Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

ameliorarea rezultatelor scolare si combaterea mediocritatii
Luni, 08 Octombrie 2012 19:32

AMELIORAREA REZULTATELOR ŞCOLARE ŞI COMBATEREA MEDIOCRITĂŢII PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE EXTRACURRICULARE

 

 

Prof. Rusneac Anca-Gheorghina

Şcoala cu clasele I-VIII Şugag, Judeţul Alba

 

 

Lucrarea prezintă o modalitate de ameliorare a rezultatelor şcolare şi combaterea mediocrităţii prin antrenarea elevilor în activităţi bazate pe metode activ-participative care să stimuleze interesul pentru studiu, să dezvolte latura creativă a elevilor, să le formeze deprinderile de învăţare şi documentare diversă, să le dezvolte aptitudinile practice în utilizarea mijloacelor tehnice moderne.

 Proiectul reprezintă o adevărată punte  între realitatea din clasă şi experienţele reale de viaţă. Învăţarea bazată pe proiect  este o propunere care încearcă să demonstreze avantajele majore în lucrul cu elevii. În cadrul proiectului elevii sunt plasaţi  în medii reale de rezolvare de probleme, de investigare, de prelucrare a informaţiilor. Ei au o mai mare libertate de exprimare şi interesul pentru a învăţa anumite lucruri se dezvoltă considerabil.

Proiectul pe care l-am realizat şi implementat la elevii de ciclu gimnazial prezintă caracteristicile acestei abordări, modul de aplicare a ei, etapele de desfăşurare, locul şi rolul fiecărui actor, rezultatele aşteptate. În urma acestui experiment am constatat că proiectul este într-adevăr un instrument de lucru util, că situarea elevului în centrul procesului de predare-învăţare a constituit o schimbare fundamentală care a atras după sine găsirea acelor soluţii didactice care să stimuleze performanţa elevului.

 

În cadrul primei activităţi numită, Informarea – cheia succesului, elevii au beneficiat de un spaţiu destinat informaticii (Laborator AEL) şi unul destinat informării (CDI). Activitatea a avut ca scop atragerea tinerilor şi antrenarea lor în activităţi de informare pe tematici diverse cu ajutorul internetului, revistelor, enciclopediilor, ziarelor.

La prima întâlnire le-am comunicat elevilor obiectivele proiectului şi am detaliat activitatea pe care o vor desfăşura: scop, durată, resurse şi rezultatele aşteptate. Am organizat grupele şi le-am cerut elevilor să prezinte propria lor idee despre modul în care se poate realiza această activitate. I-am informat că această activitate este voluntară, nu vor primi note şi îşi vor comunica toate ideile, făcându-le cunoscute colegilor şi apoi întregii comunităţi .

Elevii au receptat mesajul cu interes, exprimându-şi dorinţa ca toate întâlnirile să se facă în aceeaşi manieră.

A doua întâlnire s-a desfăşurat sub forma unui joc ce a constat în sublinierea unei legături între elevi şi restul comunităţii.

            Le-am cerut membrilor grupului să scrie numele în mijlocul unei foi albe. Le-am sugerat să fie scrise cu litere mici şi cu grijă, pentru că vor avea nevoie de foarte mult spaţiu. În jurul propriului nume le-am cerut să noteze apoi numele a 10 adulţi pe care îi cunosc: părinţi, rude, prieteni de familie, vecini, profesori, lucrători din comerţ, etc. În acest moment, numele lor a trebuit să fie înconjurat de numele a 10 adulţi, apoi au creat un alt cerc, de data aceasta format din numele unor persoane pe care adulţii trecuţi deja, pe foaie, le cunosc, după părerea lor. Au putut să folosească şi un nume aproximativ, de exemplu şeful sau colegul de serviciu. Apoi au încercat să găsească câte 10 alte nume pentru fiecare dintre cele 10 nume de adulţi, pe care le-au scris prima dată. Astfel au avut în total 111 nume pe foaia de hârtie. Următoarea etapă a fost să unească, cu linii, numele între care consideră că există o legătură, din diferite motive. În acest moment imaginea de pe foaie a început să arate ca o pânză de păianjen .

