Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Cresterea motivatiei de invatare a elevilor la disciplina matematica
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Februarie 2016 12:38

STUDIU PRIVIND CREŞTEREA MOTIVAŢIEI DE ÎNVĂŢARE A ELEVILOR LA DISCIPLINA MATEMATICĂ

Andrei Roxana, profesor,

Școala Gimnazială Nr. 25, Galați

Studiul de faţă abordează problematica creşterii motivaţiei de învăţare a elevilor la disciplina matematică. Studierea motivaţiei în şcoală provine din nevoia de a înţelege şi utiliza factori subiectivi care explică fluctuaţiile de randament şcolar. De multe ori, auzim de la elevi remarci de genul: “este greu”, “nu-mi place”, “nu-mi va folosi niciodată”, sau “super”, “de mult nu a mai fost aşa de cool la ore”. Ceea ce face diferenţa între aceste “comunicări” este “ambalajul”. Educaţia nu trebuie să doară sau să producă suferinţă, ci să placă, să fie de folos, să formeze indivizi echilibraţi şi motivati spre acţiune şi schimbare1.

SCOP:

Scopul acestui studiu este unul constatativ şi vizează rolul pe care îl are motivaţia în învăţarea matematicii, în cazul elevilor de gimnaziu.

OBIECTIVE:

- sondarea motivaţiei elevilor privind studiul matematicii;

- cuantificarea timpului alocat pentru studiul matematicii;

- identificarea gradului de conştientizare a necesităţii studierii matematicii în gimnaziu;

- evidenţierea aspectelor pe care elevii le consideră că fiind dificile, în studiul matematicii;

- identificarea unor variante care ar ajuta elevii să studieze matematica cu mai multă uşurinţă;

METODOLOGIE:

Instrumentul utilizat în investigaţie a fost un chestionar pentru exprimarea atitudinilor şi opiniilor, administrat elevilor din clasa a VIII a, aparţinând unor categorii sociale diferite şi provenind din medii diferite.

Chestionarul a cuprins 10 itemi.

Alegerea elevilor pentru eşantion s-a realizat prin selecţie simplă aleatoare.

Au fost chestionaţi 50 de elevi ai Şcolii Gimnaziale nr.25 Galaţi.

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Chestionarul a cuprins un set de întrebări menit să evidenţieze motivele ce îi determină pe elevi să înveţe la disciplina matematică . Din acesta a reieşit, că majoritatea consideră că pregătirea pentru susţinerea Evaluării Naţionale de la sfârşitul clasei a VIII a este cel mai important motiv.

De asemenea, şi primirea unei recompense are o pondere majoritară în rândul elevilor chestionaţi ( 56% ).

La întrebarea “Care din următoarele aspecte face învăţatul mai dificil pentru voi la disciplină matematică?”, elevii au răspuns:

  1. Materia 64%

  2. Vocabularul folosit de profesor 16%

  3. Explicaţiile 24%

  4. Problemele de comportament din clasa 28%

    Când s-a pus problema identificării unor variante care ar ajuta elevii să studieze matematica cu mai multă uşurinţă, aceştia au specificat că modelul personalităţii profesorului influențează creşterea motivaţiei de a învăţa:

    De asemenea, dintr-o listă de variante care ar facilita studiul matematicii, în viziunea elevilor, ( existenţa unor activităţi extracurriculare, existenţa unor discipline opţionale, studiul individual, meditaţiile), aceştia au optat în majoritate pentru meditaţii.

    CONCLUZII

    Majorităţii elevilor matematica li se pare greu de perceput, iar motivaţia acestora pentru studiu diferă de la elev la elev. Conform teoriei SDT(Self-Determination Theory) care descrie motivaţia elevului ca pe un continuum de la demotivare, trecând prin diferite etape de motivare extrinsecă, la motivarea intrinsecă, un anumit comportament şcolar poate fi descris de la lipsa motivaţiei sau resentiment, prin acceptarea pasivă, până la acceptarea activă şi implicarea personală.

    MOTIVAŢIE INTRINSECĂ ŞI EXTRINSECĂ

 

Oval: MOTIVAȚIE 
ABSENTĂ


STIL DE REGLARE

Oval: MOTIVATIE INTRINSECĂOrganization Chart

PROCESE ASOCIATE

PERCEPEREA CAUZALITĂȚII

Perceperea irelevanței

Nivel scăzut de competență

Absența intenției

Importanța recompensei sau a pedepsei

Supunere sau reactanță

Implicarea personală

Focalizare pe acceptarea de sine sau din partea celorlalți

Valorizarea conștientă a activității

Asumarea obiectivelor

Interiorizarea obiectivelor

Ierarhizarea obiectivelor

Congruența valorică

Interes

Plăcere

Satisfacție

intrinsecă

Prezentăm mai jos un set de strategii de intervenţie specific fiecărei etape de motivare:

  • Demotivare – perceperea sarcinii ca fiind fără sens, existența convingerii că elevul nu are abilităţi pentru realizarea sarcinii:

