Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

stiluri de invatare_inteligente multiple_limba franceza
Luni, 08 Martie 2010 03:00

STILURI DE INVÃŢARE ŞI INTELIGENŢE MULTIPLE

ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE

 

Prof. Simona Pisoi

Colegiul National Carol I, Craiova

 

 

Reforma învãtãmântului românesc se realizeazã sub semnul unei noi conceptii cu privire la pregãtirea elevilor, impusã de o societate dinamicã si democraticã. Dacã stilul traditional în predare este restrictiv din punct de vedere formativ, stilul modern permite dezvoltarea personalitãtii elevului si dobândirea unor competente cum ar fi: exprimarea unui mod de gândire creativ în structurarea si rezolvarea problemelor; formarea obisnuintei de a recurge la concepte si metode de tip algoritmic, gândirea creatoare. Aceste mijloace sunt utile pentru cã sunt menite sã sprijine procesul de predare/învãtare prin mijloace moderne, punând la dispozitia dascãlilor un instrument complementar, sã faciliteze procesul de învãtare, sã stimuleze creativitatea si competitia, dar si lucrul în echipã. Modernizarea sistemului actual poate fi consideratã si din perspectiva lui Howard Gardner, prin prisma teoriei inteligentelor multiple avansatã de renumitul profesor american.

Cuvinte cheie: inteligente multiple, stiluri de învãtare, creativitate, flexibilitate

 

 

Un vechi proverb chinezesc rostea: Spune-mi, dar s-ar putea sã uit,/ Aratã-mi, si cred cã-mi voi aminti,/ Implicã-mã, si sunt sigur cã voi întelege.

Realizãm, adesea ca profesori ca avem elevi cu potential, dar din pãcate, nu exceleazã la teste, au note sub ceea ce sperãm. De ce oare? Simteam cã elevul nu era slab, dar nici "inteligent" nu era; cãci nu corespundea standardului! În conformitate cu modul în care este mãsuratã inteligenta în sistemul educativ traditional, nu-ti poti da seama dacã acest elev este "inteligent" decât dacã cunosti coeficientul lui de inteligentã, obtinut în urma testelor de inteligentã care examineazã exclusiv aptitudinile lingvistice, matematice si logice ale unei persoane. Desi aceste aptitudini contribuie, într-adevar, la succesul elevilor, ele nu sunt întotdeauna cel mai bun indicator al adevãratelor talente ale unei persoane.

Ce e de facut? Poate ar trebui sa luãm în considerare teoria doctorului Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. În lucrarea sa, Frames of mind (1983) el a redefinit inteligenta ca "multiplã". Supozitia lui Gardner cã ar exista diferite tipuri de inteligentã ne-ar da posibilitatea nouã, dascãlilor, de a-i intelege si pe elevii care "nu exceleazã", cãci ne-am putea concentra pe ceea ce fac ei bine si nu pe ceea ce nu pot face. Cum priveste Gardner implementarea efectivã a teoriei sale la clasã? El crede cã profesorul trebuie sã ia cu adevarat în serios diferentele dintre elevi, fundamentale fiind interesul real fatã de elevi, capacitatea adultilor de a întelege punctele forte ale elevului, si dorinta de a-i face pe copii sã-si foloseascã bine si eficient potentialul. Prin întelegerea teoriei inteligentelor multiple a lui Gardner profesorii pot sã-i ajute pe elevi sã invete fãrã teama paralizantã de esec si dupã puterea fiecãruia. De asemenea profesorii îi pot ajuta pe elevi sã-si directioneze si formeze stilul optim de învãtare, prin întelegerea si aprecierea acelorasi puncte "forte" si prin identificarea activitãtilor celor mai eficiente în stimularea învãtãrii. Aceasi teorie a fost dezvoltatã cu succes si de M.A. Christison în lucrarea Teaching and learning languages through multiple intelligences (1996), lucrare în care aplicã teoria inteligentelor multiple în studiul limbilor strãine, reliefând importanta inteligentelor în felul cum ne organizãm si desfãsurãm orele de limbi strãine.