            Apoi au încercat să scrie câteva nume în jurul cercului exterior. Unii dintre ei au reuşit, şi apoi au unit din nou, cu linii numele care au o legătură între ele. În final toate numele de pe foaie au ajuns să fie legate direct sau indirect de numele lor. Exerciţiul s-a finalizat cu un schimb verbal între mine şi grup încercând să reliefez importanţa pe care o avem fiecare pentru cei din jurul nostru. Mai mult decât atât trebuie să sesizeze şi singuri că centrul atenţiei îl reprezintă propria lor persoană.

            Am simţit că o altă abordare a problemei este necesară şi i-am îndrumat, ca pentru întâlnirea viitoare să pună în practică cele învăţate şi să încerce să facă cunoscut proiectul, conform schemei.

A treia întâlnire s-a desfăşurat prin prisma activităţii anterioare şi a constat în expunerea elevilor privind exerciţiul practic. Astfel, spre exemplu, un elev a urmat îndeaproape schema de la ora precedentă şi a apărut în faţa colegilor plin de uimire că în foarte scurt timp a reuşit să facă cunoscut proiectul lui unui nr. de 50 de persoane. În acel moment şi ceilalţi colegi, plini de entuziasm şi–au relatat propria experienţă, iar după un calcul foarte uşor am ajuns la concluzia că, în numai o săptămână, 273 de persoane din comunitate aveau cel puţin o informaţie cu privire la proiectul nostru.

            Finalul a fost nemaipomenit, deoarece am reuşit să-i conving pe elevi că diseminarea informaţiei nu este un lucru atât de greu, sfătuindu-i, în glumă, să nu facă acelaşi lucru şi cu BÂRFA.

A patra întâlnire a constat în redactarea propriu-zisă a unui pliant. Din întâlnirile anterioare elevii au conştientizat faptul că cel mai bun mod de a disemina o informaţie este pliantul, deoarece vine să sprijine transmiterea orală. Au conştientizat importanţa pliantului. S-a purtat o discuţie liberă despre ce trebuie să conţină un pliant, cum trebuie să arate şi care este modalitatea cea mai simplă de realizare.

            Elevii au fost împărţiţi în 4 grupe, fiecare grupă alegându-şi o parte din cele 4 feţe ale pliantului. Apoi s-au apucat de lucru.

            Produsul activităţii a fost un pliant informativ, surprinzător de o calitate foarte bună, ţinând cont de faptul că era pentru prima dată când executau o astfel de lucrare. Am constatat că atunci când elevii sunt intrinsec motivaţi să afle ceva, ei sunt dornici să caute în toate sursele informaţii despre subiectul care îi interesează.

A cincea şi a şasea întâlnire au constat în amenajarea standului de prezentarea a pliantului, s-a confecţionat un benner pe care s-a trecut titlul proiectului. Cei 20 de elevi ai grupului, împreună cu un membru al consiliului local şi un poliţist au împărţit 150 pliante, făcându-se cunoscute activităţile care urmau să se desfăşoare, obiectivele, grupul ţintă, scopul şi rezultatele aşteptate. În cadrul poruncilor duminicale, dl. primar a anunţat de asemenea toate acestea persoanelor care au fost adunate în faţa primăriei .

A şaptea întâlnire s-a bazat pe experienţa acumulată în urma celorlalte activităţi şi a avut ca obiectiv realizarea unui nou pliant, multiplicarea lui în 150 exemplare, realizarea unei prezentări Power Point de diseminare a proiectului. Datorită faptului că elevii au avut cunoştinţe medii despre operarea pe calculator, realizarea pliantelor şi a prezentării nu a fost o operaţiune care să pună probleme şi s-a desfăşurat în condiţii bune, elevii dând dovadă de creativitate, simţ al umorului, dar şi putere de muncă. 

A opta întâlnire a debutat cu amenajarea unui avizier la intrarea în şcoală şi rezervarea unui spaţiu la avizierul primăriei. Este foarte important ca fiecare elev să aibă o sarcină clară în cadrul grupului, care să fie dusă la bun sfârşit fără sprijinul cadrului didactic, ci mai degrabă cu ajutorul colegilor. Cadrul didactic intervine doar în cazul unor conflicte sau până în momentul în care constată că aceştia s-au obişnuit şi înţeleg să se organizeze şi să lucreze singuri.

