Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metodologia de evaluare externa a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar proiect
Miercuri, 19 Ianuarie 2011 22:34

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 : "Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere"  

Domeniul major de intervenţie: 1.1. "Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate"

Titlul proiectului: Dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România prin implementarea standardelor de referinţă

Cod Contract: POSDRU/85/1.1/S/55330                                                                                                      

Beneficiar: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

 

 

Aprob,

 

Manager de proiect,

Constanţa - Valentina MIHĂILĂ

 

IG3/38/676/23.12.2010

 

 

 

Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar

proiect

 

Capitolul I – Dispoziţii generale

 

Art. 1. Prezenta metodologie este realizată cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare.

Art. 2. (1) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar se realizează din 5 în 5 ani, după obţinerea acreditării.

(2) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar se poate realiza şi la intervale mai mici de 5 ani la solicitarea organizaţiei furnizoare de educaţie/ comunitatea locală/ a inspectoratelor şcolare/ a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 3. Scopul evaluării externe periodice a calităţii educaţiei este îmbunătăţirea continuă a proceselor şi rezultatelor organizaţiei furnizoare de educaţie.  

 

 

 

Secţiunea I. Principii

 

Art. 4. Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei se derulează cu respectarea următoarelor două categorii de principii:

a)                  principii generale ale implementării sistemului naţional de management şi asigurare  a calităţii;

b)                  principii specifice evaluării externe periodice a calităţii educaţiei.

Art. 5. Principiile generale ale implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii sunt acelea pe care se fundamentează o educaţie de calitate, care:  

a) este centrată pe clienţii  şi beneficiarii actului educaţional; 

b)  este oferită de instituţii responsabile;

c)   este orientată pe rezultate ;

d)   respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională.

e)   este promovată de lideri educaţionali;

f)   asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane;

 g)   se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie;

h)   se bazează pe inovaţie şi pe diversificare;

i)   abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic;

 j)   are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor;

k)   promovează interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie.   

Art. 6. Principiile specifice evaluării externe periodice a calităţii sunt:  

a) supremaţia interesului preşcolarului şi al elevului

b) corelarea evaluării interne cu evaluarea externă.

c) utilizarea standardelor şi standardelor de referinţă naţionale ca referenţial al procesului de evaluare;

d) triangulaţia – corelarea surselor şi a dovezilor de informare şi documentare în evaluarea nivelului calităţii actului educaţional.

e) implicarea beneficiarilor atât în evaluarea internă, cât şi în cea externă.

f) valorizarea aspectelor pozitive ale furnizorului de servicii educaţionale şi ale programelor acestuia.

g) acordarea încrederii furnizorului de servicii educaţionale în raport cu rezultatele evaluării interne

h) abordarea evaluării externe ca proces de învăţare, pentru evaluatori, pentru evaluaţi şi pentru întreaga organizaţie şcolară.;

i)  accentuarea rolului evaluării interne în îmbunătăţirea  continuă;

j) îmbunătăţirea continuă a proceselor şi rezultatelor furnizorului de educaţie.

  

 

Capitolul II - Sursele de informare si documentare şi rolul acestora

 în activitatea de evaluare externă a calităţii   

 

Art. 7. În cadrul activităţii de evaluare externă se utilizează surse de informare si documentare, membrii comisiei de evaluare hotărând asupra modalităţii de colectare a datelor şi informaţiilor necesare fundamentării raportului de evaluare externă.

Art. 8. Sursele de informare şi documentare care sunt pot fi analizate în cadrul activităţii de evaluare externă sunt cel puţin următoarele:

a) Proiectul (planul) de dezvoltare instituţională (PDI) sau Planul de acţiune al şcolii (PAS);

b) Raportul anual de evaluare internă (RAEI) sau Raportul de autoevaluare (RA);

c) Situaţia centralizată a rezultatelor şcolare din unitatea de învăţământ, de la ultima evaluare până la ultimul an şcolar încheiat, raportată atât la rezultatele evaluării precedente cât şi la rezultatele unităţilor şcolare de aceeaşi categorie  la nivel judeţean, în cadrul căreia vor fi analizate:

c.1.) date statistice colectate de şcoală pentru ultimii trei ani cu privire la rata de promovare, pe niveluri, profiluri şi pe domenii de pregătire profesională, sexe, medii de rezidenţă, rata abandonului şcolar, pe niveluri, profiluri şi pe domenii de pregătire profesională, sexe, medii de rezidenţă, rata exmatriculărilor, a actelor de violenţă, rata de succes la testarea naţională, rata de succes la examenul de bacalaureat şi la examenele de certificare a competenţelor profesionale, pe sexe şi medii de rezidenţă;

c.2) date cu privire la numărul elevilor care au obţinut distincţii la olimpiade şcolare (nivel local, judeţean, naţional, internaţional), concursuri pe meserii (nivel local, judeţean, naţional), precum şi la alte  concursuri şcolare, după caz;

c.3.) date cu privire la evoluţia absolvenţilor (traiectul şcolar şi / sau profesional al absolvenţilor – (studii superioare în profilul/ domeniul absolvit, inserţia pe piaţa muncii – în profilul/ domeniul absolvit sau în alte domenii); date cu privire la progresul şcolar al elevilor: rezultate la evaluarea iniţială şi pe parcursul şcolarizării.

d) Centralizarea datelor privind progresul în învăţare şi dezvoltare al preşcolarilor, pentru învăţământul preşcolar;

e) Rezultatele aplicării chestionarelor adresate beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai educaţiei (elevi, părinţi/ reprezentanţi legali, angajatori, agenţi economici etc.), precum şi personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

f) Rezultatele interviurilor individuale / de grup / cu conducerea şcolii, cu responsabilii ariilor curriculare, respectiv cu cadrele didactice şi cu reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi şi indirecţi (elevi, părinţi, reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai comunităţii, angajatori/agenţi economici);

g) Informaţiile privind rezultatele parteneriatelor furnizorului de educaţie, realizate în ultimii trei ani cu alte unităţi de învăţământ preuniversitar, cu instituţii de învăţământ superior şi cercetare, Casa Corpului Didactic, agenţi  economici, cu instituţii şi autorităţile locale, cu patronate, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri etc.;

h) Informaţiile privind rezultatele proiectelor în care  furnizorul de educaţie a fost implicat în ultimii trei ani, inclusiv procentul cadrelor didactice implicate în proiecte (aplicant / partener), precum şi procentul elevilor implicaţi în proiectele şcolii, proiectele derulate de inspectoratul şcolar, respectiv în proiectele derulate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

i) Procedurile de asigurare a calităţii educaţiei elaborate şi implementate în şcoală, după cum urmează:

·                    proceduri de autoevaluare instituţională;

·                    proceduri de analiză a culturii organizaţionale;

·                    proceduri de evaluare sistematică a aşteptărilor educabililor, părinţilor şi altor beneficiari relevanţi;

·                    proceduri de evaluare sistematică a satisfacţiei personalului;

·                    proceduri de comunicare internă, decizie şi raportare;

·                    proceduri  de identificare şi de prevenire a perturbărilor majore;

·                    proceduri de control al documentelor şi al înregistrărilor;

·                    proceduri de monitorizare, evaluare, revizuire şi îmbunătăţire a calităţii.

j) Portofoliile cadrelor didactice şi ale elevilor;

k) Site-ul furnizorului de educaţie şi materialele promoţionale utilizate pentru promovarea ofertei educaţionale,

l) Informaţiile privind formarea continuă a cadrelor didactice în ultimii 5 ani.

(3) Membrii comisiei de evaluare pot solicita reprezentanţilor unităţii de învăţământ, spre analiză,  şi alte surse informaţionale pe care le consideră relevante.

Art. 9. Rolul surselor informaţionale necesare a fi analizate în cadrul activităţii de evaluare externă este după cum urmează:

a) Analiza Proiectului de dezvoltare instituţională, respectiv a Planului de acţiune al şcolii, pentru învăţământul profesional şi tehnic furnizează comisiei de evaluare informaţii detaliate privind planificarea strategică (modul în care şcoala îşi proiectează componenta strategică (misiune, viziune, ţinte, opţiuni strategice, corelare cu documentele de proiectare strategică PLAI şi PRAI, după caz) şi operaţională (programele şi acţiunile concrete prin care şcoala îşi propune îndeplinirea ţintelor strategice) a şcolii.

