Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elemente de noutate in aplicarea curriculum ului in rocesul instructiv educativ din gradinita
Vineri, 08 Februarie 2013 19:53

ELEMENTE DE NOUTATE ÎN APLICAREA

CURRICULUM-ULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRĂDINIŢĂ

 

                                                                             Ed. Purcel Cecilia,

Grădiniţa cu P.P. “Clopoţel”, Bârlad

 

Necesitatea elaborării unui nou curriculum pentru învăţământul preşcolar reiese din multitudinea noutăţilor apărute la nivelul învăţământului preşcolar. Ne referim aici la: abordarea metodei proiectelor la vârstele timpurii, a activităţilor integrate, la deschiderea către noile educaţii, la promovarea conceptului de educaţie timpurie şi la problemele referitoare la educaţia incluzivă. Pe de altă parte este şi vorba de aderarea României la Uniunea Europeană, motiv pentru care ţara noastră trebuie să se alinieze la reglementările acesteia.

(Curriculum preşcolar – metode activ participative – metoda proiectelor - preşcolari)

 

 

Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar a suferit modificări datorită noutăţilor apărute la nivelul învăţământului, dar şi ca urmarea a alinierii ţării noastre la cerinţele Uniunii Europene. Acesta rezintă o abordare sistemică pentru asigurarea:

1.      continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular

2.      interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul preşcolar

3.      deschiderii spre module de instruire opţionale.

Între noutăţile care ne atrag mai întâi atenţia se număra faptul că organizarea programului anual de studiu se face în jurul a şase teme care nu trebuie abordate într-o anumită ordine:

* CINE SUNT/SUNTEM? (Descrierea temei - O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman, a stării de sănătate proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care venim în contact (materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală), a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a ceea ce înseamnă să fii om)

* CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? (Descrierea temei - O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau îndepărtat, a relaţiei cauza-efect, a fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi tehnologiei)

* CUM ESTE, A FOST ŞI VA FI AICI PE PĂMÂNT? (Descrierea temei - O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc. O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din perspectiva locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor noastre, a descoperirilor, explorărilor, a contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră şi spaţiu)

* CUM PLANIFICĂM/ORGANIZĂM O ACTIVITATE? (Descrierea temei - O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează activităţile, precum şi a universului produselor muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea îl parcurg. O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane, a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor umane, în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale)

* CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? (Descrierea temei - O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile şi valorile, îndeosebi prin limbaj şi prin arte.  O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal)

* CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? (Descrierea temei - O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală.  O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale a acesteia. O incursiune în lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine).

Tot nouă e şi denumirea tipurilor de activităţi de învăţare: activităţi pe domenii experenţiale - ADE (integrate sau pe discipline), jocuri şi activităţi alese  - ALA,  activităţi de dezvoltare personală - ADP. 

a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.                                                                                                                 

b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.                           

- Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea  şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.                                                                                            

- Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei.                                                                      

- Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă.                                                                                       

- Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

            În esenţă, schimbarea impune acţiune, modernism, o altă viziune asupra activităţilor cu preşcolarii, formarea unui copil independent, care să fie în centrul acţiunii, creativitate şi originalitate, cu alte cuvinte, personalizarea activităţilor din grădiniţă.

 

Bibliografie:

P    Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar

 

Revista cu ISSN

Modalitati nonformale de predare-invatar…

MODALITĂŢI NONFORMALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A LIMBILOR STRĂINE Prof. Aurelia Nae Şcoala „George Poboran”, Slatina-Olt Programele şi proiectele europene pe care le-am experimentat la clasă au fost de un...

Read more

Fenomenul bullying in mediul scolar si m…

FENOMENUL “BULLYING” ÎN MEDIUL ŞCOLAR - CAUZE, FORME, CONSECINŢE, MĂSURI ANTI-BULLYING Prof. Florea Corina - Paula Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu”, loc. Cumpăna, jud. Constanţa Fenomenul “bullying” a depăşit, de...

Read more

Asigurarea calitatii prin abordari moder…

ASIGURAREA CALITĂŢII PRIN ABORDĂRI MODERNE ÎN PREDAREA ISTORIEI   Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, Vrancea   În contextul integrării României în Uniunea Europeană, dimensiunea educaţiei capătă o importanţă deosebită. Asigurarea educaţiei de...

Read more

Invatarea colaborativa in gradinita

ÎNVĂŢAREA COLABORATIVĂ ÎN GRĂDINIŢĂ Prof. înv. preşcolar Gârtan Daniela GPN COŞEŞTI-ARGEŞ Învăţământul românesc se confruntă cu probleme din ce in ce mai...

Read more

Evolutia fenomenului turistic pe litoral…

Evolutia fenomenului turistic pe litoralul romanesc

 EVOLUŢIA FENOMENULUI TURISTIC PE LITORALUL ROMÂNESC   Carmen Camelia Rădulescu, profesor, Grup Şcolar ,,C. A. Rosetti” Constanţa     Rezumat: Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă o zonă de importanţă majoră pentru turismul din România....

Read more

DEZVOLTAREA CREATIVITATII ELEVILOR PRIN…

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII ELEVILOR PRIN DIFERITE METODE Inst. Aurelia Ceausu Şcoala Generală ,,Gheorghe Tãtãrãscu”, Tg. Jiu     1. Obiectivele cercetãrii - descoperirea creativitãtii individuale; - educarea si dezvoltarea creativitãtii...

Read more

Cultura francofona

CULTURA FRANCOFONĂ prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Producţia culturală francofonă este extrem de bogată şi diversă. Desfăşurarea sa în ansamblul spaţiului francofon, dar şi în...

Read more

Oportunitati Qdays

Oportunități Qdays Qdays Educational este reprezentantul oficial în România pentru EF Education First, lider mondial în educație internațională și una dintre cele mai mari companii private de învățământ din lume. Înființată...

Read more