            Cea de-a doua activitate din cadrul proiectului s-a numit Micii jurnalişti şi a avut ca scop elaborarea şi editarea unei reviste.

În cadrul primei întâlniri elevilor li s-au reamintit obiectivele proiectului şi s-a detaliat activitatea pe care o vor desfăşura.

            Am încercat omogenizarea grupului şi  le-am explicat elevilor cum funcţionează lumea presei. I-am familiaruzat cu termenii pe care să-i folosească în redactarea comunicatelor de presă şi să conştientizeze faptul că trebuie multă muncă, multă informaţie şi timp.

            După această prezentare le-am cerut elevilor să pună întrebări. Elevii au fost reticenţi şi pentru a sparge gheaţa, am formulat primele întrebări, dându-le astfel timp elevilor să se mai relaxeze şi să-şi facă şi ei curaj să pună întrebări .

            La sfârşitul activităţii elevii au notat ideile privind desfăşurarea întâlnirilor viitoare şi au fost îndrumaţi să meargă pe la diverse persoane pentru a pune câteva întrebări, pe diverse teme (dl viceprimar al comunei, unei femei care confecţionează haine populare pentru păpuşi, instructorului echipei de fluieraşi).

            Întâlnirea a doua a debutat cu citirea, studierea şi comentarea miniarticolelor scrise, precum şi vizualizarea CD-ului cu filmările din timpul interviurilor.

            După o scurtă pauză s-a organizat un brainstorming pornind de la cuvântul REPORTAJ. Apoi am notat pe flip-chart următoarele idei de bază, foarte importante pentru redactarea comunicatelor de presă :

-         care este istoria? (Pentru a fi interesant, comunicatul de presă trebuie să relateze o istorie interesantă. E bine să abordaţi subiectul în mod creativ, căutaţi aspecte noi, unice sau speciale)

-         folosiţi propoziţii scurte şi simple (mulţi cititori au capacitate de concentrare destul de limitată în timp, iar dacă un articol este compus din fraze lungi, le va fi greu să le înţeleagă şi îşi vor pierde interesul)

-         rezumaţi subiectul în prima propoziţie sau în primul paragraf

-         folosiţi citate

-         încercaţi să folosiţi un titlu care să atragă atenţia

-         evitaţi jargonul şi argoul

-         comunicatul de presă trebuie să fie cât se poate de scurt

-         spuneţi cititorilor cine sunteţi

Este foarte important ca elevii să fie încurajaţi să pună întrebări şi să li se ofere

explicaţii despre propoziţiile scrise pe flip-chart. Este nevoie ca profesorul să se asigure că au înţeles punctele principale şi principiile de bază ale redactării unui comunicat de presă. Li s-a menţinut interesul treaz, prin alternarea prezentării cu întrebări şi exemple.

A treia şi a patra întâlnire s-au desfăşurat sub forma unui joc de rol, elevii imaginându-şi că sunt adevăraţi reporteri şi au simulat redactarea unui comunicat de presă. Această modalitate a fost aleasă ţinând cont de faptul că, în urma celorlalte întâlniri, s-a constatat că elevii se comportă ca în timpul orelor de curs. Am intervenit spunâdu-le că la această activitate nu se dau note, iar indisciplina nu se pedepseşte. În schimb se sancţionează PROSTIA. Timp de 10 minute am discutat liber despre această atitudine încercând să mă apropiu mai mult de ei.

            Am revenit asupra jocului nostru, împărţindu-i în grupe mai mici, fiecare având sarcina de a întocmi propriul comunicat de presă. În această etapă obiectivul nu a fost în mod necesar elaborarea formei definitive a comunicatului, deoarece era destul de probabil ca participanţii să reuşească să facă acest lucru din prima încercare. Ideea era ca elevii să se familiarizeze cu activitatea de redactare a unui comunicat de presă .

            Participanţii au primit următoarele instrucţiuni :

-         comunicatul de presă va avea cel mult 250 cuvinte, adică apăroximativ, ½ pagină A4.

