Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


traditional sau modern in predare
Luni, 08 Octombrie 2012 19:48

TRADIŢIONAL SAU MODERN ÎN PREDARE?

 

 

Profesor Mihăeş Violeta

Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, jud. Vrancea

 

Modelul tradiţional de predare nu răspunde noilor tendinţe in didactica modernă, fiind fondat pe „triada învăţare frontală – studiul manualului – chestionarea”, pe un model de învăţare pasiv. În mod tradiţional, cadrului didactic îi revine rolul major şi activ în cadrul procesului didactic (cel de emiţător), acela de a transmite cunoştinţele spre un receptor aproape pasiv, determinat să memoreze şi să reproducă informaţia.

Noul model de învăţare este un model activ şi presupune implicarea directă a elevului în procesul de dezvoltare a capacităţilor de învăţare, în asimilarea cunoştinţelor şi dobândirea gândirii critice.

Acest model impune în activitatea la clasă un nou tip de relaţionare pe mai multe direcţii: profesor – elev, elev – elev, elev – profesor, aflate în opoziţie cu tipul unidirecţional profesor – elev ce caracterizează modelul standard.

Rolurile se schimbă, se întrepătrund, după cum o demonstrează Kathee Terry (1996):

 

Profesorul a fost…

Profesorul devine…

Sursă de informaţii şi actor principal

Facilitator al procesului de învăţare

Centrat pe manual

Centrat pe realitate şi pe cele mai recente surse de informare

Coordonator al activităţii grupurilor de elevi

Manager al situaţiilor de învăţare

Creator de reguli pe care le impune (ce, când, cum)

Facilitează dezvoltarea structurilor de gândire care fac posibilă învăţarea permanentă

Un educator solitar

Membru al unei comunităţi educaţionale compuse din elevi, profesori, manageri, părinţi etc.

 

 

Elevul a fost…

Elevul trebuie să fie…

Un receptor pasiv

Participant activ la actul învăţării

Un executant obedient al sarcinilor stabilite de profesor

Profesor al colegilor săi

Sclav al unui curriculum prestabilit

Participant la decizia privind curriculum-ul şcolar

Obligat să-şi însuşească un anumit manual

Un permanent căutător de noi informaţii din surse cât mai variate

 

Diferenţele sunt semnificative, nu de puţine ori, modelul tradiţional de predare fiind identificat ca fiind unul informativ, pe cȃnd cel modern este definit ca un proces activ.

În didactică sunt încercări de a prezenta raportul între procesul de învăţare activ şi procesul de învăţare pasiv ca reflex al raportului teoretic – practic, informal – formativ. În lumina celor afirmate putem spune că activ – pasiv în procesul de învăţare nu se identifică cu teoretic – practic şi nici cu informal – formativ, ci aceste atribute ale profesorului se completează, se influenţează, se suprapun în combinaţii metodice mai mult sau mai puţin reuşite.

În învăţământul de tip tradiţional se cultivă competiţia între elevi cu scopul ierarhizării acestora şi activitatea individuală. Competiţia stimulează efortul şi productivitatea individului şi pregăteşte elevii pentru viaţă, care este foarte competitivă, dar poate genera conflicte şi comportamente agresive, lipsă de comunicare între colegi, marginalizarea nedreaptă a unora dintre aceştia, amplifică anxietatea şi teama de eşec, cultivă egoismul.

Modelul învăţământului modern face apel la experienţa proprie a elevului, promovează învăţarea prin colaborare, pune accentul pe dezvoltarea gândirii în confruntarea cu alţii. Munca în grup stimulează interacţiunea dintre elevi, creşterea stimei de sine, încrederea în forţele proprii, diminuează anxietatea faţă de şcoală şi intensifică atitudinile pozitive faţă de cadrele didactice. În acelaşi timp, munca în grup, prin colaborare, nu pregăteşte elevii pentru viaţa care este foarte competitivă, metodele activ – participative aplicate în activitatea pe grupe sunt mari consumatoare de timp şi necesită experienţă din partea cadrului didactic, iar elevilor le trebuie timp ca să se familiarizeze cu acest nou tip de învăţare.

