze elevii etc.;

   i) documente care sa ateste modul in care percep parintii institutia de educatie;

   j) documente care sa ateste consultarea elevilor cu privire la modul in care curriculumul inlesneste sau nu dezvoltarea personala a elevilor;

   k) documente care sa ateste existenta resurselor extracurriculare care sa fie folosite pentru largirea experientei elevilor, intelegerea si stimularea dezvoltarii lor ca persoane.

Criteriile

Exista reglementari care ajuta la mentinerea ordinii in unitatea de invatamant, la conservarea patrimoniului acesteia si care le dau elevilor sentimentul de deplina siguranta?

   (I) Inspectorii vor evalua reglementarile institutiei de educatie care se refera la relatiile dintre elevi si dintre elevi si personal. Inspectorii vor stabili daca unitatea de invatamant a elaborat Planul operational minimal privind reducerea fenomenului violentei in mediul scolar si vor evalua realizarea obiectivelor propuse in cadrul acestui document. Inspectorii vor aprecia daca elevii se simt in siguranta in institutia de educatie pe toata durata programului scolar.

   (II) Inspectorii vor aprecia atmosfera din unitatea de invatamant pentru a putea sa isi dea seama daca aceasta este propice sau nu desfasurarii activitatilor educationale, daca exista o atmosfera care ii ajuta pe elevi sa capete incredere in ei insisi si in personal. De exemplu, ce masuri ia institutia de educatie daca unii elevi sunt deranjati de altii.

   (III) Inspectorii vor aprecia daca relatiile dintre personal si elevi sunt bune si daca elevii pot obtine sprijin atunci cand au nevoie.

Prin politicile, strategia si planurile operationale proprii furnizeaza unitatea de invatamant consultanta elevilor, le acorda posibilitatea de a lua decizii si ii sprijina atunci cand isi hotarasc viitorul?

   (I) Evaluarea va avea in vedere politicile si strategiile prin care institutia de educatie asigura sprijin si consiliere pentru elevi si parinti, de exemplu: consiliere si orientare scolara si profesionala.

   (II) Inspectorii vor evalua conditiile asigurate elevilor pentru a invata cum sa ia decizii si cum sa aleaga intre mai multe optiuni.

Se preocupa unitatea de invatamant sa ii ajute pe elevi sa cultive acele valori si atitudini benefice pentru societate?

   (I) Inspectorii vor evalua modul in care unitatea de invatamant formeaza si dezvolta spiritul civic al elevilor.

   (II) Inspectorii vor evalua modul in care elevii sunt ajutati sa se ghideze dupa un cod etic care are in vedere propriile lor drepturi, precum si drepturile celorlalti.

   (III) Inspectorii vor evalua modul in care institutia de educatie ii invata pe elevi sa se poarte civilizat, sa se raporteze unul la celalalt ca membri egali ai comunitatii si sa contribuie la binele celorlalti. Se vor avea in vedere existenta si evaluarea participarii elevilor in cadrul unor programe, proiecte, activitati de tipul serviciilor in beneficiul comunitatii sau diferite activitati de voluntariat.

   (IV) Inspectorii stabilesc daca unitatea de invatamant ia in consideratie aspectele mentionate mai sus si daca relatiile dintre personal si elevi sunt corecte.

Li se acorda elevilor responsabilitati?

   (I) Inspectorii vor evalua masura in care unitatea de invatamant are politici, practici si structuri destinate sa ii ajute pe elevi sa isi asume anumite responsabilitati. De exemplu, daca elevii mai mari ii ajuta pe cei mai mici decat ei sau daca elevii ii ajuta pe profesori, asumandu-si responsabilitatea pentru anumite aspecte din viata unitatii de invatamant.

   (II) Inspectorii vor observa daca elevii joaca vreun rol in viata unitatii de invatamant, de exemplu, in ocazii oficiale. Inspectorii vor evalua daca elevilor li se ofera posibilitatea de a-si asuma responsabilitatea in ceea ce priveste studiul si colaborarea cu alti elevi.

Are unitatea de invatamant un program de activitati extracurriculare? Este acesta particularizat conform specificului institutiei de educatie, intereselor si nevoilor elevilor?

