Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Studiul critic al manualelor scolare
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Ianuarie 2014 22:16

STUDIUL CRITIC AL MANUALELOR ŞCOLARE

 

Prof. Sandu Diana

Colegiul Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara

 

Studiul se referă la modul în care este tratată tema “Compuşi hidroxilici” în manualele de chimie pentru clasele a X-a şi a XI-a la liceu.

 

Introducere

           Studiul se referă la modul în care este tratată tema “Compuşi hidroxilici” în manualele de chimie pentru clasele a X-a şi a XI-a la liceu. Manualele alternative sunt un semn al normalizării şcolii  în direcţia democratizării învăţării.  Ele sunt necesare, deoarece nici profesorii, nici elevii nu sunt identici. Nu există elevul „în general”, neutru, unul şi acelaşi, căruia să-i prescriem o evoluţie standard în şcoală, după cum nu se poate vorbi de o reţetă a profesorului „standard”, care să se înveţe la cursurile de pedagogie şi metodică şcolară. Măiestria didactică a unui profesor constă în modul unic în care reuşeşte să selecteze şi să transmită informaţiile, stabilindu-şi propriile strategii, în felul în care reuşeşte să-şi capteze elevii şi să le menţină viu interesul. Pe de altă parte, fiecare elev recepţionează şi îşi însuşeşte noţiunile într-un ritm propriu, având abilităţi şi interese diferite faţă de colegii săi; neurobiologia şi psihologia demonstrând chiar tipuri diferite de „inteligenţe”. În acest sens, o societate modernă trebuie să-şi propună valorizarea potenţialului fiecăruia, nu numai pentru că acesta este un ideal respectabil, ci şi pentru că are nevoie de cetăţeni bine formaţi şi eficienţi. Din această perspectivă, primează formarea unor competenţe, a cunoaşterii de tip procedural care permite asimilarea de noi informaţii şi operarea cu acestea, iar nu simple acumulări de cunoştinţe, ca în didactica tradiţională.

 

Analiza surselor de informare

Programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea intelectuală, fără a mai preciza timpul (unic) necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut. Rămâne le latitudinea autorului de manual şi a profesorului să organizeze instruirea în funcţie de obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programele şcolare şi de propriile opţiuni privind progresul, abordarea metodologică şi interesele elevilor. Din acest demers rezultă necesitatea manualelor alternative şi a stimulării iniţiativei şi a creativităţii la nivelul practicii şcolare.

Diferenţele esenţiale dintre manualele tradiţionale şi cele moderne, pot fi sintetizate astfel:

 

Manualul tradiţional

Manualul modern

Operează o selecţie rigidă a conţinuturilor, din care rezultă un ansamblu fix de informaţii, vizând o tratare amplă, de tip academic.

Operează o selecţie permisivă a conţinuturilor, din care rezultă un ansamblu variabil de informaţii, în care profesorul şi elevul au spaţiu de creaţie.

Informaţiile sunt prezentate ca interpretare standardizată, închisă, universal valabilă şi autosuficientă.

Informaţiile sunt prezentate astfel încât stimulează interpretări alternative şi deschise.

Oferă un mod de învăţare care presupune memorarea şi reproducerea.

Oferă un mod de învăţare care presupune înţelegerea şi explicarea.

Reprezintă un mecanism de formare a unei cunoaşteri de tip ideologic.

Reprezintă un mecanism de stimulare a gândirii critice.

 

Desigur, în mod concret, un anumit manual se regăseşte la confluenţa câtorva dintre delimitările formulate mai sus. Având şansa opţiunii, profesorul poate alege, pentru sine şi pentru elevii pe care îi formează, varianta cea mai adecvată.

 

Rezultate şi discuţii

Chimia organică se studiază în clasa a X-a şi a XI-a liceu, în clasa a X-a SAM (Şcoala de Arte şi Meserii) şi, într-o măsură mai mică, în manualul pentru anul de completare (unde se insistă asupra compuşilor cu importanţă practică). Noile reglementări prevăd, pentru clasa a X-a, o singură programă şi acelaşi ansamblu de conţinuturi pentru toate tipurile de profile (real, uman, tehnologic şi vocaţional). Programa de chimie pentru curriculum diferenţiat cuprinde, în plus, conţinuturi noi, care contribuie la aprofundarea competenţelor.

