|
|
Necesitatea cunoasterii psihologice a elevului de clasa pregatitoare |
Scris de mihaiela lazar
|
Miercuri, 08 Ianuarie 2014 22:19 |
NECESITATEA CUNOAŞTERII PSIHOLOGICE A ELEVULUI
(APLICAŢIE – ELEVUL ÎN CLASA PREGĂTITOARE)
Prof. înv. primar Oancea Adelina
Şc. Gimnazială ,, I. C. Lăzărescu”- Ţiţeşti
Structura - Şc. cu cl. I-IV Valea Stânii, Jud. Argeş
Orice activitate educaţională se întemeiază pe cunoaşterea psihologică a subiecţilor care fac obiectul unei astfel de intervenţii.Calitatea procesului educaţional depinde esenţial de abilităţile psihologice ale celor ce-l întreprind.
Cadrele didactice fac parte din categoria acelor agenţi educaţionali care au fost investiţi de societate cu misiunea de a orienta procesele dezvoltării psihofizice a copiilor către un curs mereu ascendent, în scopul valorificării superioare a potenţialului lor nativ şi pentru favorizarea mai bunei integrări în societate a acestora. Trebuie să fie permanent atente la transformările ce se produc în organismul copilului, să le surprindă specificitatea, să faciliteze manifestările favorabile şi să împiedice manifestarea acţiunilor nefavorabile.
Comportamentul unui organism în dezvoltare este un fenomen deosebit de complex care pune în evidenţă aspecte anatomino-strucurale, organizări neurologice, compoziţii biochimice. Nu le putem controla şi nici explica pe toate, dar ne putem folosi de anumite cunoştinţe cu caracter psiho-pedagogic pe care le putem adapta unui anumit specific al dezvoltării psihofizice a copilului.
Trebuie satisfăcute câteva condiţii esenţiale:
· depăşirea mentalităţilor privind capacitatea de a uza de cunoştinţele din domeniul psihologiei dezvoltării;
· accepatrea premisei că procesul cunoaşterii psihologice este complet şi dificil;
· modalităţile de abordare psihologică a copilului să fie realiste.
Educaţia şi cunoaşterea copilului sunt două acţiuni aflate într-o strânsă legătură. Solicitările externe – sarcinile de învăţare, măsurile şi cerinţele educaţionale – conduc nu numai către anumite rezultate si performanţe la nivelul sarcinii, ci îşi lasă, de asemenea, amprenta asupra dezvoltării şi personalitătii copilului.
Cunoaşterea psihopedagogică este un proces organizat şi continuu, prin intermediul căruia educatorii evidenţiază trăsăturile psiho-individuale ale celor pe care îi educă.
Cunoaşterea psihopedagigică poate avea următoarele direcţii de acţiune:
- consilierea, în care accentul este pus pe protejarea dezvoltării psihice şi pe stimularea potenţialului real de exprimare a copilului;
- psihoterapia, în care accentul este pus pe recuperare (cazurile de insucces, eşec în activitate, abandon al activităţii, neadaptare la cerinţele grădiniţei etc.);
- orientarea, în care accentul este pus pe prevenirea dificultăţilor în învăţare, în adaptarea la cerinţele mediului instituţionalizat (mai întâi grădiniţă, apoi şcoală).
Copilul de 6 ani:
Dezvoltare fizică – 103-120 cm (băieţi); 108-119 cm (fete);
- 18 -23 kg (băieţi); 16-22 kg (fete)
Motricitatea - are energie, echilibru şi rapiditate în mişcări;
- merge corect într-un cerc desenat pe podea;
- desenează un romb după model
- îşi perfecţionează mişcările fine ale mâinii.
Senzorialitatea
- are auzul fonematic dezvoltat;
- execută cu uşurinţă mişcări de orientare în schema corporală proprie (recunoaşte dreapta-stânga);
- indică şi denumeşte 6-7 culori, nuanţe;
- în desen redă mai bine proporţiile.