   (I) Inspectorii vor urmari activitatile extracurriculare programate si procentul de elevi care participa la ele. De o mare importanta este calitatea experientelor traite si masura in care ele contribuie la dezvoltarea personala a elevilor. De exemplu, inspectorii vor evalua in ce masura activitatea unitatii de invatamant se desfasoara astfel incat sa ii ajute pe elevi sa isi insuseasca ideile de corectitudine si respect, atat pentru invingatori, cat si pentru invinsi, atunci cand elevii sunt angrenati in diverse competitii (sport, concursuri).

   (II) Inspectorii vor evalua valoarea formativa a unor activitati extracurriculare, precum vizitele la muzee, teatre etc.

Descriptori

Bine

In scoala exista un cod de conduita pentru intregul personal si pentru elevi, cod de conduita care ii incurajeaza sa adopte un comportament civilizat in toate imprejurarile.

Curriculumul cuprinde elemente care sprijina dezvoltarea personala a elevilor si care reflecta nevoile, interesele si dorintele elevilor, parintilor si comunitatii.

Activitatea comisiei de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar de la nivelul unitatii de invatamant este corespunzatoare. Obiectivele propuse in cadrul Planului operational minimal privind reducerea fenomenului violentei in mediul scolar sunt realizate.

Unitatea de invatamant are un dosar personal al fiecarui elev si il completeaza ritmic cu informatii relevante pentru dezvoltarea personala a acestuia.

Dupa absolvire institutia de educatie are o baza de date completa care contine informatii despre evolutia scolara a absolventilor, precum si despre integrarea lor sociala.

Strategiile educationale faciliteaza un nivel inalt de implicare a elevilor in ceea ce reprezinta o contributie pozitiva la dezvoltarea personala. Unitatea de invatamant consiliaza si comunica eficient cu elevii si parintii.

Acceptabil

In unitatea de invatamant exista un cod de conduita pentru profesori si elevi.

Curriculumul cuprinde cateva elemente care inlesnesc dezvoltarea personala a elevilor.

Activitatea comisiei de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar de la nivelul unitatii de invatamant este satisfacatoare. Obiectivele propuse in cadrul Planului operational minimal privind reducerea fenomenului violentei in mediul scolar sunt atinse doar partial.

Institutia de educatie are dosare personale ale elevilor, le tine la zi, dar nu prea le foloseste.

Integrarea sociala a elevilor nu este urmarita regulat. Strategiile educationale folosite in cadrul activitatilor curriculare si extracurriculare sunt corespunzatoare, dar nu ii ajuta pe elevi sa isi asume raspunderea.

Elevilor li se ofera consiliere, dar ea este formala.

Slab

In scoala exista un cod de conduita pentru profesori si elevi, dar multe cazuri de indisciplina raman nerezolvate.

Curriculumul nu tine cont de nevoile elevilor, se pune accent pe predarea frontala si elevilor nu li se acorda sansa de a-si asuma responsabilitati in cadrul lectiilor si al altor domenii.

Nu exista o comisie de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar sau activitatea acestei comisii de la nivelul unitatii de invatamant este pur formala. Obiectivele propuse in cadrul Planului operational minimal privind reducerea fenomenului violentei in mediul scolar nu sunt realizate.

Institutia de educatie neglijeaza urmarirea modului in care evolueaza elevii.

   6. Relatiile unitatii de invatamant cu parintii si cu comunitatea locala

Scopurile

Aprecierea modului in care institutia de educatie incurajeaza parintii sa se implice in educatia copiilor si modul in care ea utilizeaza contributiile parintilor. Evaluarea modului in care se realizeaza schimbul de informatii intre parinti si unitatea de invatamant. Se va aprecia in ce masura raspund parintii la cerintele institutiei de educatie.

Se va evalua in ce masura raspunde unitatea de invatamant la nevoile comunitatii locale si modul in care foloseste ea resursele oferite de comunitatea locala.

