|
ALTERNATIVE METODOLOGICE INTERACTIVE
ÎN PREDAREA LITERATURII
prof. LAURA MIHAELA HERMAN
Şcoala cu Clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Baia Mare
Metodele de învãtãmânt reprezintã cãile folosite în scoalã de cãtre profesor în a-i sprijini pe elevi sã descopere viata, lumea, lucrurile, stiinta. Ele sunt totodatã mijloace prin care se formeazã si se dezvoltã priceperile, deprinderile si capacitãtile elevilor de a actiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoasterii transformând exteriorul în facilitãti interioare, formându-si caracterul si dezvoltându-si personalitatea.
Calitatea pedagogicã a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoastere propusã de profesor, într-o cale de învãtare realizatã efectiv de elev, în cadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanentã.
Cerinta primordialã a educatiei actuale este de a asigura o metodologie diversificatã, bazatã pe îmbinarea activitãtilor de învãtare si de muncã independentã, cu activitãtile de cooperare, de învãtare în grup si de muncã interdependentã.
În cele ce urmeazã voi prezenta douã dintre aceste metode care pot fi folosite cu eficientã în lectiile de literaturã: DIAGRAMELE VENN si CUBUL.
DIAGRAMELE VENN
Folosite preponderent în matematicã, ele pot fi valorificate cu succes si la alte discipline, pentru a evidentia mai bine asemãnãrile, deosebirile si elementele comune în cazul a douã idei, concepte sau fenomene studiate. Ele sunt eficiente dupã lectura unui text, dupã o discutie sau dezbatere, deoarece organizeazã grafic materialul vehiculat, permitând o mai bunã întelegere a acestuia.
Sugestii metodice:
- se lucreazã individual, în perechi si apoi în grup. Elevii vor avea astfel ocazia de a-si completa diagrama proprie cu noi elemente;
- se deseneazã pe tablã sau pe un poster o diagramã a clasei. Se completeazã împreunã cu elevii. Acestia o vor putea folosi la scrierea unui eseu, a unei compuneri sau a unei lucrãri mai ample;
- elevii pot folosi creioane colorate;
- se discutã cu elevii continuturile scrise în diagrame, pentru a evidentia relevanta sau irelevanta lor pentru subiectul discutat;
- diagramele pot constitui o modalitate de evaluare, dar si subiectul temei pentru acasã.
Aplicatii - diagramele venn
CUBUL
Cubul este o strategie de predare care ajutã la studierea unei teme din mai multe perspective, în scopul lãrgirii viziunii elevilor si a aprofundãrii acesteia. Ea presupune utilizarea unui cub din lemn sau carton pe fetele cãruia este scrisã câte o sarcinã de lucru sub forma unei întrebãri sau a unei instructiuni care va cere elevilor sã execute urmãtoarele sarcini de lucru!:
Descrie: culori, forme, mãrimi
Comparã: Cu ce se aseamãnã? Cu ce nu seamãnã?
Asociazã: La ce te face sã te gândesti? De ce îti aminteste? Ce asociatii poti face?
Analizeazã: Spune cum e fãcut? Din ce se compune? În ce se descompune?
Aplicati: Ce puteti face cu ele? Din ce se compun? În ce se descompun?
Argumentati pro sau contra: Adoptã un punct de vedere! Foloseste argumentele care ti se par cele mai consistente în a-ti sustine punctul de vedere.