-         Comunicatul va începe cu un paragraf introductiv de cel mult 5 rânduri, în care se va prezenta, în rezumat, substanţa comunicatului de presă, utilizându-se tehnica celor 6 întrebări: cine, ce , când, unde, de ce şi cum ?

-         Va cuprinde cel puţin un sutitlu;

-         Va cuprinde cel puţin un citat;

-         Va relata o istorie , şi nu va fi doar o înşiruire de fapte prost legate între ele, prin diferite cuvinte şi expresii.

Li s-a oferit aproximativ 30-40 minute de lucru .

M-am asigurat că totul merge bine, circulând printre participanţi, în timpul

exerciţiului, am ajutat grupa care s-a confruntat cu dificultăţi, le-am dat mici sugestii cu privire la conţinutul comunicatului. I-am asigurat pe elevi că în această etapă nu urmărim calitatea, ci principalul obiectiv este ca fiecare grup să scrie ceva ca să poată dovedi astfel că sunt în stare să facă acest lucru. Fiecare membru al grupului a participat la redactarea textului.

            La a patra întâlnire elevii au putut să-şi prezinte comunicatul de presă. S-a organizat un mic concurs care a mărit entuziasmul şi interesul grupului, s-a oferit un premiu celui mai bun comunicat de presă, care a constat în numirea celor 4 membri ai grupului câştigător, ŞEFI DE REDACŢIE PENTRU URMĂTOAREA  ÎNTÂLNIRE .

            A cincea întâlnire a fost organizată tot pe grupe, pentru a crea o atmosferă destinsă şi a stimula spiritul creator al participanţilor. Am organizat un exerciţiu de brainstorming, al cărui scop a fost găsirea unui titlu interesant pentru comunicatul de presă, pe tema promovării proiectului. Cei 4 şefi de redacţie, numiţi la întâlnirea precedentă, au avut posibilitatea să-şi formeze propriile grupuri. 

            Membrii grupurilor au spus cu voce tare toate ideile care le-au venit în minte. Elevii şi-au manifestat spontaneitatea, au scris pe tablă diferitele sugestii, chiar şi pe acelea amuzante, nepotrivite sau absurde. I-am încurajat pe toţi membrii grupului ţintă să fie spirituali sau excentrici, le-am stimulat creativitatea şi astfel am avut mai multe şanse de a găsi un titlu foarte bun . Grupurile au votat cel mai bun titlu: Vreţi să ştiţi şi voi ?

            Cea de-a teia activitate, numită Micii scriitori, a dubutat cu o discuţie despre necesitatea lecturii, copiii şi-au exprimat preferinţele pentru diferiţi autori şi pentru cărţile citite. Au făcut aprecieri despre lectura preferată şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte şi alţi scriitori, li s-au citit povestioare. Elevii au sugerat că ar dori să lucreze în echipă şi pe acorduri muzicale. Libertatea iniţiativei a contribuit activ la construirea învăţării. Am constatat că elevii cunosc importanţa opiniei fiecăruia dintre ei şi au conştientizat faptul că a greşi nu reprezintă un eşec, ci un prilej de a învăţa ceva, de a colabora cu colegii pentrun a reuşi.

Vizitarea bibliotecii şcolare a reprezentat un demers didactic care a contribuit la dobândirea unor abilităţi de a utiliza şi la dezvoltarea relaţionării elevilor şi cu alte persoane decât cele din familie şi şcoală. Grupul ţintă a făcut cunoştinţă cu biblioteca şcolii, unde li s-a explicat modul de ordonare a cărţilor pe rafturi, li s-a întocmit fişe de înscriere şi au fost luate primele cărţi, pentru studiu. Orele de lectură au instaurat între text şi cititor un raport productiv şi creativ, însoţit de un efect estetic.

În urma constatării că există o barieră psihologică la unii elevi privind crearea unor lucrări proprii, că scrisul reprezintă pentru elevi o activitate dificilă, obiectivul principal al acestei activităţi a fost conştietizarea faptului că ei pot redacta creaţii proprii.

