Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Procese morfodinamice si riscurile geomorfologice impuse de factorii potentiali ai mediului geografic
Scris de mihaiela lazar   
Sâmbătă, 08 Februarie 2014 20:17

PROCESE MORFODINAMICE ŞI RISCURILE GEOMORFOLOGICE IMPUSE DE FACTORII POTENŢIALI AI MEDIULUI GEOGRAFIC

 

Prof. Vasile-Octavian Cosmescu,

Liceul de Artă “Hariclea Darcleé”, Brăila şi Liceul Tehnologic Însurăţei

 

Arealul studiat se află în NV judeţului Brăila, mai exact în Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei), în lunca râului Buzău la aproximativ 1150-1200 m de centrul satului Custura, comuna Racoviţa. Aşezarea pe glob a zonei studiate este de 45°17’03.32” latitudine nordică şi 27°26’18.17” longitudine estică.

Prăbuşirile de mase (surpările) din zona studiată se află pe malul stâng al râului Buzău la Km 259-260. În N, la 40-45m. se află drumul judeţean 202A, la E este Pădurea Camniţa, la S cantonul silvic iar la V teren arabil pe care este construită o stână.

În vecinătatea arealului studiat în partea de N este satul Custura care se află la aproximativ 1.200 m., la NE la 2.800 m. este situată comuna Racoviţa, în partea de E la 4.200 m. se afla satul Constantineşti iar la SV la 4.800 m. se află comuna Gradiştea.

Din punct de vedere geologic fundamentul acestui teritoriu este heterogen. Cea mai mare parte aparţine Platformei Moesice. Exista un fundament moessic precambrian, depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice. La suprafaţă depozite villafranchiene peste care sunt situate depozite pleistocene (leoss) şi holocene (aluviuni).

Treapta majora e relief din zona studiată este câmpia, mai exact Câmpia Brăilei care este o câmpie tabulară. Acest tip de câmpie se caracterizează prin faptul că este netedă, are câmpuri foarte extinse, au depozite leossoide groase la suprafaţă şi care se suprapun peste formaţiuni nisipo-argiloase. În arealul satului Custura predomina relieful fluviatil (lunca Buzăului). În luncă apar albii părăsite, meandre şi cuvete lacustre. În Câmpia Brăilei procesele fluvio-torentiale se manifestă în primul rând din cauza nuanţei excesive a climatului continental. Modelarea fluviatilă acţionează permanent în arealul albiilor minore şi asupra malurilor, iar în timpul inundaţiilor se extind şi în domeniul luncilor. În Câmpia Brăilei eroziunea este mai scăzută decât în alte zone din cauza pantelor mici şi a vitezei reduse de curgere a apei. Zona studiată se află la o altitudine de 23 de m. deasupra nivelului mării.

 Riscurile geomorfologice specifice pentru Câmpia Brăilei sunt procesele de tasarea şi sufoziunea, datorită faptului că în această regiune predomină leossul şi depozitele leossoide, dar şi datorită condiţiilor bio-climatice care le asigură un maxim de desfăşurare. Iar în zona studiată din punct de vedere al riscului geomorfologic avem procese de eroziune laterala a râului, acumulare şi meandrare.

Arealul pe care l-am studiat se afla pe raza comunei Racoviţa, mai exact la aproximativ 1200 de m SV de satul Custura. Comuna Racoviţa este situată în partea de nord-vest a Campiei Brailei, în lunca râului Buzău. Are ân componenţa sa trei sate: Racoviţa, satul de reşedinţă, Corbeni şi Custura. Suprafaţa totală a comunei este de 4533 ha dintre care suprafaţa intravilană este de 221 ha iar suprafaţa extravilană este de 4312 ha. Numărul gospodăriilor este de 557, numărul şcolilor de 4 şi a grădiniţelor de 2.

            Zona cu risc geomorfologic studiată este cursul inferior al râului Buzău malul stâng Km 259-260. În acea zonă datorită eroziunii laterale râului a format o buclă (meandru) în lungime de aproximativ 600 m, malul concav cu o inalţime de 10-12 m. si cu pante de 75°-90°, iar malul convex cu înalţimi de ordinul mm sau cm şi pante de 2°-5° şi la interfluviu cu pante de sub 1°.

În sectorul de vale studiat, am constatat desfăşurarea unor procese morfodinamice active care creează un relief specific, rezultat din interacţiunea, însă cu efect limitat, a factorilor morfodinamici potenţiali (naturali si antropici) activi îi pasivi ai mediului geografic din sectorul Custura.

Principalii factorii activi sunt:

·        curentul de apă care generează eroziune laterală, în special la viituri ca urmare a unei mişcări giratorii  nu de izbire a malului,

·        precipitaţii atmosferice de diferite tipuri,

·        pânza freatică,

·        infiltrarea laterală a apei provenite din raul Buzau,

·        cupluri îngheţ-dezgheţ.

