Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Agresivitatea umana si influenta acesteia asupra prescolarilor
Vineri, 08 Februarie 2013 19:49

AGRESIVITATEA UMANĂ ŞI INFLUENŢA ACESTEIA

ASUPRA PREŞCOLARILOR

 

                                                        Prof. Dulgheru Alina Simona,

Grădiniţa. Cu PP  “Clopotel”, Bârlad

 

Motto: "Omul va deveni mai bun, atunci când îi veţi arăta cum este el în realitate." (A. Cehov)

 

   Pornind de la analiza comportamentului preşcolarilor, nu mai este o curiozitate faptul că ei, la această vârstă, imită tot ceea ce văd. Astfel, vor face ceea ce facem noi, ca părinţi sau cadre didactice, vor fi influenţaţi de ceea ce le prezintă mass-media, vor fi produsul manifestărilor celor din mediul lor apropiat.

  De aceea, spun că agresivitatea noastră are repercusiuni asupra comportamentului copiilor şi că este important să ne controlăm noi, părinţii sau educatoarele, mai bine furia verbală sau comportamentală, pentru a reduce actele violente în rândul micuţilor sau, de ce nu, a tinerilor de mai târziu.

(Agresivitate – violenţă – adulţi – control – influenţă – preşcolari)

 

 

Nu mai este o revelaţie faptul că trăim într-o lume în care este tot mai pronunţat fenomenul agresivităţii. Cu aceste manifestări ne ciocnim zi de zi în cele mai diverse circumstanţe: în familie, la serviciu, în mijloacele de transport, pe stradă, pretutindeni. Comportamentul agresiv a devenit o normă, o obişnuinţă în relaţiile cu oamenii şi nu rareori chiar un mod de afirmare în cadrul unei comunităţi, o garanţie a reuşitei în afaceri. Într-un fel, agresivitatea în zilele noastre reprezintă un "rău necesar". Însă pentru o societate care tinde să atingă un nivel sporit de bunăstare, care aspiră la cele mai înalte valori ale culturii, care încearcă să diminueze traumele unui trecut şi a unei existenţe subordonate regimului totalitar, pentru o asemenea societate, agresivitatea constituie acel flagel, acel factor eroziv care surpă din temelie orice tentativă de constituire a unei comunităţi prospere şi neviciate. Opusul agresivităţii ar fi comportamentul prosocial, care presupune cooperare, toleranţă, echilibru. Pentru a găsi exemple privind comportamentul agresiv nu este nevoie de eforturi speciale. Interacţiunea agresivă se dovedeşte a fi cea mai nerentabilă pentru indivizi, iar cea mai avantajoasă este interacţiunea cooperantă. Agresivitatea, cu toate meritele pe care, trebuie să recunoaştem, le-a avut pe parcursul evoluţiei omului ca specie, a fost, totuşi, şi rămâne una din cele mai neplăcute şi mai dăunătoare forme de manifestare a comportamentului uman. Agresivitatea este şi va fi acel element al firii umane a cărui dezrădăcinare şi minimalizare va reprezenta un proces dificil şi îndelungat, dar atât de necesar pentru noi toţi. De soluţionarea acestei probleme va depinde în cele din urmă însăşi existenţa omenirii, deoarece în condiţiile ameninţării declanşării unui război nuclear, care este tot o formă de agresiune, pericolul e prea mare şi, din păcate, prea real pentru a nu i se acorda cea mai serioasă atenţie.

Datorită uriaşelor disponibilităţi privind mediatizarea, suntem, din nefericire, aproape zilnic martorii diferitelor forme de manifestare a agresivităţii (războaie, crime, jafuri, tâlhării, violuri, incendieri, distrugeri etc.). Delincvenţa şi infracţionalitatea constituie formele .de vârf. ale manifestării agresivităţii, iar statisticile întocmite în diferite ţări arată o creştere îngrijorătoare a ratelor acestui .flagel., acum la sfârşitul celui de-al doilea mileniu. Agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvenţa şi infracţionalitatea. Sunt comise infracţiuni prin inacţiune, deci agresivitatea nu este prezentă. Destul de frecvent, agresivitatea este asociată şi chiar confundată cu violenţa. Desigur, de cele mai multe ori, comportamentul agresiv este şi violent, dar sunt şi cazuri de conduită agresivă (este clară intenţia de a vătăma, de a face rău), dar în forme nonviolente.

Una dintre cele mai vechi şi, totodată, dificile întrebări adresate psihologilor a fost aceea dacă echipamentul psihocomportamental al individului uman este dependent de factorul ereditar (zestrea ereditară) sau de factorul de mediu. Dacă problema s-a pus în legătură cu totul, desigur că, şi în ceea ce priveşte partea, ea a fost şi rămâne valabilă. Nu numai în legătură cu agresivitatea ne putem întreba dacă este sau nu înnăscută, ci şi în legătură cu oricare altă trăsătură de personalitate.