Sursele de informare consultate:

   a) planul managerial al unitatii de invatamant preuniversitar;

   b) documentele institutiei de educatie care se refera la relatiile cu parintii;

   c) informatii recente furnizate de comitetul de parinti;

   d) carnetele de note ale elevilor;

   e) orice documente care se refera la contactele avute de profesori cu parintii;

   f) masurile disciplinare luate impotriva anumitor elevi;

   g) materialele informative trimise de unitatea de invatamant preuniversitar parintilor;

   h) discutii cu directorul si cu alte persoane implicate in relatia cu parintii;

   i) discutii cu parintii, inclusiv cu parintii care sunt membri ai consiliului de administratie al unitatii de invatamant;

   j) orice informatie privind legaturile institutiei de educatie cu comunitatea;

   k) CDS/CDL, pentru a sesiza orice aspect care priveste legatura acestora cu comunitatea locala;

   l) orice alte documente, cum ar fi: fotografii, articole din ziare care dovedesc legaturile cu comunitatea;

   m) interviuri cu reprezentanti ai comunitatii locale si discutii cu reprezentantul/reprezentantii primarului si reprezentantul/ reprezentantii consiliului local care sunt membri ai consiliului de administratie al unitatii de invatamant.

Criteriile

Cat de eficient comunica unitatea de invatamant preuniversitar cu parintii?

   (I) Inspectorii vor trebui sa afle cat de frecvent comunica institutia de educatie cu parintii si in ce forma.

   (II) Informatii despre acest aspect vor fi colectate atat de la parinti, cat si din evidentele unitatii de invatamant. Inspectorii vor aprecia calitatea informatiei si modul in care aceasta ii ajuta pe parinti sa contribuie eficient la educatia propriilor copii.

   (III) Se va acorda atentie modului in care raspunde institutia de educatie la reclamatiile si sugestiile venite din partea parintilor.

   (IV) Inspectorii vor evalua calitatea rapoartelor trimise de institutia de educatie parintilor, in care se fac referiri la progresul copiilor si la standardele pe care le-au atins.

Sunt parintii implicati in managementul unitatii de invatamant?

   (I) Inspectorii vor evalua eficienta actiunilor comitetelor de parinti si gradul de implicare a reprezentantilor parintilor care sunt membri ai consiliului de administratie in managementul unitatii de invatamant.

   (II) Evaluarea masurii in care activitatea parintilor contribuie la educatia copiilor.

   (III) Se va aprecia daca documentele comitetelor de parinti reflecta interesul real al acestora fata de problemele unitatii de invatamant.

   (IV) Se va evalua contributia parintilor la sporirea resurselor unitatii de invatamant.

Furnizeaza institutia de educatie programe de educatie pentru parinti?

Se va avea in vedere sprijinul pe care institutia de educatie il acorda parintilor. Inspectorul va evalua daca institutia de educatie ii ajuta pe parinti sa inteleaga ce fac copiii in timpul activitatilor educationale. Aceasta ar putea insemna, de exemplu: sedinte cu parintii la care se discuta probleme de curriculum.

Ce face institutia de educatie pentru a imbunatati legaturile cu comunitatea?

   (I) Vor fi evaluate planurile institutiei de educatie in ceea ce priveste implicarea comunitatii locale in munca ei si cat de bine au fost indeplinite aceste planuri.

   (II) Se va acorda atentie eforturilor pe care institutia de educatie le face pentru a ajuta comunitatea locala, de exemplu: participarea elevilor la programe, proiecte, activitati de tipul serviciilor in beneficiul comunitatii sau diferite activitati de voluntariat cu caracter social.

   (III) Metodele folosite de institutia de educatie pentru a implica membrii comunitatii locale in munca ei prin participarea la activitatile diferitor comitete. Se va aprecia gradul de implicare a reprezentantilor primarului si consiliul local, membri ai consiliului de administratie, in managementul unitatii de invatamant.

Foloseste institutia de educatie in folosul elevilor serviciile oferite de comunitatea locala?

   (I) Inspectorii vor observa in ce masura serviciile locale, cum ar fi politia, pompierii, oficiul de munca si protectie sociala etc., sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi sa inteleaga mai bine comunitatea in care traiesc. Va fi evaluat nivelul implicarii acestor servicii in largirea experientei educationale a elevilor si a activitatii curriculare.