La clasa a XI-a, în funcţie de profil şi specializare (sau calificare profesională) se lucrează după programele 1, 2 sau 3. Ca atare, manualele de chimie au inscripţionate pe coperte siglele C1, C2 sau C3. Elevii de la profilul real, specializările matematică-informatrică sau ştiinţe ale naturii au prevăzute 1 respectiv 2 ore de chimie/ săptămână şi vor utiliza manualele tip C1. Pentru filiera tehnologică (specializările: tehnician prelucrări mecanice, tehnician electronist, tehnician mecatronist, tehnician proiectant CAD ş.a.m.d.) se foloseşte programa 3, respectiv manuale tip C3.

Dacă la clasele a X-a (liceu şi SAM) se lucrează cu ajutorul a câte patru manuale alternative (aprobate de M.E.C.T.), la clasa a XI-a liceu, în funcţie de profil şi specializare, oferta este mult mai bogată (10 manuale C1, 3 manuale C2, 3 manuale C3, 1 manual C2 + C3). Aceste precizări sunt importante, deoarece compuşii hidroxilici se studiază atât în clasa a X- a (tema: Alcooli), cât şi în clasa a XI- a, unde se introduce noţiunea de „fenoli” şi unde aceştia se studiază atât în cadrul capitolului „Compuşi hidroxilici” cât şi în cadrul capitolului „Reacţii ale compuşilor organici”.

Cele patru manuale aprobate pentru clasa a X-a sunt realizate în condiţii grafice bune, fiind şi ilustrate color, constituindu-se într-un mijloc de învăţământ atractiv şi eficient.

Nr.crt.

Autori

Editura

1.

Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia şi Mariana Nedelcu

LVS Crepuscul

2.

Ionela Alan

Aramis Print

3.

Luminiţa Vlădescu, Luminiţa Irinel Doicin şi Corneliu Tărăbăşanu Mihăilă

Grup Editorial Art

4.

Gabriela Nausica Noveanu şi Viorica Tudor

Sigma

           

            Ordinea de mai sus am stabilit-o pe criterii axiologice. Această ierarhizare valorică îmi aparţine, putând avea şi accente subiective. Toate precizările care urmează se referă la tema „Alcooli”. Prezint în continuare structura şi conţinutul acestui capitol în unul din manualele după care lucrez eu la clasă (Luminiţa Vlădescu, Luminiţa Irinel Doicin, Corneliu Tărăbăşanu Mihăilă – Grup Editorial Art).

            Capitolul se deschide cu un scurt istoric, în care se descrie folosirea alcoolului etilic (cel care a dat numele său unei întregi clase de compuşi) încă din antichitate, precum şi etimologia cuvântului alcool (lb. arabă: esenţa - vinului). Se fac apoi referiri la denumirea şi clasificarea alcoolilor (această etapă este structurată mai eficient într-un alt manual, care are „minusuri” în ceea ce priveşte structura şi proprietăţile fizice ale alcoolilor). Urmează fireşte, structura alcoolilor, unde sunt modelate prin comparaţie structurile moleculelor de apă şi de alcool, atât prin formule plane cât şi prin modele spaţiale. Sunt redate apoi proprietăţile fizice ale alcoolilor, unde sunt prevăzute activităţi experimentale:  de cercetare a solubilităţii diferiţilor alcooli şi de verificare a vâscozităţii glicerinei comparativ cu etanolul.

            În continuare sunt prezentaţi alcoolii cu importanţă practică şi biologică: metanolul (obţinere, proprietăţi fizice, acţiune biologică, arderea – proprietate chimică caracteristică şi utilizările sau aplicaţiile practice ale acestuia); etanolul (obţinere – cu formele de comercializare, acţiunea biologică şi utilizările); glicerina (utilizările sunt descrise în detaliu şi schematizate pe marginea paginii, trinitratul de glicerină - produs important obţinut în reacţia glicerinei cu acidul azotic). Tema poate fi aprofundată prin parcurgerea textului aflat sub sigla „Pentru cercul de chimie”, text ce se referă la inventarea şi folosirea dinamitei, precum şi a inventatorului ei - Alfred Nobel, cel care a instituit premiul ce îi poartă numele.

            Capitolul conţine la sfârşit concluziile (consolidarea informaţiilor), care sunt redate succint, prin căteva fraze cu valoare de flash-back.

