ROLUL JOCULUI LINGVISTIC

ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA PREŞCOLARI

Profesor învăţământ preşcolar, Marin Georgiana Cocuta

G.P.N Nr. 1 Pinochio

           Vârsta preşcolară presupune lărgirea şi complicarea raporturilor dintre copil şi realitatea înconjurătoare. Această deschidere spre realitate are un impact pozitiv asupra limbajului oral al preşcolarului. De altfel, însuşirea corectă a limbajului oral constituie o primă şi esenţială treaptă în formarea afectivă şi cognitivă a copilului.

Se înţelege că la vârsta preşcolară cunoaşterea se realizează la nivelul senzaţiilor şi al reprezentărilor. Pe baza acestor procese psihice se dezvoltă mai apoi gândirea şi imaginaţia.

Experienţa mea didactică m-a determinat să constat, la nivelul limbajului copilului preşcolar, următoarele modificări de ordin calitativ şi cognitiv:

1.Copilului preşcolar îi lipsesc claritatea şi precizia sunetelor care compun cuvintele;

2. Inversiunea sau omisiunea unor sunete;

3.Creşterea numărului de cuvinte, dar şi înţelegerea semnificaţiei acestora;

4.Copilului preşcolar trece relative uşor de la nivelul propoziţiei simple, ajungând la propoziţii dezvoltate sau chiar fraze;

5.Preşcolarul îşi nuanţează exprimarea utilizând: gestul, mimica şi intonaţia.

Aceste constatări de ordin general, m+au determinat să acord o atenţie sporită acumulărilor cantitative şi calitative  în domeniul vorbirii.

Am reuşit să sporesc „zestrea” lingvistică a preşcolarilor, folosind cu rezultate notabile metoda jocului lingvistic.

Am desfăşurat cu copiii exerciţii imitative onomatopeice de tipul:

Cine face aşa?

Ce se aude?

Spune după mine!

În urma acestor exerciţii am reuşit să accentuez pronunţarea anumitor consoane(s, z, ş, v,).

La nivelul lexical, am reuşit să îmbogăţesc vocabularul preşcolarilor cu substantive comune denumind animale. Am realizat numeroase exerciţii-joc pentru pronunţarea corectă a conoanelor surde şi sonore (b-p;c-g.;d-t;f-v;). Pronunţarea corectă am realizat-o, punând întrebările:

Cu ce sunet începe cuvântul?

Cu ce sunet se termină cuvântul?

Ce animale cunoaşteţi cu litera….?

Completează ce lipseşte!

Am intervenit de fiecare dată pentru a corecta o pronunţie greşită sau pentru a fixa cunoştinţele noi deprinse. După ce am adus grupa la un anumit nivel bun de pronunţie a sunetelor, am pus accentul pe exersarea elementelor de gramatică, abordând exerciţii-joc de tipul: A/al cui este…? Cui oferim cadoul?. Aceste exerciţii-joc s-au folosit şi pentru a fixa forma corectă a genitivului, respectiv dativului.

Foarte interesante sunt jocurile care pun în evidenţă poziţionarea cuvintelor de legătură(conjuncţii, prepoziţii). Acest exerciţiu-joc poate fi declanşat de întrebarea:<Completează ce lipseşte!>.Un accent deosebit am pus pe despărţirea în silabe la grupa pregătitoare. Despărţirea în silabe pregăteşte copilul pentru citit-scris.

Prin activitatea <jocul silabelor> am prezentat copiilor modul în care cuvintele pot fi despărţite în silabe. Am folosit cuvinte mai lungi de până la 10 sunete.

Am revenit sistematic asupra cazurilor cu dificultăţi de pronunţie şi am exersat cu copiii grupurile de litere:ce, ci, gi, che, chi, ghe, ghi, în cuvinte ca: cheie, ghete, chibrit, ghindă, cere, cimbru, ger, gimnastică.

Jocul <Cine ştie mai multe cuvinte care încep cu silaba.....?> determină pe copii să se concentreze atât pe despărţirea cuvintelor în silabe, cât şi pe poziţionarea acestora în cuvânt.

Un joc deosebit este şi cel intitulat “Trenul silabelor / sunetelor”.

Acest joc – lingvistic permite formarea unor cuvinte mai lungi, pornind de la unul foarte scurt-rădăcina: tren-trenul, trenule, trenuleţ, trenuleţule; fete-fetele, fetelor; zidar-zidarul, zidarule.

În mod firesc voi face câteva consideraţii generale care se impun în urma folosirii exerciţiului lingvistic pentru dezvoltarea limbajului la preşcolari.

- exerciţiul lingvistic trebuie să se facă metodic,dirijat.

- trebuie să se identifice cazurile de copii cu deficienţe verbale.

- antrenarea la joc a celor mai buni, aceasta pentru a se evita pierderea interesului pentru joc.

- se va evita inhibarea copiilor mai puţin buni.

În încheiere, aş spune că aceste exerciţii-joc, mi-au permis să îmbogăţesc şi să dinamizez vocabularul preşcolarilor, permiţându-le o trecere uşoară la o nouă formă de învăţământ, cel primar, desigur.

Bibliografie:

Revista învăţământului preşcolar, Editura Bucureşti, nr. 1-2/2008