   (II) Se va evalua modul in care unitatea de invatamant foloseste legaturile cu aceste servicii pentru ca elevii sa primeasca sfaturi privind cariera pe care o vor urma dupa terminarea institutiei de educatie.

   (III) Inspectorii vor avea in vedere cat de eficient foloseste unitatea de invatamant mass-media pentru a-si face publicitate si pentru a obtine sprijin.

Cum foloseste unitatea de invatamant legaturile ei cu diverse organizatii locale pentru a completa educatia elevilor?

   (I) Inspectorii vor evalua ajutoarele financiare obtinute de institutia de educatie.

   (II) Se va evalua modul in care institutia de educatie a obtinut resurse din partea comunitatii locale si daca le-a folosit in interesul elevilor.

   (III) Inspectorii vor observa in ce masura alti membri ai comunitatii locale decat cei reprezentati in consiliul de administratie sunt implicati in conducerea si administrarea unitatii de invatamant.

Foloseste unitatea de invatamant spre beneficiul elevilor facilitatile pe care i le pune la dispozitie comunitatea locala?

   (I) Va fi evaluat modul in care foloseste unitatea de invatamant muzeele, teatrele, bibliotecile etc. care exista pe plan local.

   (II) Se va evalua modul in care elevii reflecta activitatile din comunitatea locala in activitatile si lucrarile scolare realizate, de exemplu, elaborand lucrari despre activitatea economica, sociala sau culturala locala.

Cat de mult ii incurajeaza unitatea de invatamant pe elevi sa respecte mediul?

Se va evalua modul in care se realizeaza educatia pentru mediu.

In ce masura serveste institutia de educatie nevoilor comunitatii locale?

   (I) Inspectorii vor evalua in ce masura institutia de educatie a avut in vedere nevoile locale. De exemplu, daca exista legaturi cu comunitatea care sa ii ingaduie elevului sa sesizeze ce sanse i se ofera pentru propria cariera si propriul parcurs profesional dupa ce va absolvi cursurile unitatii de invatamant.

   (II) Se va aprecia daca facilitatile unitatii de invatamant sunt puse la dispozitia comunitatii locale. De exemplu, daca cei implicati in diverse activitati pe plan local pot utiliza facilitatile oferite de unitatea de invatamant.

   (III) Inspectorii vor analiza si vor evalua activitatile desfasurate de unitatea de invatamant si comunitate in beneficiul elevilor.

Descriptori

Bine

Scoala asigura o comunicare coerenta si eficienta cu parintii.

Scoala raspunde prompt si transparent sugestiilor si propunerilor parintilor; ii incurajeaza sa isi aduca contributia la oferta curriculara (spre exemplu, la alegerea CDS) si la planurile de dezvoltare a unitatii de invatamant.

Parintii primesc in mod regulat rapoarte scrise care vizeaza progresul/dificultatile elevilor in activitatile scolare.

Parintii sunt organizati in comitete/asociatii si identifica resursele financiare necesare modernizarii bazei materiale si/sau activitatilor extracurriculare.

Unitatea de invatamant a selectat strategii clare de colaborare cu comunitatea locala si a definit clar metodele de aplicare a acestora.

CDS/CDL si activitatile extracurriculare se armonizeaza cu asteptarile de natura economica, sociala, culturala ale comunitatii locale.

Consiliul de administratie al unitatii de invatamant ia decizii in acord cu nevoile si aspiratiile beneficiarilor secundari si tertiari ai educatiei. Institutia de educatie isi proiecteaza oferta educationala in acord cu oportunitatile oferite de comunitate.

Unitatea de invatamant se implica in parteneriate cu institutiile si organizatiile locale (publice sau private, guvernamentale sau neguvernamentale).

Nu sunt inregistrate reclamatii si sesizari ale comunitatii nesolutionate.

Activitatea reprezentantilor parintilor si ai autoritatilor locale in consiliul de administratie este eficienta si responsabila.

Acceptabil

Scoala mentine un nivel acceptabil de comunicare cu parintii. Exista rapoarte scrise despre fiecare elev, care sunt trimise parintilor, dar acestea nu sunt suficient de detaliate si nu permit parintilor sa sesizeze care sunt nevoile copiilor.

