Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Onomastica auxiliar pretios pentru reconstituirea trecutului
Scris de mihaiela lazar   
Joi, 08 Mai 2014 15:50

ONOMASTICA – AUXILIAR PREŢIOS PENTRU RECONSTITUIREA TRECUTULUI

 

Ileana Faur, profesor Limba şi Literatura română

Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara

 

Studiul îşi propune să descifreze mesajul istoriei ţinutului „zona Făgetului”, zonă păstrătoare a unor bogăţii lingvistice, cum rar mai întâlnim. Am dorit să aştern pe hârtie nume româneşti din zonă şi să le discut pentru a le raporta la marea familie a numelor româneşti.

 

Onomastica studiază numele de persoană şi evoluţia acestora în decursul timpului. În foarte multe situaţii, dar mai ales atunci când lipsesc documente scrise, onomastica reprezintă un auxiliar preţios pentru reconstituirea trecutului. Definită ca disciplină care se ocupă cu studiul numelor proprii, ea cuprinde, pe lângă prenume, nume de familie, porecle şi denumirile geografice care derivă din nume de persoane.1

Pe baza  fondului lexical traco-geto-dac al limbii române, strămoşii noştri au creat antroponime, care se mai păstrează si astăzi. Pentru a susţine aceste afirmaţii vom discuta onomastica din ţinutul de nord-est al Banatului, cunoscut şi sub numele de zona Făgetului.

Această zonă este încadrată la nord de râul Mureş, la vest de Dealurile Lipovei, la sud-est de munţii Poiana Ruscăi.

În acest spaţiu s-au păstrat nume ca: Baicu (comuna Curtea, sat Bacamezău), Bucur (sat Căpâlnaş, Bulza, Tomeşti, Curtea), Bârzan, Breazovan (Fărăşeşti), Brânduşescu (Sinteşti, Brăneşti, Curtea), Gruescu (Băteşti, Pădurani), Părău (Coşava, Breazova), Măgureanu (Remetea, Mănăştiur), Zărioniu (Sinteşti), Moştior (Româneşti), Mugurel (Baloşeşti, Zorani), Crăciunel (Birchiş) etc.

Din perioada de formare a poporului român au rezistat în timp nume de  origine daco-romană; este vorba de nume de sfinţi, mai ales martiri creştini.2

Din această categorie amintim Crăciunescu (Româneşti, Căpâlnaş, Breazova, Gladna), Crăciun (Fărăşeşti, Făget, Bichigi), Florea, Florescu (Luncani, Româneşti, Mănăştiur), Giorze, Giorzu (Româneşti), Nicoară, Nicorescu (Curtea, Zorani, Sinteşti, Breazova, Marginea) Păscuţ, Păsculescu (Curtea), Indrea, Imbrea  (Făget, Curtea) etc.

De asemenea, numele Barbu, considerat un nume vechi românesc3 este prezent în Pietroasa, Curtea, Făget. Tot de origine romanică poate fi numele Paul, probabil jude al satului dispăut din zonă, Păuleşti, atestat într-un document din 14534.

Legat de remarcile pe care Bogdan Petriceicu Hasdeu le făcea despre  ,,auşoni”, ca stră-români aflaţi în slujba hunilor lui Attila şi despre aceea că terminaţia ,,oniu”5 ar desemna un vechi locuitor, de neam, se impune precizarea că şi astăzi se mai păstrează în zonă nume-poreclă, socotite ,,de rang”, ,,de vază”. Din această categorie amintim: Oprişoniu, Tomoniu, Zărioniu etc.

Există în zonă, mai ales în aşezările montane ale masivului Poiana Ruscă, antroponime terminate în    ,,-oni”, fară –u final. Nu este exclus ca acestea să desemneze familii vechi, băştinaşe. Iată câteva exemple: Andrişoni (Luncani), Buriţoni (Româneşti), Adamoni (Tomeşti), Iosifoni, Juratoni (Gladna) etc.

Alte nume româneşti existente, dar dispărute sunt: Făraş (Coşava, Sinteşti), nume provenit din cuvântul „fără” (care înseamnă neam), Sintea7 (Sinteşti), Borca8 (Crivina, Româneşti), Draxin9 (Drăcsineşti, Făget), Panţu10 (Curtea), etc.

În ţinutul studiat întâlnim şi antroponime specifice calendarului şi transmise prin acesta. În timp ele au dobândit,însă, sufisare românească. Onomastica românească ,,le-a folosit cel puţin din secolul al XII-lea sau din secolul al XIV-lea, de când s-a organizat ierarhia bisericească română11. Exemple în această privinţă: Lăzărescu (Tomeşti, Temereşti), Pavel, Paveloni (Curtea), Marcu (Făget), Toma (Coşava, Fărăşeşti, Curtea), Tomescu (Româneşti) etc.

