Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Francofonia in romania
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:23

FRANCOFONIA ÎN ROMÂNIA

prof. Drăgian Ana-Elena

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea

Momentul care marchează intrarea României în structurile internaţionale ale francofoniei, l-a constituit cea de-a IV-a Conferinţă a Şefilor de Stat, care s-a desfăşurat la Paris în 1991, conferinţă la care România a fost invitată oficial cu statut de observator, alături de Bulgaria. La nivel instituţional s-a decis crearea unui Consiliu permanent al francofoniei, care a demarat în ianuarie 1992.

La reuniunea din 1993 din Insulele Mauriţius au participat 47 de ţări, printre care şi România, care a fost admisă ca membru cu drepturi egale a comunităţii ţărilor care au în comun limba franceză, România fiind prezentă şi la următoarea întâlnire de la Hanoi în 1997.

Pe plan pedagogic, conform lucrării „Starea francofoniei în lume”, a Înaltului Consiliu al Francofoniei, editată în 1991, în România, „la începutul anului şcolar 1990, care a marcat şi introducerea limbii franceze în învăţământul primar, începând de la vârsta de opt ani, opţiunile părinţilor s-au îndreptat mai întâi către limba franceză ( 38% ), apoi engleza ( 26% ) şi , în fine, germana ( 20% ). La acea dată, 161.000 elevi urmau cursuri în limba franceză, iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul manual corespunzător clasei a II-a curs primar”.[1] În 1993, aceeaşi echipă de profesori români va publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar, manual editat tot de Hatier-Didier.

Pe lângă instituţiile de învăţământ superior, funcţionează în Bucureşti mai multe filiale francofone, cum ar fi Şcoala Doctorală din Bucureşti, aflată sub patronajul Agenţiei Universitare a Francofoniei. Mai multe universităţi din România sunt membre titulare a Asociaţiei universităţilor parţiale sau integrale de limbă franceză (AUPELF ).

În 1972, la Universitatea Laval din Québec, AUPELF a organizat Prima Întâlnire Mondială a Departamentului de studii franceze, altfel spus a departamentelor sau catedrelor universitare de franceză sau a altor instituţii asemănătoare. România a participat şi aici ca membru fondator a Reţelei de departamente de studii franceze, prin delegatul Paul Miclău, la acea vreme decanul Facultăţii de Limbi Romanice din Bucureşti. La cea de-a doua întâlnire mondială de la Strasbourg, din 1977, s-a organizat Comitetul Regional al Departamentelor de studii franceze pentru Europa non-francofonă. Preşedinţia comitetului a fost asigurată timp de 14 ani de reprezentantul României, profesorul Paul Miclău. Cu acazia celei de-a treia întâlniri mondiale (Togo, 1982 ), acesta a fost ales vice-preşedintele Comitetului Internaţional a Departamentelor de studii franceze. Ultima întâlnire mondială a avul loc la New-Delhi în India.

O altă formă de regrupare a dascălilor de limbă franceză este Federaţia Internaţională a Profesorilor de Franceză ( FIPF ). Dacă România a participat la aceste activităţi şi congrese, aceasta s-a datorat înţelegerii şi generozităţii ultimilor preşedinţi ( canadieni şi finlandezi ). Dar după 1989, s-a putut crea Asociaţia Română de Profesori de Franceză (ARPF ), a cărei preşedinte este profesorul Dan Nasta, pe această cale, România devenind membră cu drepturi egale a FIPF. Ultimul congres a acestei federaţii internaţionale a avut loc la Lausanne, în Elveţia în 1992, unde România a participat cu un număr mare de delegaţi.[2]

Participarea României la aceste manifestări francofone se datorează faptului că ţara este francofonă la bază şi recunoscută în această calitate.

Este de remarcat faptul că singura ţară din lume unde franceza este prima limbă străină cunoscută şi utilizată mai ales ca şi limbă de cultură este România. Se estimează la un milion numărul românilor care sunt francofoni reali (adică cei care utilizează franceza ca limbă de folosinţă ) şi la patru milioane cel al francofonilor ocazionali.

De asemenea există în România un Institut Francez la Bucureşti, având corespondent un Centru Cultural Român la Paris, precum şi trei Centre Culturale la Iaşi, Cluj şi Timişoara, a căror funcţiune este urmarea Acordului Guvernamental semnat la Paris în 1990, între România şi Franţa. Cursurile de limbă franceză de la Institutul Francez de la Bucureşti permit răspândirea francofoniei dincolo de sistemul educativ. În fiecare an, 180 de cursuri sunt puse la dispoziţie, pentru orice nivel, şi Institutul organizează examene pentru obţinerea de diplome DELF ( diplomă de studii în limba franceză ) sau DALF ( diplomă aprofundată în limba franceză ). Institutul este de asemenea un centru pentru obţinere diplomelor ştiinţifice, legate de domenii precise ale vieţii profesionale, cum sunt : certificatul de limbă franceză profesională ( CFP), certificatul de limbă franceză pentru turism şi industria hotelieră ( CFTH ), certificatul de limbă franceză juridică ( CFJ ), diplome în franceza afacerilor ( DFA ).

Bibliografie:

www.francofonie.htm

Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79



[1] www.francofonie.htm

[2] Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 21:58
 

Revista cu ISSN

Pe carari de legenda

PE CĂRĂRI DE LEGENDĂ   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand” Timişoara   Prezentul articol se doreşte a fi o rememorare a unei excursii minunate realizate împreună cu clasa a cărei dirigintă...

Read more

Masa rotunda romania incotro brandul de …

MASA ROTUNDĂ: ROMÂNIA ÎNCOTRO? BRANDUL DE ŢARĂ, BRANDUL PERSONAL, BRANDUL INTERNAŢIONAL - STUDII CULTURALE Chelmuş Anca – profesor documentarist Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gheorghe Airinei”, Bucureşti Introducere Dicţionar...

Read more

Abordarea SciFiEd

Partea I Abordarea SciFiEd   Sumar executiv al Raportului Transnaţional de cercetare şi Rezumat al abordărilor şi metodelor sugerate   Raportul prezintă rezultatele cercetării de birou (de desk) - un sondaj bibliografic în cadrul fiecărei...

Read more

Capodopere ale literaturii franceze

CAPODOPERE ALE LITERATURII FRANCEZE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Literatura franceză este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi variate din lume, în...

Read more

Rolul geografiei in educatia permanenta

ROLUL GEOGRAFIEI ÎN EDUCAŢIA PERMANENTĂ   Prof. Flaviu Feşnic Colegiul Tehnic “Andrei Şaguna”, Oradea   Scopul acestui articol este sublinierea rolului pe care geografia, ca obiect de studiu, îl poate avea în educaţia continuă...

Read more

Ordin privind aprobarea metodologiei pen…

Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii si scolarizarea cetatenilor straini din state terte UE in invatamantul de stat si particular acreditat din Romania   Afla Ordinul 6000 din 15 octombrie...

Read more

Studiu de caz caracterizare elev M G

STUDIU DE CAZ – ELEV M.G. Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Câmpeni, jud. Alba Am realizat un studiu de caz...

Read more

Educatia Globala activitati de planifica…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -       4.      ACTIVITĂŢI – PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI EVALUARE 4.1.            PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR: PERSPECTIVĂ, RESURSE, COOPERARE Activităţile din sfera educaţiei globale pornesc de la premiza parteneriatului, a valorizării experienţei fiecărui partener,...

Read more