            La sfârşit sunt prevăzute exerciţii şi probleme, urmate de testul de evaluare, ce conţine cinci itemi diferiţi.

            Manualul, deşi eficient, nu răspunde în totalitate necesităţilor impuse în lecţie. Astfel, reacţiile de obţinere industrială a metanolului şi etanolului sau reacţia de oxidare cu soluţie acidă de dicromat de potasiu sunt fie amintite, fie propuse ca teme în clasă, cu trimitere la alte lecţii, fără a fi modelate explicit, cum sunt de exemplu în manualul Ionelei Alan (Editura Aramis Print). De asemenea, exerciţiile şi problemele propuse spre rezolvare sunt mai mult de calcul numeric, pe când cel de-al doilea manual conţine aplicaţii cu diferite grade de dificultate (ce sunt prezentate gradat), iar testul de evaluare conţine o diversitate mai mare de itemi. De asemenea, în alte manuale am întâlnit sugestii de proiecte sau referate.

            O importanţă deosebită este acordată activităţilor experimentale (Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia şi Mariana Nedelcu – Editura LVS Crepuscul); manualul conţine explicate detaliat experimentele chimice propuse la fiecare capitol. Ar putea să conţină şi fişe de laborator, pentru a înlesni elevilor deprinderea de a folosi corect ustensilele de laborator.

            De-a lungul timpului programa de chimie organică s-a tot schimbat, manualele au venit cu noi formate, unele mai raţionale, altele mai puţin raţionale. Graficele, tabelele sau diagramele sunt acum ilustrate color, s-au inserat scheme şi fotografii originale. De asemenea există explicaţii date în text sau pe marginea paginii, activităţi individuale, aplicaţii care au rolul de a-i determina pe elevi să înveţe sistematic, logic, să-şi dezvolte gândirea, oferindu-le posibilitatea de a se exprima conştient şi activ.

            Programa de chimie pentru clasa a X-a SAM este asemănătoare cu cea de liceu. Exerciţiile şi problemele, precum şi testul de la sfârşitul capitolului au un grad de dificultate  mai mic.

            În clasa a XI-a, compuşii hidroxilici se studiază în cadrul capitolului „Compuşi cu grupe funcţionale monovalente”, unde, în funcţie de numărul de ore alocate, se studiază sau nu, fenolii. Aici se recapitulează nomenclatura şi clasificarea alcoolilor (studiaţi în clasa a X-a) şi se introduc noţiuni elementare despre fenoli (definiţie, denumire, clasificare, caracter acid). Proprietăţile chimice ale compuşilor hidroxilici sunt descrise în cadrul capitolului „Tipuri de reacţii chimice”, ca de exemplu: nitrarea fenolului (la reacţiile de nitrare), oxidarea etanolului (reacţii de oxidare), condensarea fenolului cu formaldehidă (reacţii de condensare) etc. Aceste precizări le-am făcut studiind manualul de chimie C1 pentru clasa a XI-a al editurii Corint (autoare: Georgeta Tănăsescu şi Adalgiza Ciobanu). Într-un alt manual (Luminiţa Vlădescu, Irinel Adriana Badea şi Luminiţa Irinel Doicin – Grup Editorial Art) compuşii hidroxilici se studiază în cadrul unui capitol intitulat „Compuşi organici cu proprietăţi acido - bazice”. Consider că aici tema este tratată mult mai eficient; pe lângă caracterul acid al celor două tipuri de compuşi, sunt sistematizate şi celelalte proprietăţi chimice ale alcoolilor şi fenolilor: reacţiile de oxidare şi alchilare ale alcoolilor , respectiv reacţiile caracteristice grupei – OH (esterificare) sau reacţiile caracteristice nucleului aromatic (bromurare, nitrare etc.) pe care le dau fenolii. Ambele manuale sunt bogat ilustrate, conţin aplicaţii teoretice şi practice, teste cu diverşi itemi. În manualul editurii All (Sanda Fătu, Veronica David şi Cornelia Grecescu – C2) am întâlnit o varietate foarte mare de exerciţii şi probleme, trei tipuri de teste, concluziile din finalul capitolului regăsindu-se sub sigla „Repetă şi învaţă”.

