Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa
Marţi, 08 Ianuarie 2013 12:53

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa

Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme diverse de manifestare (vechii greci sarbatoreau incheierea recoltatului aducand ofrande zeitei Demetra, protectoarea semanaturilor, romanii oferind zeitei Ceres o coroana din spicele cele mai frumoase).

 

Obiceiul Cununii s-a pastrat pana in zilele noastre, mai ales in Transilvania. El consta intr-o ceremonie care se poate desfasura in doua moduri: in gospodaria individuala (fiecare taran, dupa ce termina de secerat, facea o cununa din spice de garu, o uda si indeplina impreuna cu membrii familiei un ritual de proportii reduse); in cadrul colectivitatii (se organizau claci la gospodarii cei mai harnici, iar la terminarea lucrului, la sarbatoarea Cununii participau toti seceratorii, conferindu-i un fast deosebit).

In Nasaud, ceremonialul Cununii decurge astfel: la sfarsitul secerisului, femeile mai pricepute aleg un stog din cele mai frumoase spice de grau si impletesc o cununa asemenatoare cu pieptanatura care se face fetei pentru ceremonia nuptiala. Se formeaza apoi un alai de fete si femei care insotesc spre sat pe tanara careia ii revine cinstea de a purta cununa (aceasta trebuie sa fie casta, astfel in anul urmator graul se face “neghinos si cu taciune”). Pe tot parcursul drumului, femeile intoneaza cantecul ceremonial al cununii, totul avand o solemnitate deosebita.

Cand alaiul intra in sat, la raspantii, cununa este udata din abundenta cu apa de feciorii care asteapta cu donitele pline. La casa gazdei care a organizat claca, dupa ce este inconjurata de trei ori masa special amenajata intocmai ca la nunta, are loc “tarostea” sau “descantecul cununii”; o femeie povesteste pataniile petrecute de la holda pana aici, impletite cu intamplari imprumutate din basm.

Spre sfarsit se adreseaza cuvinte de lauda gazdei care s-a invrednicit sa implineasca aceasta sarbatoare si i se cer daruri pentru osteneala seceratorilor, iar apoi se cere ceremonios unui tanar (care trebuie sa indeplineasca anumite conditii) sa ia cununa de pe capul fetei. Acesta saruta fata, ia cununa si o pune pe masa.

Urmeaza ospatul cununii la care participa numai seceratorii. Inainte, mancarurile ce se serveau cu acest prilej erau specifice – nu lipsea graul fiert in lapte. In ultima vreme se ofera : zeama de tosmagi (taietei), galuste cu curechi si orez, slanina, pita, ginars.

Sarbatoarea se incheie cu petrecerea celor tineri, iar cununa este asezata de gazda la loc de cinste, in grinda casei, pana toamna cand este imblatita, urmand ca primavara boabele sa fie amestecate simbolic cu cele ce vor fi insamantate.

Autor: C. Marian

 

Ultima actualizare în Vineri, 18 Ianuarie 2013 13:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Tipuri de inteligente

TIPURI DE INTELIGENŢE                                                                                            Prof. Popp Loredana                              Colegiul Tehnic “AZUR” Timişoara         Individul “vinovat” pentru identificarea tipurilor de inteligenţe este Howard Gardner, în cartea "Frames of Mind: The Theory of Multiple...

Read more

Constanta alimentatiei si psihologia soc…

CONSTANTA ALIMENTAȚIEI ȘI PSIHOLOGIA SOCIETĂȚII DE CONSUM Prof. educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca ...

Read more

Examenul national de definitivare in inv…

METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT   Vezi metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare (definitivat) în învăţământ.   Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1 Prevederile Metodologiei privind...

Read more

Stilurile limbii in opera lui Max Bleche…

STILURILE LIMBII ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Literatura de specialitate împarte sistemul stilistic al limbii în...

Read more

Poezii si cantece folosite la festivitat…

POEZII ȘI CÂNTECE FOLOSITE LA FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE A CLASELOR A VIII-A Prof. Șomcutean Crina Ramona Liceul Tehnologic Traian-Vuia Tăuții Măgherăuș, Maramureș În acest articol doresc să fac...

Read more

Investigarea relatiei scoala familie

STUDIU  -  INVESTIGAREA RELAŢIEI ŞCOALĂ FAMILIE   Profesor Copaciu Georgeta Cătălina Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov     Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia...

Read more

Structura anului scolar 2011 2012

Structura anului scolar 2011- 2012 Ordinul nr. 4292/2011 privind structura anului scolar 2011-2012 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 416 din 14 iunie 2011MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI In...

Read more

Elemente de deontologie a evaluarii in c…

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL   prof. istorie Luminiţa Simona Feşnic Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Oradea     Scopul acestui articol este reactualizarea semnificaţiei naţionale a zilei de 9 mai,...

Read more