 

Metodele de învăţământ bine alese şi aplicate duc la realizarea obiectivelor informaţionale şi formative ale lecţiei şi ale activităţilor extraşcolare. Nicolae Iorga aprecia că „metoda cea mai bună are valoarea pe care i-o dă omul care o întrebuinţează. Ea nu are valoare generală democratică, prin care orice minte omenească ajunge a nimeri pe acelaşi la aceeaşi siguranţă în ţintă. Iar valoarea omului care întrebuinţează metoda atârnă, desigur şi de o anume inteligenţă, care nu e apanajul oricui, dar atârnă şi de mijloacele pe care i le pune la îndemână numai cultură generală, multilaterală, dând trei virtuţi fără care nici ştiinţa în cel mai înalt sens al cuvântului nu se poate. Aceste trei virtuţi sunt: orizont, disciplină şi omenie”. În şcolile din România se practică în proporţie mai mare modelul tradiţional faţă de cel modern, ţinându-se spre implementarea celui din urmă, dar fără anularea primului, ci realizarea unei simbioze structurale între cele două. Modelul modern nu va putea supravieţui fără fundamentul celui tradiţional.

Profesorul trebuie să deprindă măiestria de a le combina şi a le demonstra eficienţa şi aplicabilitatea În diverse experienţe de învăţare, înclinând balanţa în favoare celui modern, mult mai uşor acceptat de elevi.

 

BIBLIOGRAFIE :

Păcurari, Otilia, Târcă, Anca, Sarivan, Ligia, Strategii didactice inovative, suport de curs, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2003

Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, 2005

Dulamă, Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, 2000

Beşliu, Daniela, Dvorski, Monica, Manea, Mihai, Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Centrul Educaţia 2000+, 2006

Ghid metodic pentru aplicarea programelor de istorie la clasele a IV-a – a VIII-a, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 2001

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Situatia implementarii clasei pregatitoa…

Situaţia implementării clasei pregătitoare pentru anul şcolar 2012-2013   Pentru anul şcolar 2012 - 2013 s-au înscris 127.665 de elevi pentru clasa pregătitoare şi 171.885 de elevi pentru clasa I.  Prin hotărârea de...

Read more

Activitatea dirigintelui

PRECIZĂRI pentru aplicarea Ordinului M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009 privind organizarea şi desfăsurarea activităţilor specifice funcţiei de diriginte    În atenţia directorului,  coordonatorului de proiecte şi  programe educative şcolare şi extraşcolare, responsabilului comisiei metodice...

Read more

Educarea estetica prin activitatile arti…

STUDIU PRIVIND EDUCAREA ESTETICĂ PRIN ACTIVITĂŢILE ARTISTICE-PLASTICE Prof. ȋnv. primar: Andrei Alexandra Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni, judeţul Argeş Rezumat: Dat fiind faptul...

Read more

Cadrul asigurarii calitatii, politici si…

CADRUL ASIGURĂRII CALITĂŢII POLITICI ŞI PROCEDURI     O politică este o descriere cuprinzătoare care precizează în mod clar ce anume doreşte să realizeze un furnizor de EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ în fiecare domeniu....

Read more

Tratarea diferentiata a elevilor care pr…

TRATAREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR CARE PREZINTĂ DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE prof. înv. primar Doina Dumitru   Şcoala Gimnazială Fitioneşti Cunoaşterea și abordarea diferențiată a elevilor reprezintă un mijloc...

Read more

Metode de interactiune educationala

METODE DE INTERACŢIUNE EDUCAŢIONALĂ                                                                                              Prof. Laura Herman                                                                                    Şcoala “Nicolae Iorga” Baia Mare   Dincolo de accentul informaţional care devine tot mai puţin monopol al şcolii, aspectul formativ şi motivaţional al acesteia se poate...

Read more

ROLUL LECTURII

ROLUL LECTURII ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITÃŢII COPILULUI CÃLÃTORIE SPRE INIMÃ ŞI MINTE ...   Prof. Popescu Ileana - Alina (limba si literatura românã) Şcoala”Arhitect T. T. Socolescu”, com. Pãulesti, Judetul Prahova     Literatura – „scop absolut...

Read more

Rolul testelor in verificarea progresulu…

ROLUL TESTELOR ÎN VERIFICAREA PROGRESULUI ŞCOLAR Profesor Petrescu Daniela Școala Calotești Verificarea și notarea progresului școlar prezintă o importanță dublă, orientativă și simulatoare. Verificarea progresului se face prin metode, forme și...

Read more