b) Informaţiile generale privind efectivele de elevi, resursele umane şi spaţiile şcolare menţionate în prima parte a Raportului anual de evaluare internă, respectiv în Raportul de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic oferă o imagine de ansamblu cu privire la dimensiunea scolii, la oferta educaţională, la gradul de acoperire cu personal şi la modul de folosire a spaţiilor şcolare.

c) Compararea rezultatelor evaluării externe cu rezultatele evaluării interne cu privire la nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă din standardele de referinţă, detaliate în Raportul anual de evaluare internă, respectiv în Raportul de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic, permite comisiei de evaluare să aprecieze realismul cu care şcoala îşi autoevaluează performanţa şi să formuleze, dacă este cazul, recomandări de îmbunătăţire.

d) Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, ataşat în Raportul anual de evaluare internă, respectiv în Raportul de autoevaluare,  informează comisia de evaluare cu privire la masurile pe care şcoala le-a considerat necesare a fi luate în urma evaluării interne, în vederea creşterii calităţii serviciilor  educaţionale.

e) Echipa de evaluatori analizează modul în care măsurile propuse în planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei se bazează pe constatările evaluării interne şi se regăsesc în Planul (proiectul) de dezvoltare instituţională, respectiv în Planul de acţiune al şcolii revizuit, asigurând o abordare coerentă şi fundamentată a demersului de creştere continuă a calităţii educaţiei şi verifică dacă măsurile propuse pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei sunt implementate prin alocarea resurselor necesare, conform planului propus (încadrarea în timp, atingerea rezultatelor propuse, utilizarea eficientă a resurselor).

f) Analiza situaţiei centralizate a rezultatelor şcolare din unitatea de învăţământ, de la ultima evaluare până la ultimul an şcolar încheiat, raportată atât la rezultatele evaluării precedente cât şi la rezultatele unităţilor şcolare de aceeaşi categorie  la nivel judeţean oferă informaţii cu privire la progresul în îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, pentru a se putea aprecia dacă masurile luate în acest interval de timp au condus la îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale. Analiza comparativă a rezultatelor şcolare la nivelul instituţiei  cu rezultatele la nivel de judeţ va fi realizată ţinând cont de contextul socio – economic în care şcoala funcţionează, accentul fiind pus pe valoarea adăugată şi valoarea creată la nivelul şcolii.

g) Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarelor adresate beneficiarilor direcţi (elevii) şi indirecţi (agenţii economici, părinţii/ reprezentanţi legali, angajatori) oferă informaţii privind calitatea serviciului educaţional din unitatea respectivă de învăţământ. Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarelor adresate personalului didactic, didactic auxiliar şi personalului nedidactic oferă informaţii privind gradul de satisfacţie faţă de managementul strategic şi operaţional din şcoala respectivă.

h) Analiza rezultatelor la interviurile individuale şi de grup cu conducerea şcolii, cu responsabilii ariilor curriculare, respectiv cu personalul didactic vor evidenţia punctul de vedere al  acestora cu privire la dezvoltarea instituţională şi asigurarea calităţii serviciilor educaţionale.

i) Informaţiile privind rezultatele parteneriatelor şcolii, realizate în ultimii trei ani demonstrează interesul scolii pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei furnizate (prin adaptarea unor exemple de bună practică din alte şcoli, prin cooperarea cu instituţiile de învăţământ superior etc.) şi probează capacitatea scolii de a se implica în viaţa comunităţii şi de a-şi adapta oferta educaţională la cerinţele unei societăţi bazate pe cunoaştere.

j) Informaţiile privind rezultatele proiectelor în care şcoala a fost implicată în ultimii trei ani (obiective, rezultate, activităţi propuse, partenerii din proiect, stadiul implementării) demonstrează preocuparea conducerii şcolii pentru creşterea calităţii ofertei educaţionale, dezvoltarea profesională a personalului şi a elevilor, după caz, îmbunătăţirea bazei materiale etc.

k) Analiza procedurilor de asigurare a calităţii elaborate în şcoală precum şi a modului în care acestea sunt aplicate pentru evaluarea internă şi îmbunătăţirea calităţii permit echipei de evaluare să formuleze aprecieri cu privire la managementul calităţii din scoală.