  • Utilizarea de material didactic şi mijloace tehnice variate;

  • Propunerea de sarcini ţinând cont de tipul de inteligenţă al elevilor(inteligențe multiple);

  • Accentuarea rolului învăţării în clasă;

  • Reglare externă – sub ameninţarea pedepsei sau sub atracţia recompensei, elevul se decide să se supună şi să realizeze sarcina şcolară:

  • Propunerea de sarcini/teme la alegere, creându-le sentimentul controlului;

  • Oferirea de recompense stimulative, centrate pe munca elevului şi nu pe sine însuşi;

  • Integrare – elevul descoperă că realizarea unei sarcini îi asigură aprecierea din partea celorlalţi(colegi, profesor):

  • Aprecierea progreselor se face în termeni pozitivi;

  • Evitarea exprimării scepticismului cu privire la reuşita viitoare, folosind sintagme de genul:”Am încredere…”, “Ştiu că poţi”;

  • Identificare – comportamentul şcolar în sine începe să devină important:

  • Identificarea aspectelor de unicitate ale fiecărui elev, crearea unei identităţi valorizate (“spiritul critic al clasei”, “rezolvitorul logic”, etc)

  • Gratificarea activităţilor extraşcolare;

  • Interiorizare – elevul interiorizează obiectivele propuse, noul comportament devenind parte a propriei personalităţi:

  • Implicarea elevilor în predare prin metoda”profesor pentru cinci minute”;

  • Implicarea în activităţi extracurriculare în care să se manifeste în funcţie de interesele proprii;

  • Motivaţie intrinsecă – elevul tratează cu interes orice subiect legat de o anumită sarcină şcolară, munceşte cu plăcere, găseşte satisfacţie în tot ceea ce face în legătură cu acea activitate:

  • Mobilizarea resurselor interne ale elevilor;

  • Implicarea în munca de cercetare şi creaţie;

  • BIBLIOGRAFIE:

  1. Cucoş Constantin, Psihopedagogie penru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2009.
  2. Cristescu Bogdan, Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, 2012.

Ultima actualizare în Miercuri, 10 Februarie 2016 22:42
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Jocurile didactice mijloc de activizare …

JOCURILE DIDACTICE MIJLOC DE ACTIVIZARE A ELEVILOR DIN CLASELE I-IV ŞI DE CULTIVARE A INTERESULUI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă...

Read more

Preocupari literare premergatoare Cercul…

PREOCUPÃRI LITERARE PREMERGÃTOARE CERCULUI LITERAR DE LA SIBIU   Nevodenszki Sorina, institutor Şcoala cu clasele I – VIII Sânandrei, jud. Timis     Victor Iancu, renumit estetician al perioadei interbelice, se aflã printre cei mai...

Read more

Nanotehnologia miracolul mileniului III …

NANOTEHNOLOGIA MIRACOLUL MILENIULUI III                                     Realizatori:                      Elev Stegarescu Marius Daniel cls a XI-a                      Profesor coordonator  Mînză Lidia                                   C.N. ”Vasile Alecsandri”  Galaţi      CUPRINS   I   Notiuni introductive I.1.  Ce reprezintă nanotehnologiile? I.2.  Nanotehnologiile reprezintă ceva nou?...

Read more

Comunicarea didactica si manageriala in …

Comunicarea didactica si manageriala in scoala Studiu de caz

COMUNICAREA DIDACTICĂ ŞI MANAGERIALĂ ÎN ŞCOALĂ. STUDIU DE CAZ ÎN UNITATEA ŞCOLARĂ ALEXANDRU MACEDONSKI, MELINEŞTI, DOLJ       Prof. Drd. Miron Costina Violeta Absolventă a Masteratului Management Educaţional Preuniversitar Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea...

Read more

Metode de predare interactive

METODE DE PREDARE INTERACTIVE     Prof. înv. preşcolar LUCACI IOANA Grădiniţa cu program prelungit nr. 24, Botoşani, jud. Botoşani   Metodele noi de predare – învătare prezintă un potenţial semnificativ pentru stimularea inovaţiei şi schimbării...

Read more

The role of self knowledge in the develo…

THE ROLE OF SELF-KNOWLEDGE IN THE DEVELOPMENT OF PERSONAL AND PROFESSIONAL LITERACY   PROFESOR JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, CARAŞ-SEVERIN                 Self-knowledge helps you develop your own potential. It helps to identify obstacles, and...

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri - plante etnobotanice

13. Plantele etnobotanice     Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbări în ceea ce priveşte modul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor care...

Read more

Educatie fara frontiere relatia gradinit…

EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-ȘCOALĂ-FAMILIE-SOCIETATE Prof. înv. preșc. State-Titirișcă Alexandra, Grădinița P.P. Piticot, Slobozia, Ialomița Dezideratul învățământului preșcolar este de a oferi sprijin competent pentru dezvoltarea armonioasă în plan...

Read more