Cel mai frecvent, modelele de conduită agresivă pot fi întâlnite în:

a. familie (părinţii copiilor violenţi şi ai celor abuzaţi şi maltrataţi, adesea, provin ei înşişi din familii în care s-a folosit ca mijloc de disciplinare a conduitei pedeapsa fizică);

b. mediul social (în comunităţile în care modelele de conduită agresivă sunt acceptate şi admirate, agresivitatea se transmite uşor noilor generaţii; de exemplu, subcultura violentă a unor grupuri de adolescenţi oferă membrilor lor multe modele de conduită agresivă);

c. mass-media (în special, televiziunea care oferă aproape zilnic modele de conduită agresivă fizică sau verbală).

            O problemă a secolului nostru o constituie agresivitatea copiilor. Toţi copiii se manifestă uneori agresiv. Copiii mici sunt printre cele mai agresive creaturi de pe planetă – în permanenţă ating, lovesc, muşcă, trag, împing şi aruncă diverse lucruri – deoarece sunt frustraţi de lipsa controlului, a puterii sau a abilităţii de a spune ce doresc. Dar numai fiindcă acest comportament este normal nu înseamnă ca trebuie să i se permită. Trebuie ajutat să înveţe cum să se confrunte cu propriile emoţii într-un mod mai productiv şi mai civilizat.De fiecare dată când copilul reacţionează violent trebuie să:

- să reacţioneze prompt,

- să fie pedepsit, dacă are peste 2 ani, poate înţelege consecinţele comportamentului său – o scurtă perioada de izolare în camera lui îl poate ajuta să-şi recapete controlul,

- să-şi ceară iertare,

- să fie ajutat să-şi înţeleagă sentimentele.

Într-o lume în care agresivitatea este parcă un mod obişnuit de a supravieţui, cel mai important e să-i ajutăm pe cei mici, ca parinţi sau cadre didactice, să înveţe metode mai bune de a-şi administra emoţiile, să ne controlăm noi mai bine furia verbală sau comportamentală, în vederea reducerii, pe viitor, a bolnavelor acte violente.

 

Bibliografie:

·        Romiţă Iuciu, MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI, Editura Polirom, Bucureşti, 2005

·        Adrian Neculau (coordonator), PSIHOLOGIE SOCIALĂ - Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iaşi, 1996

·        www.desprecopii.com

·        www.elady.ro

·        www.facultate.regielive.ro

·        www.psihoterapie.net

·        www.sfatulmedicului.ro

 

Revista cu ISSN

Candidatii titularizabili din 2012 pot o…

Candidaţii titularizabili din 2012 pot ocupa posturi pe perioadă nedeteminată   Candidaţii titularizabili din 2012 pot ocupa posturi pe perioadă nedeteminată în unitatea de învăţământ în care predau.  

Read more

Studiu privind istoricul localitatii Gli…

STUDIU PRIVIND ISTORICUL LOCALITĂŢII GLIMBOCA   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic “Regele Ferdinand” Timişoara   În acest studiu am căutat să ilustrez câteva date semnificative din istoria unui loc fascinant, aproape mitic pentru...

Read more

Metodologia reformei educatiei

METODOLOGIA REFORMEI EDUCAŢIEI Prof. Nae Mihaela Liceul Tehnologic “ Constantin Brâncuşi”, Piteşti “Cunoaşterea literaturii române reprezintă un proces didactic complex, eşalonat pe un întins parcurs temporal, bine organizat în virtutea unor...

Read more

Modalitati de realizare a site+urilor

MODALITĂȚI DE REALIZARE A SITE-URILOR Prof. Lepădatu Daniel Ionuț Colegiul Economic „Ion Ghica”, Brăila Un website este un instrument online cu ajutorul căruia îți poti expune ideile, dezvolta afacerile,...

Read more

Situatiile de criza educationala din cla…

SITUAȚIILE DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ DIN CLASA DE ELEVI Prof. Surlaru Daniela Colegial Agricol ”Dr. C. Angelescu” Buzau Definirea unei situații de criză împune un apel justificat...

Read more

Surse si resurse de relationare ale cons…

SURSE ȘI RESURSE DE RELAȚIONARE ALE CONSILIERULUI ȘCOLAR CU ELEVII CICLULUI GIMNAZIAL   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Consilierea reprezintă o acțiune complexă prin care se urmărește sugerarea...

Read more

Inteligente multiple dupa Hovard Gardner

INTELIGENŢE MULTIPLE După Hovard Gardner                                                          Prof. Popp Loredana                                                        Şcoala cu clasele I – VIII Carani, jud. Timiş   Teoria lui Hovard Gardner despre inteligenţele multiple este considerată cea mai profundă pătrundere...

Read more

European Education Fain editia a treia

European Education Fair la cea de-a treia editie     IEC - International Education Center Romania invită elevii si studentii romani interesati de studiile in strainatate la cea de-a treia editie a...

Read more