l) Portofoliile cadrelor didactice si ale preşcolarilor/ elevilor, prin informaţiile conţinute, pot demonstra valoarea adăugată şi valoarea creată de şcoală în procesul instructiv - educativ (proiectarea şi implementarea curriculumul-ui, evaluarea rezultatelor şcolare) şi pot permite astfel echipei de evaluare să aprecieze contribuţia reală a şcolii la educaţia copiilor/ elevilor.

m). Analiza cu privire la acurateţea, fiabilitatea şi caracterul complet al informaţiilor publicate pe site - ul şcolii, precum şi in materialele promoţionale permit membrilor echipei de evaluare să aprecieze calitatea promovării ofertei educaţionale în rândul elevilor/ copiilor, dar şi la nivelul comunităţii.  

n) Analiza informaţiilor privind formarea continuă, corelată cu analiza procesului instructiv - educativ permit membrilor comisiei de evaluare să aprecieze eficienţa activităţii didactice.

 

 

Capitolul III - Procedura de evaluare externă a calităţii educaţiei

 

Secţiunea I - Pregătirea evaluării

 

Art. 10. În vederea declanşării procedurii de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, organizaţia furnizoare de educaţie înaintează la ARACIP, din proprie iniţiativă sau la solicitarea acesteia, următoarele documente: 

a.       cererea de declanşare a procedurii de evaluare externă a calităţii educaţiei (în original, în format tradiţional);

b.      Fişa - tip a unităţii de învăţământ (scanată, în format electronic, fiecare pagină semnată şi ştampilată de directorul unităţii de învăţământ);

c.       Proiectul/ planul de dezvoltare instituţională, respectiv Planul de acţiune al şcolii (scanat, în format electronic, fiecare pagină semnată şi ştampilată de directorul unităţii de învăţământ);

d.      Rapoartele anuale de evaluare internă, respectiv Rapoartele de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic realizate de unitatea de învăţământ respectivă în ultimii 3 ani şcolari încheiaţi, care să cuprindă şi planurile de îmbunătăţire aferente fiecărui an (scanate, în format electronic, fiecare pagină semnată şi ştampilată de directorul unităţii de învăţământ).

e.       Copie de pe ordinul de plată a tarifului de evaluare externă – copie scanată, în format electronic, semnată şi ştampilată de directorul unităţii de învăţământ.

Art. 11. (1) Documentaţia depusă de organizaţia furnizoare de educaţie este înregistrată şi repartizată spre expertiză personalului din cadrul aparatului propriu al ARACIP. Rezultatul expertizei se comunică unităţii depunătoare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei.

(2) În cazul în care documentaţia depusă este completă, se aduce la cunoştinţa unităţii de învăţământ respective declanşarea procedurii de evaluare externă. În cazul în care se constată caracterul incomplet al documentelor prezentate, se comunică unităţii de învăţământ respective necesitatea completării acesteia, în termen de 30 de zile de la comunicare. În cazul în care unitatea de învăţământ nu transmite completările solicitate, cererea acesteia se respinge ca inadmisibilă.

(3) După completarea documentaţiei, Biroul executiv al ARACIP, întrunit în şedinţă ordinară, aproba graficul de desfăşurare a vizitelor de evaluare, precum şi componenţa comisiilor de experţi, desemnate în acest scop.

(4) Comisia de evaluare este formată din 2- 4 membri, iar durata vizitei de evaluare este de  2- 4 zile, în funcţie de dimensiunea şi complexitatea unităţii de învăţământ evaluate. În cazuri excepţionale, se poate prelungi durata vizitei de evaluare, peste termenul stabilit iniţial, cu aprobarea Biroului executiv al ARACIP.

(5) Perioada de desfăşurare a vizitelor de evaluare, precum şi componenţa comisiei de evaluare desemnate se aduc la cunoştinţa organizaţiilor furnizoare de educaţie solicitante, într-un termen de cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea vizitei de evaluare.

(6) Documentaţia depusă de unitatea de învăţământ respectivă este transmisă de ARACIP, prin e-mail, coordonatorului comisiei de evaluare, în vederea informării întregii echipe, într-un termen de cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea vizitei de evaluare.

(7)               Organizaţia furnizoare de educaţie poate solicita, în vederea pregătirii evaluării externe, consiliere din partea formatorilor în domeniul calităţii educaţiei, înscrişi în Registrul special al ARACIP. 

