Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ ISMB
Luni, 20 August 2012 00:00

CAPITOLUL II
 Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar

 

 SECTIUNEA a 7-a
Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB

 

Art. 54. -

    Managementul calitatii inspectiei scolare consta in crearea unor sisteme si proceduri prin care se asigura calitatea inspectiei, acest aspect fiind monitorizat, evaluat si imbunatatit periodic, dupa caz. Aceste proceduri se refera la:

   a) planificarea/proiectarea activitatii de inspectie scolara;

   b) desfasurarea activitatilor de inspectie planificate/proiectate;

   c) evaluarea activitatii institutiilor de educatie si/sau a persoanelor inspectate in functie de tipurile de inspectie si obiectivele stabilite la nivelul ISJ/ISMB;

   d) valorificarea activitatii de inspectie prin actiuni de imbunatatire a calitatii (inclusiv corective si preventive) atat la nivelul institutiilor de educatie/persoanelor inspectate, cat si al activitatii inspectoratului scolar (ca institutie) si al activitatii fiecarui inspector.

Art. 55. -

    Valorificarea rezultatelor inspectiilor prin actiuni de imbunatatire (corective si preventive) cuprinde:

   a) planificarea, realizarea si evaluarea activitatii de monitorizare a implementarii planurilor de imbunatatire ale institutiilor de educatie inspectate;

   b) fundamentarea planului anual de inspectie al ISJ/ISMB pentru toate tipurile de inspectie, pornind de la rezultatele inspectiilor din anul scolar anterior;

   c) monitorizarea adecvarii implementarii si eficientei activitatilor din planul de imbunatatire elaborat de institutia de educatie si a concordantei acestora cu rezultatele din rapoartele anuale de evaluare interna, cu rapoartele de inspectie si cu rapoartele de evaluare externa realizate de catre ARACIP;

   d) utilizarea rezultatelor inspectiilor (de toate tipurile) din anul scolar anterior pentru elaborarea programelor de dezvoltare institutionala si de dezvoltare profesionala de la nivelul ISJ/ISMB.

Art. 56. -

    Managementul calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activitati, si considera evaluarea externa (realizata de MECTS sau de alte institutii) ca un element de adecvare a autoevaluarii in raport cu situatia reala.

Art. 57. -

    Managementul calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB se bazeaza pe dovezi materiale care apartin urmatoarelor tipuri de date/documente/informatii:

   a) reglementari legale;

   b) politici nationale in domeniul educatiei si al protectiei copilului si de tineret;

   c) planuri si proceduri specifice, rapoarte de inspectie (toate tipurile);

   d) date statistice referitoare la indicatorii si standardele de calitate;

   e) date statistice referitoare la indicatorii din cadrul SNIE si la alti indicatori nationali si europeni;

   f) rezultatele sondajelor de opinie, articole si reportaje din mass-media;

   g) reclamatii, sesizari, propuneri adresate ISJ/ISMB si rezolutiile privind rezolvarea acestora (inclusiv actiuni in instanta in care una dintre parti este inspectoratul scolar si/sau o institutie de educatie din subordine);

   h) proiecte, parteneriate si afilieri nationale si internationale.

Art. 58. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul planificarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) adecvarea documentelor de planificare la functiile si obiectivele inspectiei stabilite prin regulamentul specific;

   b) adecvarea documentelor de planificare la politicile si strategiile nationale din domeniul educatiei;

   c) corelatia dintre obiectivele din planurile individuale de inspectie si obiectivele planului de inspectie stabilit la nivelul ISJ/ISMB;

   d) adecvarea resurselor alocate pentru realizarea inspectiei (financiare, umane, informationale etc.).

Art. 59. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul realizarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) realizarea activitatilor planificate;

   b) respectarea termenelor planificate;

   c) utilizarea eficienta a resurselor alocate.

Art. 60. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul evaluarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) obtinerea rezultatelor stabilite (rapoarte de inspectie);

   b) atingerea indicatorilor de iesire si de rezultat stabiliti;

   c) incadrarea in bugetul aprobat;

   d) folosirea eficienta a resurselor alocate;

   e) cresterea nivelului de satisfactie a beneficiarilor fata de modul de evaluare a activitatii educationale, in general, si fata de modul de evaluare a activitatii prin inspectie, in special.

Art. 61. -

    Indicatorii de calitate de la nivelul valorificarii activitatilor de inspectie sunt:

   a) eficacitatea interventiilor de reglare/remediere a problemelor/situatiilor aparute pe parcursul desfasurarii activitatilor;

   b) revizuirea planificarii activitatii, cu incadrarea in calendarul si bugetul aprobate;

   c) identificarea operativa a situatiilor in care este nevoie de interventia din partea altor institutii sau autoritati ale statului si notificarea acestora;

   d) cresterea nivelului de satisfactie a beneficiarilor fata de imbunatatirea calitatii activitatii educationale, in general, si fata de imbunatatirea calitatii activitatii de inspectie, in special.

 

Ultima actualizare în Duminică, 28 Octombrie 2012 12:36
 

Revista cu ISSN

Competente generale pe niveluri de invat…

     Competenţe generale ale disciplinei pe niveluri de învăţământ                 Modelul comunicativ-funcţional şi competenţele-cheie specifice disciplinei limba şi literatura română impun anumite competenţe generale în cadrul programelor şcolare pe niveluri de...

Read more

Interferente literare

INTERFERENŢE LITERARE A aştepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el ar fi copilărie. Prof. Ioniţă Olimpia Colegiul Economic Viilor, Bucureşti ...

Read more

Proiectul educational Prietenie fara fro…

PROIECTUL EDUCAŢIONAL “PRIETENIE FĂRĂ FRONTIERE” Prof. Piticariu Simona Nicoleta Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Suceava Summary Education in the spirit of European values ​​can be considered a component of the "new education",...

Read more

Practica studenteasca in constructii

Proiectul "Practica Studentilor Facultãtii de Constructii" a vizat dezvoltarea pregãtirii profesionale a studentilor, fiind realizat ca parteneriat între Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii si Instalatii - Catedra de...

Read more

Boul impanat obicei tradiţional

“BOUL ÎMPĂNAT” OBICEI TRADIŢIONAL ÎN SATUL PĂDURENI (ŢOP), COMUNA MINTIU GHERLII, JUDEŢUL CLUJ -Studiu de cercetare- Prof. Mureṣan Mihaela Liceul Teoretic Ana Ipǎtescu, Gherla   “Pentru a cunoaşte obiceiurile sub toate aspectele se cere să...

Read more

Stiinta pamantului: aer, apa, nisip si s…

Stiinta pamantului: aer, apa, nisip si sol

Ştiinţa pământului: aer, apă, nisip şi sol   Uneori nu putem simţi aerul, iar alteori acesta poate să facă pălariile să zboare de pe capete, să îndoaie copacii şi chiar să doboare...

Read more

Stimularea creativitatii in cadrul orelo…

STIMULAREA CREATIVITĂŢII ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE (METODA FISHBOWL ŞI STARBURSTING)   Profesor Adrian Şulic Grup Şcolar „Regina Maria”, Dorohoi, Botoşani     Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea...

Read more

Evolutia familiei in Romania

EVOLUŢIA FAMILIEI ÎN ROMÂNIA                                      Prof. Neacşu Ionica-Ramona, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Voluntari, jud. Ilfov             Articolul urmărește evoluția instituției familiei, cu precădere după anii 1990. Ca orice instituție a avut și...

Read more