Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


TARAMURI MIORITICE: SUNTEM ROMANI!
Vineri, 09 Ianuarie 2009 02:00

TÃRÂMURI MIORITICE: SUNTEM ROMÂNI!

 

Prof. Popescu Ileana - Alina

Şcoala „Arhitect T. T. Socolescu”, com Pãulesti, jud. Prahova

 

 

Profesorul de limba si literatura românã se izbeste de cele mai multe ori, din partea elevilor, de refuzul de a lectura. Ce e de fãcut?

Am recurs la o strategie: m-am gândit cã o expeditie într-un spatiu în care mai întâlnesti, pe drumuri înguste, carul cu boi, condus, de jug, de bãtrânul ce poartã, cu mândrie, cãmasa albã strânsã la mijloc cu brâu lat de piele si serpar, ar putea fi de folos.

Asadar, la sfârsit de iulie 2008, am descins cu „batalionul” meu de elevi gimnazisti, pe peronul gãrii din Sângeorz-Bãi, Bistrita-Nãsãud, în tabãrã.

 

Bineînteles, nu am gãsit aici carul cu boi, dar pe bãtrân l-am gãsit alãturi de femeia sa: purtau opinci de piele legate cu nojite peste ciorapi grosi de lânã, împletiti de sotie la ceas de liniste si de searã, îmbrãcati în portul românesc, mostenit din bãtrâni. ªi locul era de poveste: am ascultat povesti! Am si cãlãtorit: la 7 km, la Maieru unde a copilãrit marele Liviu Rebreanu- la „Cuibul Visurilor”, cum l-a botezat însusi scriitorul, în Maramures( pânã la Sãpânta) si în Moldova, pânã la Vatra Dornei.

La Maieru, un bãrbat trecut de 70 de ani „ne-a împrietenit” cu Liviu. Se numea Sever Ursa si era mândru cã era finul familiei Rebreanu. Uimea prin modestie.

Spre Maramures, ne-am oprit la George Cosbuc. Aici, într-o casã foarte bine gospodãritã, a trãit numeroasa familie a poetului, fecior de preot. Camerele erau nu foarte înalte, pentru cã nici George nu era „mare de stat”.

Am vizitat Muzeul satului, din Sighet, si am putut urmãri transformãrile în arhitectura caselor (gospodãriilor) din zona Maramuresului si din cea a Bistritei-Nãsãud, de la sfârsit de secol XVII, pânã în secolul XVIII; am aflat de ce era atât de importantã zestre fetelor ce urmau sã se mãrite: dovedea hãrnicie, mãiestrie si avea sã fie podoabã în casã!

De acum drumul ne-a purtat cãtre Mânãstirea Bârsana, colt „de rai” pe pãmânt, liniste si pace în suflet.

În Moldova, mai exact la Vatra-Dornei, am fost martori ai paradei participantilor la Festivalul Cântecului si Portului Românesc( Olt, Bistita, Vatra-Dornei, Bihor). Elevii au rãmas muti în fata costumelor populare ce li se perindau prin fata ochilor, fermecati fiind de cântecele populare si de jocul românesc. Parte din costume le vãzusem si în muzeul Mânãstirii Bârsana...

Dar ce sã mai lungesc vorba? Ea nu poate cuprinde atâta bogãtie câtã este pe aceste minunate meleaguri! E certitudine cã, ai mei copii- dependenti de calculatoare - au uitat cã existã o astfel de inventie, s-au certat mai rar, au zâmbit mai des, si, sper, odatã ajunsi acasã ... se vor repezi sã citeascã!

 

- Borsa, Cascada Cailor (aprox. 1800 m altitudine)

- Perspectiva din telescaun: sã fi fost oare unul din ciobanii din”Miorita”, ori Nechifor Lipan ... cel din” Baltagul”?

Vã invitãm sã cãlãtoriti si sã descoperiti!

 

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 18:57
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Dezvoltarea culturii emotionale a cadrel…

DEZVOLTAREA CULTURII EMOȚIONALE A CADRELOR DIDACTICE Prof. înv.preșc. Stîna Paula Lucia, Grădinița Căsuţa fermecată, Luduş, Mureş Dezvoltarea culturii emoţionale a cadrului didactic  trebuie să prezinte o prioritate în formarea...

Read more

Rolul motivatiei in reusita invatarii li…

ROLUL MOTIVAŢIEI ÎN REUŞITA ÎNVĂŢĂRII LIMBILOR STRĂINE   Prof. înv. preşcolar Dan Florina Grădiniţa cu program prelungit nr. 19, Braşov              Studiul limbilor străine, însuşirea şi cunoaşterea lor se dovedesc a fi astăzi mult...

Read more

Temperamentul

TEMPERAMENT   Temperamentul constituie latura dinamico-energetică a personalităţii. Dinamică, deoarece ne furnizează informaţii cu privire la cât de iute sau lentă, mobila sau rigidă, este conduita individului. Energetică, pentru ca ne arată...

Read more

Rolul jocului lingvistic in dezvoltarea …

ROLUL JOCULUI LINGVISTIC ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA PREŞCOLARI   Profesor învăţământ preşcolar, Marin Georgiana Cocuta G.P.N Nr. 1 Pinochio                Vârsta preşcolară presupune lărgirea şi complicarea raporturilor dintre copil şi realitatea înconjurătoare. Această deschidere...

Read more

Freinet pedagogie nouvelle ou nouvelle p…

FREINET: PEDAGOGIE NOUVELLE OU NOUVELLE PEDAGOGIE?   Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIS     La pédagogie nouvelle n'est pas un courant homogène puisque s'y côtoient des approches relevant de divers courants en...

Read more

Destramarea obstilor satesti din zona Ca…

DESTRĂMAREA OBŞTILOR SĂTEŞTI DIN ZONA CÂMPULUNG-MUSCEL   Prof. Gabriel TUDOSE Şcoala „Petre Tudose” Mălureni, Argeş     Obştea sătească – unitate de bază structurală şi funcţională a societăţii româneşti din Preistorie până spre contemporaneitate –...

Read more

Ghid de evaluare a activitatii didactice

Ghid de evaluare a activităţii didactice I. PLANIFICARE – PROIECTARE 1. Modul de întocmire a planificărilor: - structura - esalonarea adecvată a materiei pe întregul an - concordanţa cu cerinţele programelor - integrarea în...

Read more

Opera folclorica locala

OPERA FOLCLORICÃ LOCALÃ – PARTE INTEGRANTÃ A FOLCLORULUI ROMÂNESC –   Prof. Cristina Ciucã Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Buzãu     Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului românesc, este...

Read more