             Le-am cerut să redacteze un dialog umoristic, imaginar,  între un elev şi carnetul său de note. Elevii au avut la dispoziţie 20 minute şi apoi au fost rugaţi să prezinte creaţiile lor. Au constatat că nu este atât de greu să scrie, dacă s-a folosit un limbaj simplu şi dacă starea de spirit a lor este pozitivă. Atmosfera a fost relaxantă şi activitatea s-a încheiat într-un spirit optimist. În urma celorlalte activităţi, elevii au reuşit să scrie adevărate povestioare care au fost tipărite sub forma unei cărţi.

În urma activităţilor desfăşurate s-a putut constata că fiecare elev s-a implicat activ, iar lucrările din portofoliile fiecăruia reprezintă expresia performanţei individuale şi a grupului. Elevii au fost puşi în situaţii practice în care au experimentat deprinderi şi capacităţi noi, şi-au consolidat cunoştinţele deja dobândite. Produsele finale reflectă efortul individual şi de grup pentru atingerea obiectivelor formulate. Activităţile din cadrul acestui proiect le-a permis elevilor să achiziţioneze competenţe esenţiale prin care să reducă mediocritatea. Ei au învăţat cum să aloce timpul, materialele, spaţiul şi persoanele. De asemenea, aceştia pot lucra în echipe, se pot învăţa unii pe alţii, pot să conducă, să lucreze cu alte persoane provenind din medii socio-culturale diferite. Elevii pot achiziţiona şi evalua informaţiile, pot organiza şi păstra informaţia, o pot interpreta şi comunica. Totodată elevii au dobândit diferite capacităţi: deprinderi de bază(a vorbi şi a asculta), capacităţi legate de gândire( a gândi creativ, a lua decizii, a învăţa), calităţi personale(responsabilitate, stimă de sine, sociabilitate).

Ţinând cont de oferta educaţională, modul în care au fost satisfăcute nevoile individuale sau de grup, politicile şi strategiile la nivel local, implementarea proiectului propus a avut ca rezultat scăderea mediocrităţii şi a conştientizării acestui fapt. Elevii absolvenţi au reuşit să se ridice la standardele şi nivelul impus de şcolile de prestigiu, au putut completa deficitul nivelului de informare şi totodată de cultură din sânul familiei şi au beneficiat de facilităţi care să reducă diferenţa între rural şi urban.

Activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect au avut ca rezultat posibilitatea de a creşte iniţiativa şi implicarea directă a cadrelor didactice în atragerea părinţilor, elaborarea şi aplicarea unor proiecte centrate pe parteneriatul dintre şcoală – familie – comunitate, crearea unor asociaţii comune care să unească părinţi ai elevilor cu cadre didactice, ameliorarea informării părinţilor şi diseminarea unor informaţii clare cu privire la şcoală, activităţile şi problemele ei.   

Creşterea nivelului de cunoştinţe al elevilor ca rezultat al posibilitaţii de informare şi documentare continuă a avut  în vedere combaterea mediocrităţii prin antrenarea grupului ţintă în culegerea de informaţii, muncă în grup, diseminarea informaţiei prin publicarea unei reviste şcolare, editarea unor pliante informative şi de prezentare a şcolii, redactarea unui volum care conţine creaţiile literare ale elevilor, chestionare aplicate beneficiarilor direcţi şi indirecţi. Activităţile desfăşurate au permis elevilor să transfere imaginea muncii lor în diverse materiale, iar apoi să le expună pentru a fi văzute de toată lumea dându-le astfel posibilitatea de a se exprima prin arta penelului şi de a descoperi un instrument puternic pentru a transmite mesajul lor comunităţii mai largi. Elevii s-au implicat, au pus suflet şi au lucrat cu multă plăcere, au acceptat întâlnirile după ore. 

În urma derulării proiectului s-a constatat ameliorarea atitudinii elevilor, părinţilor, comunităţii locale faţă de rolul şcolii în comunitate, de importanţa educaţiei şi schimbarea valenţelor acestora în contextul actual al societăţii.