 

Secţiunea II – Desfăşurarea evaluării

 

Art. 12. Coordonatorul comisiei de evaluare transmite directorului unităţii de învăţământ, cu 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea vizitei de evaluare, programul vizitei respective.

Art. 13. Comisia de evaluare desemnată de ARACIP desfăşoară următoarele activităţi: 

a). întâlnirea membrilor comisiei de evaluare externă, în preziua deschiderii activităţilor de evaluare, pentru:

a.1.) organizarea agendei evaluării (abilitare cu organizarea internă a furnizorului de educaţie;

a.2.) analiza contextului şi situaţiei concrete a unităţii şcolare, aşa cum sunt ele descrise în: Proiectul (planul) de dezvoltare instituţională (PDI)  sau Planul de acţiune al şcolii (PAS), Raportul anual de evaluare internă (RAEI) sau Raportul de autoevaluare (RA), situaţia centralizată a rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu rezultatele la  nivel de judeţ;

a.3.)  programarea orară a activităţilor, respectiv a întâlnirilor ce urmează  fi derulate);

b) deschiderea  activităţilor de evaluare externă a calităţii în prezenţa  reprezentanţilor  unităţii de învăţământ (directorul şcolii, coordonatorul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare,  a membrilor Consiliului de Administraţie, a observatorului delegat din partea inspectoratului şcolar);

c)                  stabilirea întâlnirilor dintre membrii echipei de evaluare şi reprezentanţi ai cadrelor didactice, ai Consiliului de Administraţie, şefi de catedre/ comisii metodice/ arii curriculare,  elevi, Consiliul elevilor, elevi cu performanţe deosebite, părinţi, Comitetul de părinţi, angajatori agenţi economici parteneri/ angajatori, reprezentanţi ai Consiliului Local;

d)                  participarea  membrilor comisiei de evaluare  la activităţi, după cum urmează: vizita şcolii, activităţi de observare directă, asistenţe la lecţii, la activităţi extraşcolare prevăzute în Calendarul de activităţi al şcolii, aplicarea de chestionare unor grupuri ţintă (elevi, părinţi,  angajatori agenţi economici parteneri/ angajatori, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), realizarea de interviuri individuale şi de grup, vizite la agenţii economici unde elevii îşi desfăşoară stagiile de practică, alte activităţi curente programate la nivelul unităţii de învăţământ etc.;

e)                  analiza dovezilor care probează rezultatele şi efectele acestor activităţi în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară,  în special asupra indicatorilor de calitate din standardele naţionale;

f)                    finalizarea activităţilor de evaluare externă a calităţii în prezenţa reprezentanţilor  organizaţiei furnizoare de educaţie/ unităţii de învăţământ şi prezentarea concluziilor desprinse din raportul de evaluare externă;

g)                  redactarea procesului – verbal;

h)                  redactarea raportului de evaluare externă a calităţii.

 

  

Secţiunea III – Rezultatele evaluării

 

Art. 14. (1) Raportul final de evaluare externă este înaintat la ARACIP şi transmis unităţii de învăţământ în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea activităţilor de evaluare.

(2) Raportul de evaluare externă va conţine calificativele acordate şcolii pentru fiecare indicator de performanţă din standardele de referinţă evaluate.

(3) Calificativele care pot fi obţinute pentru fiecare indicator de performanţă evaluat din standardele de referinţă sunt următoarele:

a)                  ,,Nesatisfăcător”, în situaţia neîndeplinirii a cel  puţin unui descriptor din standardele de acreditare şi evaluare periodică; 

b)                  ,,Satisfăcător”, în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică; 

c)                  ,,Bine”, în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi a cel puţin unui descriptor din standardele de referinţă; 

d)                  ,,Foarte bine”, în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă; 

e)                  ,,Excelent”, în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică, a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă, precum şi a unor descriptori definiţi de unitatea de învăţământ.

(4) Partea finală a raportului de evaluare externă poate prezenta aspecte de bună practică în asigurarea calităţii educaţiei la nivelul şcolii respective.  Exemplele de buna practică consemnate în rapoartele de evaluare externă pot fi promovate la nivel local de către inspectoratele şcolare şi la nivel naţional de ARACIP.