Un  număr destul de mare de nume de familie provin din cuvinte de origine latină, care definesc, aşa cum ştim, culoarea, rudenia, sau alte motive12. Le întâlnim în zonă  destul de des: Albu (Tomeşti, Curtea, Pietroasa),  Negrea (Fârdea),  Bunea (Făget), Cucu (Marginea), Faur (Sinteşti), Lupulescu (Curtea, Zorani, Temereşti, Făget, Sinteşti), Ursulescu (Curtea, Băteşti, Româneşti, Poieni, Marginea).

Datorita faptului că multe dintre etimoanele care stau la baza acestor nume au creat foarte multă microtoponimie nu putem spune că această categorie de nume ar fi de dată recentă.

Elementele de origine  slavă au îmbogăţit antroponimia românească, în satele în discuţie, mai ales prin influenţa cultă a ierarhiei bisericeşti ortodoxe de limbă slavă13. Este ştiut faptul că biserica ortodoxă a impus o antroponimie de formă greco-slavă conţinută în cărţile de ritual slavon. Vorbim aici de situaţia în care populaţia băştinaşă a adaptat nume de origine slavă, iar în timp aceste antroponime au primit un aspect fonologic românesc. Dovadă stau numele: Cernea, Dobre, Dragu, Stan etc. transformate în Cernescu (Româneşti, Gladna), Dobrean (Curtea, Brăneşti), Dobrescu (Mănăştiur), Drăgoescu (Sinteşti, Curtea), Stănescu (Făget, Mănăştiur).  Pe lângă acestea fonologizate s-au păstrat şi unele în forma împrumutată iniţial: Bogdan (Fărăşeşti, Poieni), Cernea (Făget), Vâlcu (Marginea), Glăvan (Curtea), însă numarul acestora este destul de redus aici, dovadă că locurile acestea erau mai izolate şi nu prezentau atâta siguranţă, fiind evitate de mai toţi migratorii. Pentru a întări această informaţie aducem argumentul că nume de origine pecenego-cumană  apar sporadic: Coman şi Cazan sunt înâtlnite în localităţile Tomeşti, Pietroasa, Băteşti.

Observăm că şi vechile funcţii, organizarea românească a obştilor, a districtelor se reflectă în onomastică. De pildă numele Jura (Luncani), Giura14 (în satele Bata, Româneşti), Juratoni (Fârdea) ne amintesc cu siguranţă de juraţi15. Aceşti „iuraţi” sunt menţionaţi cu atribuţii de ,, ameni de mărturie”, alături de „chinezi” (cnezi n.n.) chiar la mijlocul secolului al XIX-lea16.

Prezenţa în satele Curtea şi Căpâlnaş a numelui Crăinicescu dovedeşte faptul că acestea aşezări erau conduse de crainici, având statut de crăinicii. Acestea sunt vechi reminiscenţe ale organizării româneşti, păstrate până târziu în evul mediu.

De remarcat că în zonă nu au existat sate maghiare sau preponderent maghiare, astfel influenţa lexicului maghiar asupra onomasticii româneşti este minoră. Există doar câteva supranume: Ocoşu (Sinteşti), Moga (Româneşti), Suciu (Curtea), Barna (Brăneşti), însă acestea au putut să apară şi din excesul de zel al unor notari maghiari din comune.

Am remarcat aici numele de familie Nemeşanu (în Curtea şi Româneşti), care ar fi un ca un efect al stăpânirii maghiare, însă nu a avut înţelesul de „nobil mic şi mijlociu” (magh. nemes), ci de „ţăran român liber”18, de vechi proprietar, de stăpân de pământ fără titluri nobiliare19. Termenul are o accepţiune asemănătoare cu cea pe care o dau cuvântului românii munteni şi moldoveni.

Atribuirea în trecut de nume sau supranume provenite din lexicul străin a constitui o modă. Există în satul Româneşti familiile Ursulescu şi Dragoş care au porecla Nemţu, poreclă provenită de la un strămoş comun, care, aşa cum ştiu bătrânii satului, a fost primul care a renunţat la portul tradiţional şi a îmbrăcat ţinuta de tip austro-ungară, „zisă” în părţile locului „nemţească”.

Ca pe întreg teritoriul locuit de români, omomastica zonei Bantului de nord-est s-a îmbogăţit de-a lungul vremii, cu noi elemente lexicale, fie din fondul autohton, fie din împrumuturi, cu toate acestea şi-a păstrat pertmanent esenţa, ilustrând vechimea şi continitatea românească.