 

Concluzii

Comparând modul de abordare al conţinuturilor din manualele de chimie, în ceea ce le priveşte pe majoritatea,  s-ar putea impune următoarele îmbunătăţiri:

·        explicaţiile să nu fie atât de greoaie, informaţiile să nu fie condensate, ci redate mai clar şi mai simplu, pentru o bună înţelegere şi însuşire a noilor cunoştinţe;

·        la începutul fiecărui capitol să se realizeze scheme cu metodele de obţinere şi reacţiile chimice ale compuşilor organici;

·        algoritmii utilizaţi să fie simplu explicaţi şi această explicaţie să fie imediat urmată de câte un exemplu ilustrând algoritmul respectiv;

·        aplicaţiile practice să fie exemplificate prin scheme şi imagini color atractive;

·        realizarea unor fişe de activitate experimentală care urmează experimentelor propuse;

·        la sfârşitul fiecărui capitol să fie redată rezolvarea unor probleme, scheme de reacţie sau exerciţii pentru formarea unei mai bune deprinderi de rezolvare de exerciţii şi probleme;

·        testele de evaluare să fie de dificultate gradată, pentru a face notarea mai coerentă;

·        testele să conţină o diversitate de itemi (nu doar 1,2 sau maximum 3 tipuri);

·                    să fie redate mai multe exemple din viaţa cotidiană având legătură cu substanţele organice studiate.

      Abundenţa de manuale alternative este benefică, existând posibilitatea profesorului de a opta pentru manualul pe care-l consideră potrivit. În faţa profesorului de chimie stau diverse modalităţi de abordare a noţiunilor ştiinţifice, acesta fiind chemat ca, asemeni unui joc de puzzle, să îmbine diferitele piese pentru a crea un edificiu corect, frumos şi coerent, în corelaţie şi cu realităţile existente în şcoală.

 

Bibliografie

Dumitru, I. Alexandru, Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Ed. de Vest, Timişoara, 2000

Ursea, Luminiţa; Neacşu, Ioan, Chimie organică – Ghid metodologic al profesorului, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003

Ghid metodologic pentru aplicarea programei de chimie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2001

Ultima actualizare în Vineri, 10 Ianuarie 2014 22:39
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Efectele media asupra dezvoltarii person…

EFECTELE MEDIA ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII PREŞCOLARULUI   Educatoare Portik Laura Grădiniţa P. P. Nr. 1 Reghin   Rezumat Referatul ţine să atragă din atenţia asupra efectelor negative pe care le are televizorul şi calculatorul asupra minţii...

Read more

Calitatea evaluarii la disciplina matema…

CALITATEA EVALUĂRII LA DISCIPLINA MATEMATICĂ   Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău   Rezumat  In noul context educaţional, procesul instructiv - educativ trebuie pus în concordanţă cu particularităţile de...

Read more

Approaches to teaching grammar

APPROACHES TO TEACHING GRAMMAR Profesor lb. engleză Simedre Daniela Ana Liceul Teoretic “Tudor Vianu”, Giurgiu The present paper offers a few perspectives on the methods we use in order to...

Read more

Graficul desfasurarii concursului pentru…

Graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit 2013   Vezi graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit - sesiunea 2013, anexa nr. 1 la metodologie.  

Read more

The role of learning strategies in sla t…

THE ROLE OF LEARNING STRATEGIES IN SLA. TEACHING OUR STUDENTS HOW TO LEARN Profesor: Elisabeta Maxim Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Botoşani “Learning strategies are the conscious thoughts and...

Read more

Studiu geografic asupra calitatii mediul…

STUDIU GEOGRAFIC ASUPRA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL BRĂILA   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila   Rezumat: Studiul şi-a propus să identifice actualele probleme de mediu de pe raza municipiului...

Read more

Dezvoltarea abilitatilor de scriere la l…

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE SCRIERE LA LIMBA ENGLEZĂ   Prof. Gâbu Maria Lorena Școala “Alexandru Moruzi”, comuna Pechea, jud. Galaţi   Dezvoltarea abilităţilor de scriere în limba engleză constituie o parte importantă a muncii profesorului la...

Read more

Jocurile video dezvolta memoria activa a…

JOCURILE VIDEO DEZVOLTĂ MEMORIA ACTIVĂ A COPIILOR Prof. Alina Elena Turcescu Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești Studii științifice și experiemente realizate în cadrul...

Read more