Art. 15. (1) Pe baza concluziilor Raportului de evaluare externă, Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii revizuieşte planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei elaborat de şcoală în urma ultimei evaluări interne.

(2) Implementarea planului de îmbunătăţire este monitorizată de reprezentanţii ARACIP şi/ sau ai inspectoratelor şcolare.

Art. 16. (1) În situaţia în care în raportul de evaluare externă există indicatori de performanţă apreciaţi cu calificativul ,,Nesatisfăcător”, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.

(2) În cazul menţionat la alin. (1), unitatea de învăţământ respectivă va urmări cu prioritate implementarea unor măsuri care să conducă la remedierea acestora.

(3) Inspectoratele şcolare  realizează o monitorizare specială în cazurile menţionate la alin. (1), urmărind progresul înregistrat de şcoala respectivă. Rezultatele monitorizării sunt aduse la cunoştinţa ARACIP.

 

 

Capitolul IV – Dispoziţii finale

 

Art. 17. (1) Contestaţiile cu privire la concluziilor Raportului de evaluare externă întocmit se adresează, în termen de 30 de zile de la comunicare, ministrului educaţiei.

             (2) Raportul de evaluare externă poate fi atacat în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 18. La activităţile de evaluare a organizaţiilor furnizoare de educaţie pot participa, cu statut de observator, reprezentanţi ai inspectoratului şcolar judeţean/ al municipiului Bucureşti, reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ preuniversitar supusă evaluării, precum şi reprezentanţi ai părinţilor, ai altor instituţii reprezentative din comunitatea locală, ai autorităţilor publice judeţene şi locale.

Art. 19. (1) ARACIP eliberează un atestat din care să reiasă nivelul de calitate existent în cadrul unităţii de învăţământ respective, raportat la indicatorii de performanţă din standardele de referinţă evaluate, în termen de 30 de zile de la analiza şi aprobarea raportului de evaluare externă a calităţii în Consiliul ARACIP.

(2) Atestatul va menţiona nivelul rezultatelor obţinute de unitatea şcolară faţă de rezultatele aşteptate, având în vedere factorii de risc identificaţi la nivelul unităţii de învăţământ.

Art. 20. Organizaţia furnizoare de educaţie are obligaţia de a face public atestatul de calitate obţinut.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Instrumente interactive in matematica

INSTRUMENTE INTERACTIVE ÎN MATEMATICĂ Prof. Buzea Gabriela, ȘcoalaGimnazială Nr. 56, București Rezumat : Articolul evidenţiază un exemplu prin care profesorii pot influenţa performanţele elevilor  pe care îi îndrumă, prin folosirea unor...

Read more

Ministerul Educatiei premiaza olimpicii …

Ministerul Educaţiei premiază olimpicii români   Ministerul Educaţiei premiază olimpicii români medaliaţi la concursurile şcolare internaţionale (miercuri, 14 noiembrie, Palatul Victoria, ora 13.30).

Read more

Educatia incluziva educatia pentru toti

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ, EDUCAŢIA PENTRU TOŢI Înv. Marc Aurica Șc. Gimn. Cîmpeni jud. Alba Şcoala are datoria de a asigura şanse egale tuturor elevilor. A asigura şanse egale elevilor înseamnă a...

Read more

Tipuri de mediu si reflectarea lor in ar…

TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul...

Read more

Tutunul si efectele fumatului asupra org…

TUTUNUL ŞI EFECTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI Prof. Camelia Veronica Cosma Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău În societatea actuală acest viciu ”legal” este tot mai mult preferat...

Read more

Expresia plastica si terapia ocupational…

EXPRESIA PLASTICĂ ŞI TERAPIA OCUPAŢIONALĂ Mureşan-Chira Gabriel Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca Educaţia plastică reprezintă o componentă a cărui deziderat este atins atunci când...

Read more

SCOLILE NATIONALE

ŞCOLILE NAŢIONALE   Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Paralel cu desfãsurarea curentului romantic în muzicã, în tãri ca Rusia, Polonia, Cehoslovacia, Spania, Ţãrile Scandinave etc., se afirmã o artã ce...

Read more

Regulament recunoasterea studiilor din i…

Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal - filiera tehnologica sau vocationala

Read more