 

NOTE:

1.        Teiuş, S. , Sfera şi locul onomasticii în lingvistică , în Studii şi Cercetări de onomastică,  Ed. Acad. R. S. România, Cluj-Napoca, 1969, p.9;

2.                      Constantinescu, N. A., Dicţionar onomastic românesc,  Ed. Academiei R. P. R., Bucureşti, 1963, p. X;

3.                      Drăgan, N., Toponimie şi istorie, în Biblioteca Institutului de Istorie Naţională, Cluj, 1928, p. 254;

4.                      Ibidem, p. 255;

5.                      Hasdeu, B.P., Românii bănăţeni din puncul de vedere al conservatorismului dialectal şi teritorial, extras din Analele Academiei Române, seria II-Tom XVIII. Memoriile Secţiunii Literare, Bucureşti, 1896, p. 46;

6.                      Ioniţă, V., Nume de locuri din Banat, Ed. Facla, Timişoara, 1982, p. 23;

7.                      Pătruţ, I., Onomastica românească,  Ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 47;

8.                      Ibidem, p. 86;

9.        Ibidem, p. 56;

10.                  Ibidem, p. 52;

11.                  Constantinescu, N. A., Op. cit., p. XVII;

12.                  Ibidem, p. X;

13.                  Ibidem, p. XI;

14.                  Ibidem, p. XLVI;

15.                   Ibidem, p. 306;

16.                  Pascu, Şt., Voievodatul Transilvaniei, vol.III,  Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986, p. 25,30;

17.                  Registu şcolar inedit (1842-1865) din comuna Curtea, în care sunt menţionaţi ca participanţi alături de preot şi chinez (primar) la examenele şcolii confesionale;

18.                  Constantinescu, N.,A., Op. cit., p. L-LII;

19.                  Iordan, I., Toponimia românească, Ed. Academiei R. P. R., Bucureşti, 1963, p. 211;

    

BIBLIOGRAFIE:

 

1.      Ardelean, V., Zăvoianu, I., Judeţul Timiş, Ed. Facla, Timişoara, 1978;

2.      Blaj V., Grigorescu E., Zona etnografică Făget, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985;  

3.      Constantinescu, N. A., Dicţionar onomastic românesc,  Ed. Academiei, R.P.R, Bucureşti, 1963.;

4.      Drăgan, N., Toponimie şi istorie, în Biblioteca Institutului de Istorie Naţională, Cluj, 1928;

5.        Hasdeu, B. P., Românii bănăţeni din puncul de vedere al conservatorismului dialectal şi teritorial extras din Analele Academiei Române, seria II - Tom XVIII. Memoriile Secţiunii Literare, Bucureşti, 1896;

6.      Istoria României, vol.I , Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1960;

7.      Ioniţă, V., Nume de locuri din Banat, Timişoara, Ed. Facla, Timişoara, 1982 ;

8.      Iordan, I., Toponimia românească, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1963;

9.      Pătruţ, I., Onomastica românească,  Ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980;

10.  Pascu, Şt., Voievodatul Transilvaniei, vol.III,  Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986;

11.    Suciu, C., Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, Ed. Academiei R.S.R., Bucuteşti, 1967;

12.    Teiuş, S., Sfera şi locul onomasticii în lingvistică, în Studii şi Cercetări de onomastică,  Ed. Acad. R. S. România, Cluj-Napoca, 1969.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Tabel personal didactic promovati la exa…

Tabel personal didactic promovaţi la examenele pentru obţinerea gradului didactic I   Vezi tabel nominal cuprinzând personalul didactic care a promovat examenele pentru obţinerea gradului didactic II, anexa 4 la ordin  nr. 3129...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VII-a

Lecturi obligatorii pentru clasa a VII-a   Literatura română  Balada populara: Monastirea Argeşului Balade culte                Passa Hassan, Moartea lui Gelu (George Coşbuc)                Horea (Aron Cotrus)                Veche întâmplare (Nichita Stănescu)                Noaptea Sfântului Andrii (Vasile Alecsandri)               ...

Read more

Fisa de observare a lectiei

FIŞA DE OBSERVARE A LECŢIEI   Loc:                                                                       Data:                               ____   Profesor/Maistru instructor:                                         Total Elevi:                       ____   Observator:                                                             Funcţie:                           ____   Disciplina:                                                                Nivel/an:                           ____   Lecţia:                                                         ...

Read more

Imaginea scolii in societate

IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE   Prof. STAN CRISTINA Școala Gimnazială „C.Giurescu” Chiojdu, jud. Buzău     Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale și al priorităților,...

Read more

Model raport al comisiei de mobilitate p…

Model raport al comisiei de mobilitate pentru restrangere sau pretransfer – 2014   Vezi modelul pentru raport al comisiei de mobilitate a personalului didactic contrituite la nivelul unitatii de invatamant, referiotr la...

Read more

Interventia psihopedagogica pe fond inte…

INTERVENȚIA PSIHOPEDAGOGICĂ PE FOND INTELECTUAL PRECAR Prof.educator Mureșan- Chira Gabriel CRDEII Cluj- Napoca Rezumat: Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii...

Read more

Aderare membri

Un candidat la calitatea de membru al Asociatiei Profesorilor din România trebuie sã ia cunostintã mai întâi de prevederile Statutului Asociatiei, publicat pe site, sã fie de acord cu Statutul...

Read more

Modalitati de dezvoltare a gustului pent…

MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A GUSTULUI PENTRU LECTURĂ Băcanu Mariana Profesor învățământ primar Colegiul Național ,,Ana Aslan” Brăila Lectura...

Read more