Gardner este convins cã oameni extraordinari se formeazã doar din elevi care au învãtat usor si cu plãcere. Teoria inteligentelor multiple ne ajutã ca dascãli sã tintim spre implicarea activã a tuturor elevilor din clasã la modul real. Dacã întelegem cã oamenii au combinatii diferite de inteligente, care le influenteazã modul de a învãta, cãci inteligentele functioneazã în mod complex, realizãm cã unele activitãti se potrivesc mai bine decât altele si pot fi un "succes" tocmai pentru cã încurajeazã utilizarea mai multor inteligente. De ce "Twenty Questions" le place multor elevi? Poate pentru cã este nevoie de mai multe inteligente pentru a duce activitatea la îndeplinire. În "Twenty Questions," elevii au prins de spate numele unui obiect sau al unui animal. Toti vãd cuvântul de pe spate cu exceptia celui ce îl poartã. Dar acesta din urmã poate afla cuvântul plimbându-se printre colegi si punând întrebãri de tipul "yes/no". Elevii folosesc dintr-un foc inteligenta lor lingvisticã, spatialã, interpersonalã, kinestezicã si logicã- matematicã.

Urmeaza o clasificare a activitãtilor folosite frecvent la ora de limbi moderne, din punctul de vedere al teoriei inteligentelor multiple:

 

Inteligenta Lingvisticã - lumea înteleasã prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise.

· Flashcards

· Scrierea poeziilor, povestilor

· Crearea acronimurilor/ mnemonicilor

· Crearea de întrebãri/ rãspunsuri

· Crearea metaforelor si analogiilor

· Definirea/ restructurarea termenilor

· Parafrazarea

Inteligenta Interpersonalã - lumea înteleasã prin ochii altora.

· Schimburi de idei

· Jocuri de echipã

· Învãtarea în grup/ pe echipã

· Negocierea

· Impartãsirea ideilor

· Feedback-ul

· Studiile de caz în grup

· Jocul de rol

· Board games

· Brainstorming pe grupe

· Problem solving pe grupe

Proiect colectiv

 

Inteligenta Spatialã /Vizualã - lumea înteleasã prin intermediul vizualizãrii si orientãrii spatiale.

· Postere

· Exercitii de imaginatie

· Mind map-uri

· Reclame

· Alcãtuirea de diagrame

· Folosirea mijloacelor audio-video

Inteligenta Matematicã - lumea înteleasã prin cauze si efecte.

· Rezolvarea de probleme

· Analiza

· Alcãtuirea de liste

· Crearea de diagrame

· Definirea categoriilor

· Analogii matematice

· Definirea prioritãtilor

· Puzzle-uri

· Prezentarea logicã si secventialã a informatiei

 

 

Inteligenta Kinestezicã lumea înteleasã prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).

· jocuri pe echipe (Total Physical Response)

· pasarea ca la basket a întrebãrilor si rãspunsurilor

· joc de rol dramatic

Inteligenta Muzicalã - lumea înteleasã prin ritmuri si melodii.

· muzica în timpul activitãtilor

· compunerea de melodii/ cântece

· crearea "RAPS"/ jingles/ Jazz Chants

· învãtarea de cântece

Inteligenta Intrapersonalã - lumea înteleasã din propriul (deci, unicul) punct de vedere.

· Reflectia

· Fixarea de obiective

· Autoanaliza

· Dezvoltarea de planuri de progres

· Exercitii de imaginatie

· Jocuri fãrã contact direct

· Învãtarea din greseli

· Studiul individual

Jurnalul

 

În tãri europene, precum Franta, Germania, Olanda, întreg procesul educational, indiferent de disciplinã, este structurat si desfãsurat prin reliefarea inteligentelor individuale ale elevului. Implementarea acestui model are deja o experientã îndelungatã si în S.U.A unde scolile si-au amenajat laboratoare proprii dotate special pentru desfãsurarea orelor conform modelului lui Gardner. Abordarea învãtãrii centrate pe elev implicã si ea remarcarea si exploatarea acestor inteligente specifice fiecãrui individ în parte. În acest fel, procesul instructiv educational devine centrat pe elev, elevul însusi devenind mai motivat si implicat.

