Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa
Marţi, 08 Ianuarie 2013 12:53

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa

Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme diverse de manifestare (vechii greci sarbatoreau incheierea recoltatului aducand ofrande zeitei Demetra, protectoarea semanaturilor, romanii oferind zeitei Ceres o coroana din spicele cele mai frumoase).

 

Obiceiul Cununii s-a pastrat pana in zilele noastre, mai ales in Transilvania. El consta intr-o ceremonie care se poate desfasura in doua moduri: in gospodaria individuala (fiecare taran, dupa ce termina de secerat, facea o cununa din spice de garu, o uda si indeplina impreuna cu membrii familiei un ritual de proportii reduse); in cadrul colectivitatii (se organizau claci la gospodarii cei mai harnici, iar la terminarea lucrului, la sarbatoarea Cununii participau toti seceratorii, conferindu-i un fast deosebit).

In Nasaud, ceremonialul Cununii decurge astfel: la sfarsitul secerisului, femeile mai pricepute aleg un stog din cele mai frumoase spice de grau si impletesc o cununa asemenatoare cu pieptanatura care se face fetei pentru ceremonia nuptiala. Se formeaza apoi un alai de fete si femei care insotesc spre sat pe tanara careia ii revine cinstea de a purta cununa (aceasta trebuie sa fie casta, astfel in anul urmator graul se face “neghinos si cu taciune”). Pe tot parcursul drumului, femeile intoneaza cantecul ceremonial al cununii, totul avand o solemnitate deosebita.

Cand alaiul intra in sat, la raspantii, cununa este udata din abundenta cu apa de feciorii care asteapta cu donitele pline. La casa gazdei care a organizat claca, dupa ce este inconjurata de trei ori masa special amenajata intocmai ca la nunta, are loc “tarostea” sau “descantecul cununii”; o femeie povesteste pataniile petrecute de la holda pana aici, impletite cu intamplari imprumutate din basm.

Spre sfarsit se adreseaza cuvinte de lauda gazdei care s-a invrednicit sa implineasca aceasta sarbatoare si i se cer daruri pentru osteneala seceratorilor, iar apoi se cere ceremonios unui tanar (care trebuie sa indeplineasca anumite conditii) sa ia cununa de pe capul fetei. Acesta saruta fata, ia cununa si o pune pe masa.

Urmeaza ospatul cununii la care participa numai seceratorii. Inainte, mancarurile ce se serveau cu acest prilej erau specifice – nu lipsea graul fiert in lapte. In ultima vreme se ofera : zeama de tosmagi (taietei), galuste cu curechi si orez, slanina, pita, ginars.

Sarbatoarea se incheie cu petrecerea celor tineri, iar cununa este asezata de gazda la loc de cinste, in grinda casei, pana toamna cand este imblatita, urmand ca primavara boabele sa fie amestecate simbolic cu cele ce vor fi insamantate.

Autor: C. Marian

 

Ultima actualizare în Vineri, 18 Ianuarie 2013 13:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Imaginea satului in opera lui Ioan Slavi…

IMAGINEA SATULUI ÎN OPERA LUI IOAN SLAVICI                                                                         Prof. Herman Laura Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Baia-Mare                                                                                În pleiada scriitorilor români afirmaţi pe la mijlocul celei de-a doua jumătăţi a secolului...

Read more

Le theatre et son role dans la vie

LE THÉÂTRE ET SON RÔLE DANS LA VIE Prof. Cărăuşu Camelia Alina, Şcoala Gimnazială ,,Ştefan Cel Mare” Botoşani Grâce au...

Read more

Rolul educatiei fizice si sportului in i…

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR       CAPITOLUL I ROLUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR   Art.1. Educaţia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei globale, prin...

Read more

Proiectul de plan cadru pentru invataman…

Proiectul de plan cadru pentru învăţământul primar   Vezi proiectul de plan-cadru pentru învăţământul primar, document supus dezbaterii publice până la data de 19 februarie 2013.   

Read more

Rolul aplicatiilor practice la orele de …

Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică Studiu de specialitate   Profesor Simona Bucurenciu Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța   Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut...

Read more

Lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a IX-a:G. Bălăiţă - Lumea în două zileA. Babeti, M. Mihăieş, M. Nedelciu - Femeia...

Read more

Cautarea identitatii in media

CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎN MEDIA                                                                                               Mureşan - Chira Gabriel   Prof. Educator CRDEII, Cluj - Napoca   Asaltul informaţional este o realitate întâlnită la tot pasul. Ne punem întrebarea firească - cum ne protejăm...

Read more

Modalitati de realizare a educatiei mora…

MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI MORALE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ   Profesor: Dumbravă-Brezoianu Simona Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Benedek Elek”- Sf.Gheorghe   REZUMAT          Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative...

Read more