Sugestii metodice:
- Ordinea în care vor rãspunde elevii la întrebãrile de pe cub va fi cea datã de numerotarea întrebãrilor de pe fetele cubului sau nu se va indica nicio ordine. Dacã întrebãrile sunt formulate în asa fel încât sã conducã prin rãspunsul formulat la o anumitã relatie de ordine, atunci este indicat a fi parcurse în ordinea de pe cub;
- se împarte clasa în grupuri de 5 – 6 elevi, fiecãrui dintre acestia stabilindu-i-se un rol (sportivul va aduce cubul de pe catedrã si va citi o întrebare, apoi va duce cubul înapoi, secretarul va nota întrebarea cititã, cronometrorul va atentiona asupra timpului rãmas, încurajatorul va stimula colegii, creând o bunã dispozitie în timpul activitãtii). Dacã e cazul se stabilesc si alte roluri;
- li se cere elevilor sã formuleze individual un rãspuns pe care sã-l comunice grupului, care sã selecteze cel mai potrivit rãspuns, iar dacã nici un rãspuns nu a întrunit o majoritate de opinii se formuleazã unul care sã fie reprezentativ pentru grup. Fiecare din membrii grupului sã-l noteze pe acesta;
- strategia cubului se foloseste sub forma unui joc / concurs între grupuri;
- se cere grupurilor sã noteze pe tablã sau pe o foaie de flipchard rãspunsurile pentru a putea analiza împreunã cu elevii asemãnãrile si deosebirile, precum si calitatea rãspunsurilor induse prin continut, formã si logica formulãrii.
Aplicatii
Text – suport: „Amintiri din copilãrie” de Ion Creangã.
1. Argumenteazã afirmatia lui George Cãlinescu cã în „Amintiri”, Creangã „povesteste copilãria copilului universal ”.
2. Comparã un episod din copilãria ta cu un episod din copilãria lui Nicã.
3. Explicã relatia dintre autor, narator si personaj în opera „Amintiri”.
4. Descrie satul natal al lui Nicã.
5. Analizeazã atitudinea lui ªtefan a Petrei fatã de învãtãturã.
6. Aplicã trãsãturile specifice naratiunii la persoana I în redactarea unui text cu titlul „O întâmplare hazlie”.
Text – suport: „Sobieski si românii” de Costache Negruzzi.
1. Argumenteazã cã opera „Sobieski si românii” este o naratiune.
2. Comparã personajele Iablonovski si Sobieski.
3. Explicã motivul abaterii din drum a oastei poloneze.
4. Descrie starea armatei poloneze.
5. Analizeazã punctul culminant al naratiunii.
6. Aplicând trãsãturile specifice naratiunii, creeazã un text cu titlul „Un împãrat trufas”.
Text – suport: „Prâslea cel voinic si merele de aur”.
1. Argumenteazã cã textul „Prâslea cel voinic si merele de aur” apartine speciei basmului.
2. Comparând basmele „Prâslea cel voinic si merele de aur” si „Greuceanu”, stabileste asemãnãri si deosebiri.
3. Asociazã personajului principal trãsãturile caracteristice.
4. Descrie confruntarea dintre Prâslea si zmei.
5. Analizeazã situatia finalã a basmului.
6. Aplicând trãsãturile specifice textului studiat, creeazã un basm.
Text – suport: „Miorita”.
1. Argumenteazã cã opera literarã „Miorita” apartine speciei baladã.
2. Comparând baladele „Miorita” si „Pasa Hassan”, stabileste asemãnãri si deosebiri.
3. Asociazã trãsãturi comune Vitoriei Lipan („Baltagul”) si mãicutei bãtrâne.
4. Descrie cadrul epic initial al baladei „Miorita”.
5. Analizeazã atitudinea ciobanului moldovean în fata mortii.
6. Aplicând trãsãturile specifice baladei, creeazã o situatie alegoricã.
CONCLUZII:
Specific metodelor interactive de grup este faptul cã ele promoveazã interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitãtile lor, ducând la o învãtare mai activã si cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determinã identificarea subiectului cu situatia de învãtare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în stãpânul propriei transformãri si formãri. În acest fel se dezvoltã capacitãtile elevilor de a lucra împreunã, ce se constituie într-o componentã importantã pentru viatã si pentru activitatea lor profesionalã viitoare.
BIBLIOGRAFIE:
- Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Editura Aramis, Bucuresti, 2002.
2. Dumitru, I. Al., Dezvoltarea gândirii critice si învãtarea eficientã, Editura de Vest, Timisoara, 2000.
|