Informatiile despre activitatile scolii sunt furnizate fara sa se tina cont daca sunt utile sau nu.

Parintii sunt consiliati, dar adesea ei sunt cei care au initiativa daca vor sa afle care sunt rezultatele copiilor, precum si potentialul acestora.

Scoala admite parteneriatul cu familia, dar acesta nu este la fel de eficient ca in cazul unei scoli bune. In general, scoala este receptiva la sugestiile si propunerile parintilor. Scoala nu foloseste in mod sistematic resursele materiale, financiare si umane oferite de catre parinti.

Scoala are prevazute in planul managerial cateva referinte la parteneriatul cu comunitatea locala. Ea discuta curriculumul local cu reprezentantii comunitatii locale. Scoala face eforturi satisfacatoare de a strange fonduri in scopul de a-si spori resursele, desi fondurile nu sunt indestulatoare. Ea uzeaza de institutiile culturale in mod satisfacator pentru a imbunatati educatia elevilor si apeleaza din cand in cand la serviciile din cadrul comunitatii pentru acordarea de consiliere elevilor. Niciuna dintre aceste activitati nu este planificata in mod sistematic. Informatiile privind oportunitatile ce vizeaza cariera sunt bune, dar contactele locale nu sunt exploatate in totalitate.

Activitatea reprezentantilor parintilor si ai autoritatilor locale in consiliul de administratie este putin eficienta si responsabila.

Slab

Unitatea de invatamant comunica rar cu parintii. Scoala trimite sporadic parintilor rapoarte asupra activitatii si progresului elevilor.

Ea nu reuseste sa stabileasca un parteneriat cu familia si nu considera ca fiind important acest lucru.

Sugestiile si propunerile parintilor sunt adesea neglijate.

Scoala face putin pentru a obtine sprijin material, financiar si uman din partea parintilor.

Planul managerial nu contine referinte clare privitoare la parteneriatul cu comunitatea locala. Curriculumul scolar nu reflecta contextul social si economic al zonei in care este situata unitatea de invatamant.

Elevilor nu le sunt furnizate informatii decat sporadic sau deloc in privinta oportunitatilor ce vizeaza cariera la nivel local.

Activitatea scolii nu este promovata in comunitate si nu se manifesta interes pentru colectarea de fonduri din sponsorizari.

Scoala nu se foloseste decat sporadic de serviciile locale pentru a cultiva experienta educationala a elevilor.

Activitatea reprezentantilor parintilor si ai autoritatilor locale in consiliul de administratie este pur formala sau inexistenta.

   7. Atitudinea elevilor fata de educatia pe care le-o furnizeaza unitatea de invatamant

Scopurile

Evaluarea atitudinii elevilor fata de invatatura, fata de comunitatea scolara si fata de tot ceea ce le furnizeaza institutia de educatie, pentru a decide daca ei contribuie pozitiv la procesul de invatare.

Sursele de informare consultate:

   a) statistici privind frecventa, comportamentul si notele elevilor;

   b) rezultatele la testarile stabilite de unitatea scoala, la testele nationale si la concursuri;

   c) participarea elevilor la activitatile facultative;

   d) discutii cu profesorii, elevii, parintii si personalul institutiei de educatie;

   e) observarea comportamentului elevilor in clasa si in afara clasei, atitudinea lor fata de invatatura si relatiile dintre ei.

Criteriile

Care este atitudinea elevilor fata de invatatura?

   (I) Inspectorii vor aprecia interesul elevilor fata de activitatile in care sunt angrenati si cat de mult isi doresc sa progreseze.

   (II) Se va aprecia daca elevii sunt multumiti de curriculum si de modul in care le este furnizat acesta. De exemplu, prin discutii cu elevii.

   (III) Inspectorii vor aprecia cat de mult se implica elevii in timpul activitatilor, daca doresc sa isi asume responsabilitati in ceea ce priveste invatatura si daca manifesta curiozitate fata de lucrurile noi care le sunt prezentate.

   (IV) Se va aprecia dorinta elevilor de a-si largi orizontul cunoasterii prin perseverenta si concentrare.