În concluzie, prin introducerea teoriei inteligentelor multiple în cadrul orelor se observã cã profesorii câstigã o întelegere profundã a preferintelor de învãtare ale eleviilor, iar elevii câstigã si ei o mai mare încredere în puterile lor; acest lucru conduce la o mai mare implicare din partea lor, pentru cã ei se simt încrezãtori în ei însisi si în acele activitãti ce se potrivesc cu punctele lor forte, cu inteligentele lor. Ne-am convins sperãm cã un mod uniform de a preda si evalua este nesatisfãcãtor când suntem toti atât de diferiti si deci meritã sã încercãm sã abordãm la clasã, fie chiar si numai pentru a varia putin ora, inteligentele multiple ale lui Gardner. Succesul unei astfel de ore îl vom remarca atât noi cât mai ales elevii.

 

Bibliografie:

1. Armstrong, T. 7 kinds of smart: identifying and developing your own intelligences. New York: Plume Books (Penguin), 1993

2. Armstrong, T. Multiple intelligences in the classroom, Alexandria, ASCD, 2001

3. Christison, M.A. Teaching and learning languages through multiple intelligences. "TESOL Journal, 6" (1), 10-14, 1996

4. Gardner, H. Frames of mind: the theory of multiple intelligences. New York: Basic Books, 1983

5. Gardner, Howard. Intelligence reframed: multiple intelligences for the 21st century. New York: Basic Books, 1999

6. Larmat, J., Genetica inteligentei, Bucuresti, Editura Stiintific si Enciclopedic, 1977

7. Lazear, D. Seven ways of knowing: teaching to the multiple intelligences. Palatine, IL: Skylight Publishing, 1991

 

 

Ultima actualizare în Marţi, 30 Martie 2010 07:08
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metodologia examenului de bacalaureat 20…

Bacalaureat 2011: Metodologia examenului de bacalaureat 2011     ORDONANTA DE URGENTA nr. 73 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995   EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 1 iulie...

Read more

Teoria inteligentelor multiple instrumen…

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE CA INSTRUMENT UTILIZAT ÎN CADRUL LECŢIILOR CENTRATE PE ELEV   Prof. dr. Ramona Nedea Colegiul Tehnic Buzau   “Acelaşi copil poate fi interesat, gânditor şi angajat în anumite conţinuturi, în timp ce...

Read more

Ereditatea

EREDITATEA   Ereditatea reprezinta insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta, sub forma codului genetic, informatii / mesaje de specificitate care privesc specia, grupul de...

Read more

Evaluarea activitatii personalului didac…

Evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxiliar - ordin nr. 3597/18.06.2014 – modificari si completari Vezi Ordin nr. 3597/18.06.2014 pentru modificarea si completarea Metodologiei de evaluare anuala a activitatii personalului...

Read more

Studiul critic al manualelor scolare

STUDIUL CRITIC AL MANUALELOR ŞCOLARE   Prof. Sandu Diana Colegiul Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara   Studiul se referă la modul în care este tratată tema “Compuşi hidroxilici” în manualele de chimie pentru clasele...

Read more

Proba practica la concursul de ocuparea …

ANEXA Nr. 5   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant particular din invatamantul preuniversitar cu clase speciale - Limbi straine cu...

Read more

Actualitatea interferentelor poetice ale…

ACTUALITATEA INTERFERENŢELOR POETICE ALE LUI ALEXANDRU MACEDONSKI  (1854-1920)   Prof. drd. Miron Costina Violeta Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, Dolj   Istoria noastră literară nu a înregistrat prea multe interpretări referitoare la perioada 1854-1920, cu excepția...

Read more

Familia scoala comunitatea parteneri in …

FAMILIA, ŞCOALA, COMUNITATEA - PARTENERI IN EDUCAŢIE     Institutor, Olaru Viorica, Şcoala cu clasele I-VIII ,,Petre P. Carp”, Localitatea Tufeşti, judeţul Brăila                                                                                                                           Informarea si formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune,...

Read more