Principalul factor pasiv este praful loessoid (de la nisipos la argilos cu caracteristici aproapiate loessului, grosimea sa ajungând la 8-15 m) Am constatat că praful loessoid prezintă structura neconsolidată şi poroas, granulaţie fină, textura nestratificată, culoare gri, alcătuit din cuarţ, feldspat, calcit, mice şi fragmente colţuroase mici. Praful loessoid posedă o forţă de coeziune pe direcţie verticală, pe orizontală fiind aproape nulă, fapt relevat de  planul de desprindere verticală paralelă cu malul concav abrupt al meandrului. Fiind afânat, praful loessoid are un unghi de frecare redus, micşorând astfel stabilitatea depozitului cu o granulaţie foarte fină. În depozitele analizate am constatat porozitate, permabilitate, hidroscopicitate, plasticitate şi fisuri.

Eroziunea laterală a exhumat profilele de loess, pe partea stângă a Văii Buzăului în malul concav al meandrelor . Am constatat o alternanţă a profilelor de loess acumulate în pleistocen în faze cu climat rece şi arid (glaciar şi periglaciar) frecvent în regiunile cu calote glaciare. Depozitele loessoide sunt de origine eoliană sau deluvială fiind aduse de Buzău. De asemenea am constatat prezenţa unor benzi orizontale paralele de paleosoluri (soluri fosile sau îngropate formate în perioadele interglaciare calde şi umede cu climat temperat care a favorizat dezvoltarea vegetatiei şi acumularea materiei organice), de culoare închisă, intercalate între orizonturile de loess. Acestea indică condiţiile climatice şi formaţiunile vegetale care s-au succedat în timpul Cuarternarului. Se remarcă prezenţa a 3 stadii Wurm cu 2 stadii interwurmiene, spre baza fiind depozite Riss 1 si Riss 2, cu un început de sol silvestru. Între stadiile Riss şi Wurm se remarcă existenţa unui sol interglaciar.

Am observat că meandre libere sunt compuse cu două-trei bucle secundare, cu lungimi de aproximativ 250-300 m, unghiuri de schimbare a direcţiei în raport cu direcţia principală de 40-45 de grade, panta este de 0.3-0.5 %,  coeficient de sinuozitate Ks > 1,5.

Bucla meandrului este formată în sens giratoriu de către eroziunea laterală provocată de curentul de apa care trece la mică distanţă de malul concav.

În malul convex am constatat existenţa unor acumulări sub formă de bancuri de convexitate formate din nisip, pietriş, maluri.

Studiu de caz: surparea de la Custura

Valea Buzăului în sectorul Custura este delimitată de interfluvii cu suprafeţe plane între 0-3 grade, înălţimea surpării fiind cuprinsă între 5-7 metri, panta malului abrupt are o valoare cuprinsă între 90-100 grade în surplombă. 

Cauza principală o constituie eroziunea fluviatilă laterală exercitată de râul Buzău care a creat nişe, ce au generat instabilitate materializându-se prin prăbuşiri de mase (surpări). Argumente:

- mal abrupt 75°-90°, la marmite de 90-105

- trepte de prăbuşire

- mase neuniforme la bază

- înălţimea malului abrupt depăşeste 10-12 m., faţă de malul covex unde înălţimea este de ordinul mm.– cm., fiind într-o continuă aglutinare.

La acestea contribuie şi roca necoeziva (loess, depozite loeeside, nisip fin, praf), vegetaţia de stepă şi arbuşti cu sistem radicular redus, care facilitează protecţie scăzută malului şi activităţile antropice, culturile agricole, drumuri agricole, mijloacele de transport - tractoare, utilaje, căruţe - care creaza vibraţii cu rol activ în micşorarea coeziunii rocii).

Am observat 4 areale cu risc în apropierea malului concav:

- la câţiva cm distanţă, cu crăpături profunde depăşind ca adâncime 50 cm. şi la lăţime 10 cm., determinand un risc iminent de prăbuşire.

- la 1 m. distanţă, crăpături cu adâncimi de peste 10 cm. si lăţimi de 3-4 cm., cu risc ridicat de prăbuşire, in viitorul apropiat (gelivaţia de iarna).

- la 2 m. distanţă, crăpături create de urmele roţilor de tractor, cu adâncimi de caţiva cm si lăţimi de 1-2 cm.

- la 3 m. distanţă musuroaie de cartiţă care pot destabiliza arealul limitrof malului, permiţând accelerarea eroziunii.

Planul de desprinderi verticale paralele cu malul concav, specifice loessului. La baza malului concav s-a acumulat depozitul de surpare cu componente de dimensiuni mai mari în apropierea malului, iar cele mai fine s-au acumulat la distanţe mai mari. Se observă fisuri paralele cu malul, cu adâncimi până la 0,50 cm -1 m (fenomene de preprag, ceea ce ne demonstrează ca fenomenul este posibil să se produca şi în viitor).