   (V) Vor fi cercetate si evaluate motivele pentru care elevilor le place sau nu le place scoala.

   (VI) Inspectorii vor evalua rezultatele elevilor si capacitatea lor de a folosi metode si tehnici de invatare, de exemplu, cautarea, ordonarea si prelucrarea informatiilor, cercetarea, rezolvarea de probleme si elaborarea de proiecte.

Cum se comporta elevii?

   (I) Va fi evaluat comportamentul elevilor in clasa si in institutia de educatie.

   (II) Inspectorii vor aprecia respectul aratat profesorilor si colegilor.

   (III) Inspectorii vor aprecia daca comportamentul elevilor ii ajuta in procesul de invatare.

Ce fel de etos are institutia de educatie si cum contribuie elevii la pastrarea lui?

   (I) Se va aprecia modul in care reactioneaza elevii la ceea ce le ofera institutia de educatie si felul in care ei contribuie la atmosfera din scoala.

   (II) Va fi apreciata contributia elevilor la crearea unui climat pozitiv de invatare in unitatea de invatamant si grija pe care o arata pentru echipamente, materiale, mobilier. De exemplu, mazgalirea peretilor institutiei de educatie si alte pagube produse de elevi vor fi avute in vedere de inspectori.

Descriptori

Bine

Elevii sunt interesati de activitatile organizate de profesori si se implica cu responsabilitate si placere in realizarea sarcinilor. Ei se straduiesc sa raspunda corect si de multe ori reusesc; le cer colegilor si profesorilor sugestii, cauta informatii, isi fac temele in mod regulat si sunt capabili sa realizeze proiecte individual sau in echipa. Elevii participa activ la cursuri si se straduiesc sa progreseze.

Ei participa in numar mare la activitatile extracurriculare si cu anumite ocazii ei insisi organizeaza astfel de activitati.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Black Friday la monitoare second hand

Black Friday la monitoare second hand

Black Friday la monitoare second hand   Pe unde am mers astazi s-a vorbit despre Black Friday, ziua cu cele mai multe reduceri din an, ziua in care se vand cele mai...

Read more

Geneza unor frazeologisme romanesti

GENEZA UNOR FRAZEOLOGISME ROMÂNEŞTI   Lorincz Cristina profesor Liceul de Arte Plastice, Braşov   Rezumat: Articolul prezintă geneza unor frazeologisme româneşti, pornind de la explicarea termenului, etimologie şi ajungând la exemplificarea unora. Articolul subliniază de...

Read more

Le projet en classe de fle

LE PROJET EN CLASSE DE FLE Bondoc Mihaela, profesor de limba franceză Colegiul Național I.L.Caragiale Ploiești Motto: “ J’entends et j’oublie, Je vois...

Read more

Rolul proiectelor internationale in educ…

ROLUL PROIECTELOR INTERNAŢIONALE ÎN EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ   Prof. OCTAVIAN HORIA MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI-TIMIŞ   Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi inima, deci inteligenţa, sensibilitatea,...

Read more

Limbajul in perioada scolara mica

              LIMBAJUL ÎN PERIOADA ŞCOLARĂ MICĂ   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Judeţul Timiş               Perioada şcolară mică (6/7-10/11 ani), de la intrarea copilului în şcoală şi terminarea ciclului primar,...

Read more

Cultural space at L Blaga and E Hall

CULTURAL SPACE AT L. BLAGA AND E. HALL   Poenar Lorina Manuela - Profesor limba engleză Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara              The use of space within the context of culture, also reffered...

Read more

Literatura pentru copii

 LITERATURA PENTRU COPII      Prof. Octavian Horia Minda  Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, jud. Timiş   Literatura pentru copii îi introduce pe elevi într-un alt univers, cel al ficţiunii. Cărţile pentru copii sunt obiecte culturale...

Read more

J S Bach un performer al muzicii divine…

UN PERFORMER AL MUZICII DIVINE – J. S. BACH   Prof. Gloria Ghidiceanu Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul” Craiova     Traducerea substantivului performance din limba engleză ne oferă o paletă mai largă de sensuri, printre care şi...

Read more