Procesul a avut un impact pozitiv asupra elevilor orientându-i spre autoperfecţionarea şi lărgirea orizontului intelectual, combaterea mediocrităţii. De asemenea s-a observat creşterea nivelului de documentare, de selecţie a informaţiilor valoroase şi a capacităţii de informare a celor din jur, aprofundarea procesului de dezvoltare personală şi a relaţiilor din interiorul grupului.

Cred că aceste activităţi îi fac pe elevi să devină mai toleranţi şi le dau posibilitatea desfăşurării propriilor forţe şi dezvoltării propriilor capacităţi, iar satisfacţia dascălului este una deosebită.

 

 

BIBLIOGRAFIE

1.      Cristea, Gabriela, Managementul lecţiei, Ediţia a II-a,Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2007

2.      Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, Oradea, Editura Biblioteca revistei „Familia”, 1999.

3.      Gîlcă, Mihaela, Limba şi literatura română.Evaluarea formativă a competenţelor, Cluj-Napoca, Editura Eurodidact, 2005.

4.      Ionescu, Mihaela, managementul clasei. Un pas mai departe... Învăţarea bazată pe proiect, Bucureşti, Editura Humanitas, 2003.

5.      Opriş, Dorin, Opriş, Monica, Metode active de predare-învăţare, Iaşi, Editura Sf. Mina, 2006.

6.      Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.

7.      Parfene, Constantin, Literatura în şcoală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977.

8.      *** Ghidul  profesorului. Limba română – clasa a V-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998.

9.      *** Ghid metodic: Învăţarea activă, MEC, Consiliul Naţional pentru Pregătire profesorilor, 2001.

10.  *** Management educaţional. Modul de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, M.E.C. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învăţământul Rural, Bucureşti, 2005.

11.  *** Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, M.E.N., Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 1999.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Recuperarea ramanerii in urma la matemat…

RECUPERAREA  RĂMÂNERII ÎN URMĂ LA MATEMATICĂ   Profesor Copaciu Georgeta Cătălina Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov                   Cum putem proceda cu elevii care manifestă dificultăţi în învăţare la matematică şi au...

Read more

Specializari invatamantul special

   ANEXA Nr. 12   la metodologie   SPECIALIZARI care confera dreptul de a ocupa posturi didactice/catedre in invatamantul special, fara sa mai fie necesar un stagiu atestat de pregatire teoretica si practica...

Read more

Integrarea copiilor cu cerinte speciale …

INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE EDUCATIVE ÎN ȘCOALA DE MASĂ Prof.Brătilă Cristina-Zonica C.S.E.I. ,,Elena Doamna, Focșani”, județul Vrancea Tendinţa crescândă de integrare şcolară în unităţile obişnuite...

Read more

Importanta creativitatii in dezvoltarea …

IMPORTANŢA STIMULĂRII CREATIVITĂŢII ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI   Marinescu Larisa Eromanga, Profesor Psihopedagog, Centrul de Pedagogie Curativă HD - locaţia Lupeni, Judeţul Hunedoara     Creativitatea poate fi definită ca trăsătură complexă a personalităţii umane, constând...

Read more

Metodologie organiyare si functionare ce…

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CENTRELOR COMUNITARE DE ÎNVĂȚARE PERMANENTĂ     Capitol I Dispoziții generale Art. 1. Prezenta metodologie reglementează modul de înființare, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă. Art. 2. Centrul...

Read more

Bacalaureat 2011 rezultate

Bacalaureat 2011 - Rezultate     Pe masura centralizarii, rezultatele si notele pentru judetele tarii pot fi vazute si pe pagina online edu.ro, site-ul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Rezultatele sunt actualizate periodic,...

Read more

De ce_step by step

DE CE “STEP BY STEP”?                                                Înv. Roatiș Alina Camelia                     Step by Step este o metodă alternativă de educație a copiilor bazată pe datele psihologiei științifice a dezvoltării copilului și vizează cultivarea...

Read more

Teoriile contemporane ale managementului…

TEORIILE CONTEMPORANE ALE MANAGEMENTULUI APLICABILE ȋN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ   Profesor limba engleza Camelia Timofte Școala cu cls. I-VIII G.E. Palade, Buzău     Pentru managerul unei unități de învățământ, a motiva personalul implică a identifica acele...

Read more