Am observat că malul concav al râului Buzău a ajuns la 40 m. de drumul judeţean - DJ 202 A, şi se află într-o continuă avansare (ritmul accelerându-se continuu), existând pericolul ca în câţiva ani sa ajungă până la DJ 202. Surpările produse au distrus deja terenul agricol din vecinătate pe o suprafaţă de 0,15 ha şi există riscul ca stâna construită nu departe de mal să se prabuşească în râu. Au fost distruse şi suprafeţe din Padurea Camniţa dar au căzut şi 2 stâlpi de tensiune existând pericolul ca, cantonul silvic să rămână fară alimentare cu curent electric.

            Un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter ar accelera procesul de prăbuşire (surpare), existând posibilitatea înaintării malului concav cu 2-3 m.

În concluzie, Valea Buzăului în sectorul Custura se află în stadiul de echilibru, eroziunea lineară este nesemnificativă, efectele vizibile sunt datorate eroziunii laterale care tinde să lărgească albia minoră producând surpări prin subminarea malului concav şi acumulări de bancuri de convexitate la malul opus. 

Până la ora actuală autorităţile abilitate nu au luat nici o măsură de combatere sau de prevenire, au fost doar informate de către pompieri. Propuneri personale:

- izolarea zonei pe o distanţă de minim 25 m.

- mutarea stâlpilor de tensiune

- mutarea drumului agricol care duce către canton la o distanţă minim 50 m. faţă de drumul existent

- potenţiala consolidare a malului sau a schimbării cursului de râu.

- plantarea unor perdele forestiere

- consolidarea malurilor

- diminuarea activităţilor antropice, în special păşunatului şi oferirea unor posibilităţi alternative.

 

Bibliografie

Armas Iuliana, Damian Răzvan, 2001, “Cartarea şi cartografierea elementelor de mediu”, Editura enciclopedică, Bucureşti

Bâlteanu Dan, Şerban Mihaela, 2005, “Modificările globale ale mediului”, Editura C.N.I Coresi S.A, Bucuresti

Grecu Florina, 2008, “Hazarde şi riscuri naturale, geologice şi geomorfologice”, Editura Universitară, Bucureşti

Grecu Florina, Comănescu Laura, 1998, “Studiul reliefului îndrumător pentru lucrări practice”, Editura Universitară, Bucureşti

Ielenicz Mihai, 2004, “Geomorfologie”, Editura Universitară, Bucureşti

Petrea Dan, 1998, Pragurile de substanţă, energie şi informaţie în sistemele geomorfologice”, Editura Universităţii din Oradea, Oradea

Posea Grigore, 2002, “Geomorfologia Romaniei”, Editura Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti

Teodorescu Valentin, 2001, “Morfodinamica versantelor din bazinele hidrografice mici”, Editura  Fundaţiei  “România de  Mâine“, Bucureşti

Tufescu Victor, 1966, “Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată”, Editura Academiei Române, Bucureşti

***, 2010, Comorile Pământului, Editura Deagostini Hellas SRL


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Duminică, 09 Februarie 2014 20:29
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Legislatie

Ordin nr. 5106/01.09.2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de realizare a raportului de activitate în vederea obţinerii gradaţiei de merit pentru personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar Norme...

Read more

Modificari privind normele metodologice …

Modificari privind normele metodologice pentru stabilirea obligatiei didactice de predare     Vezi ordin nr. 6.370 din 6 decembrie 2012 privind modificarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligatiei didactice de predare a personalului de...

Read more

Sfintele Pasti - Incondeierea oualor

Izvoarele istorice şi arheologice certe atestă cu multe secole înainte de Hristos obiceiul de a face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou. Apariţia frecventa...

Read more

Tratarea diferentiata a elevilor care pr…

TRATAREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR CARE PREZINTĂ DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE prof. înv. primar Doina Dumitru   Şcoala Gimnazială Fitioneşti Cunoaşterea și abordarea diferențiată a elevilor reprezintă un mijloc...

Read more

Echivalare studii universitare de scurta…

Echivalare studii universitare de scurta durata   Printr-o nota a MEN nr. 5211 din 08.10.2013 suntem informati privind organizarea unei noi sesiuni de echivalare (sesiunea 2013-2014) pe baza ECTS/SECT a invatamantului universitar...

Read more

Relatia dintre suportul social si simpto…

RELAŢIA DINTRE SUPORTUL SOCIAL ŞI SIMPTOMATOLOGIA PSIHOSOMATICA LA COPILUL INSTITUŢIONALIZAT Autor: psih. Pop Petronica Profesor consilier şcolar/CJRAE Cluj Rezumat Deoarece în ţara noastră au...

Read more

Participarea ca responsabilitate a elevi…

PARTICIPAREA CA RESPONSABILITATE A ELEVILOR Profesor lb. engleză Simedre Daniela Ana Liceul Teoretic “Tudor Vianu”, Giurgiu Rezumat: Prin participare ne referim la implicare în adoptarea deciziilor care vizează individul sau comunitatea...

Read more

Error analysis good feedback for teacher…

ERROR ANALYSIS. GOOD FEEDBACK FOR TEACHERS Profesor: Elisabeta Maxim Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Botoşani Abstract In the past forty years, studies of second language learning have occupied a central...

Read more