Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa
Marţi, 08 Ianuarie 2013 12:53

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa

Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme diverse de manifestare (vechii greci sarbatoreau incheierea recoltatului aducand ofrande zeitei Demetra, protectoarea semanaturilor, romanii oferind zeitei Ceres o coroana din spicele cele mai frumoase).

 

Obiceiul Cununii s-a pastrat pana in zilele noastre, mai ales in Transilvania. El consta intr-o ceremonie care se poate desfasura in doua moduri: in gospodaria individuala (fiecare taran, dupa ce termina de secerat, facea o cununa din spice de garu, o uda si indeplina impreuna cu membrii familiei un ritual de proportii reduse); in cadrul colectivitatii (se organizau claci la gospodarii cei mai harnici, iar la terminarea lucrului, la sarbatoarea Cununii participau toti seceratorii, conferindu-i un fast deosebit).

In Nasaud, ceremonialul Cununii decurge astfel: la sfarsitul secerisului, femeile mai pricepute aleg un stog din cele mai frumoase spice de grau si impletesc o cununa asemenatoare cu pieptanatura care se face fetei pentru ceremonia nuptiala. Se formeaza apoi un alai de fete si femei care insotesc spre sat pe tanara careia ii revine cinstea de a purta cununa (aceasta trebuie sa fie casta, astfel in anul urmator graul se face “neghinos si cu taciune”). Pe tot parcursul drumului, femeile intoneaza cantecul ceremonial al cununii, totul avand o solemnitate deosebita.

Cand alaiul intra in sat, la raspantii, cununa este udata din abundenta cu apa de feciorii care asteapta cu donitele pline. La casa gazdei care a organizat claca, dupa ce este inconjurata de trei ori masa special amenajata intocmai ca la nunta, are loc “tarostea” sau “descantecul cununii”; o femeie povesteste pataniile petrecute de la holda pana aici, impletite cu intamplari imprumutate din basm.

Spre sfarsit se adreseaza cuvinte de lauda gazdei care s-a invrednicit sa implineasca aceasta sarbatoare si i se cer daruri pentru osteneala seceratorilor, iar apoi se cere ceremonios unui tanar (care trebuie sa indeplineasca anumite conditii) sa ia cununa de pe capul fetei. Acesta saruta fata, ia cununa si o pune pe masa.

Urmeaza ospatul cununii la care participa numai seceratorii. Inainte, mancarurile ce se serveau cu acest prilej erau specifice – nu lipsea graul fiert in lapte. In ultima vreme se ofera : zeama de tosmagi (taietei), galuste cu curechi si orez, slanina, pita, ginars.

Sarbatoarea se incheie cu petrecerea celor tineri, iar cununa este asezata de gazda la loc de cinste, in grinda casei, pana toamna cand este imblatita, urmand ca primavara boabele sa fie amestecate simbolic cu cele ce vor fi insamantate.

Autor: C. Marian

 

Ultima actualizare în Vineri, 18 Ianuarie 2013 13:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Managementul agresivitatii la varsta sco…

MANAGEMENTUL AGRESIVITĂȚII LA VÂRSTA ȘCOLARĂ MICĂ înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Agresivitatea este o problemă cu care se confruntă părinţii, cadrele didactice şi mai apoi societatea fiind o problemă...

Read more

Relatia de independenta dintre educatia …

RELAŢIA DE INDEPENDENŢĂ DINTRE EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI CELELALTE LATURI ALE EDUCAŢIEI   Prof. Antonie Iustin-Marius Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău   Rezumat: O societate sănătoasă nu se poate construi fără a înţelege rolul educaţiei fizice în...

Read more

Fotografia sumar de viata

Fotografia sumar de viata

Fotografia, sumar de viata! Istoria omenirii, fie recenta sau antica, nu a fost foarte bine ilustrata deoarece aparatele foto au aparut de foarte putin timp, ceva peste 100 de ani. Unii ar...

Read more

Studiu privind istoricul localitatii Gli…

STUDIU PRIVIND ISTORICUL LOCALITĂŢII GLIMBOCA   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic “Regele Ferdinand” Timişoara   În acest studiu am căutat să ilustrez câteva date semnificative din istoria unui loc fascinant, aproape mitic pentru...

Read more

Profesorul un pygmalion fauitor de minti

PROFESORUL, UN PYGMALION FĂURITOR DE MINȚI Profesor Marincaș Marinela Adriana, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Motto: „Un profesor este asemeni unei lumânări. El se mistuie pe sine pentru...

Read more

Mijloace si forme de realizare la pregat…

PREGĂTIREA PREŞCOLARILOR PENTRU SCRIS MIJLOACE ŞI FORME DE REALIZARE                                              Prof. Înv. Preşc. Barbu Stela                                            Grădiniţa P.N. Nr. 6 Lugoj Structură A                                            Grădiniţei Pp. Nr.2 Lugoj     Învăţământului preşcolar  îi...

Read more

Scoala viitorului

ȘCOALA VIITORULUI Profesor Prisecaru Petre Şcoala Gimnazială ,,Ion Ghica” Tortoman, Constanţa Cu siguranţă, efectul evoluţiei sistemelor educaţionale la nivel mondial se va face simţit şi în învăţământul românesc...

Read more

The role of learning strategies in sla t…

THE ROLE OF LEARNING STRATEGIES IN SLA. TEACHING OUR STUDENTS HOW TO LEARN Profesor: Elisabeta Maxim Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Botoşani “Learning strategies are the conscious thoughts and...

Read more