Intelectul
- memoria - recunoaşte corect 2-3 litere;
- recunoaşte elementele omise din desen;
- compară, din memorie, două obiecte;
- enumeră zilele săptămânii;
- recunoaşte silabe omise din cuvânt şi cuvinte omise din propoziţie;
- păstrează informaţia în memorie circa 3 ani.
- gândirea - relatează pe larg despre 3 imagini;
- stabileşte asemănări între două obiecte date (măr-portocală, gheată-cizmă);
- efectuează operaţii concrete cu noţiuni;
- înţelege intuitiv relaţii contrare (a lipi – a dezlipi);
- denumeşte obiecte din sfera a 4-5 noţiuni generale (mobilă, îmbrăcăminte, vehicule, jucării);
- are cunoştinţe elementare despre unele meserii.
- limbajul - are in vocabular peste 3500 de cuvinte;
- dialoghează cursiv;
- pronunţă corect toate sunetele (inclusive ``r`` şi `` ş``).
- imaginaţia - născoceşte şi amplifică întâmplări.
Motivaţia - poate efectua sarcini fără recompensă imediată;
- trăieşte intens lauda şi dojana;
- aspiră la success în joc;
- are interese pentru jocurile de îndemânare
Afectivitate - apare criza de prestigiu, în situaţiile de mustrare publică;
- îşi stăpâneşte impulsivitatea;
- manifestă veselie în urma reuşitei proprii.
Voinţa - de multe ori adoptă hotărâri greşite, nu ştie să delibereze când are de ales între mai multe alternative;
Personalitatea - dovedeşte conştiinţă de sine în acţiune (`` Asta nu pot să fac, nu voi reuşi !``)
- comunică mau uşor cu persoane adulte străine;
- adeziunea la normele morale este mai mult afectivă decât raţională;
- cunoaşte reguli complexe de comportament;
- se conturează aptitudini motorii.
Deprinderi - învaţă să scrie corect literele alfabetului
- se îmbogăţeşte sfera deprinderilor de igienă
Copilul de 7 ani:
Dezvoltare fizică – 116-127cm (băieţi); 115-126cm (fete);
- 20-26 kg (băieţi); 19-26 (fete).
Motricitatea - execută cu precizie mişcări de echilibru şi coordonare;
- are dexteritate manulă;
- execută mişcări complexe de echilibru (gimnastică, sărituri, alergări, mers pe bicicletă).
Senzorialitatea - execută cu uşurinţă mişcări de coordonare(desen, scris)
- execută mişcări variate în schema corporală pe baza imitaţiei;
- desfăşoară acţiuni independente în spaţii mai largi.
Intelectul
- memoria - precizeaza data;
- reproduce adresa;
- recunoaşte literele alfabetului şi cifrele până la 20.
- gândirea - precizează asemănările între 3 sau mai multe obiecte; precizează deosebirile între 2 obiecte (minge şi portocală);
- începe să efectueze operaţii numerice cu obiecte concrete şi cu simboluri;
- manifestă spirit critic în gândire;
- explică relaţii mai complexe.
- limbajul - vorbeşte mai mult cu copiii decât cu adulţii şi îşi perfectează limbajul scris;
- imaginaţia - apar elemente de fabulos.
Motivaţia - apare motivaţia şcolară;
- are interes frecvent pentru lecturi şi desen;
- doreşte să evite pedeapsa;
Afectivitate - are sentimente de mândrie si superioritate în raport cu copiii mai mici, dar şi sentimente de invidie faţă de cei mai mari.
Personalitate - începe să fie conştient de calităţile sale.
Începerea şcolii este o schimbare majoră în viaţa copilului şi a familiei. Acesta păşeşte pragul şcolii aflându-se deodată în faţa unor responsabilităţi izvorâte din angajarea sa în prima mare activitate socială: învăţătura. Ea reflectă măsura în care copilul reuşeşte să răspundă cerinţelor noului program. Este important ca fiecare elev să se acomodeze uşor şi rapid noilor cerinţe.
Statutul de şcolar al copilului impune o nouă împărţire a timpului său. Se va micşora aşadar, timpul de joacă şi se vor introduce unele obligaţii de natură intelectuală.
Pentru învăţătorul de la clasa pregătitoare este foarte importantă cunoaşterea copilului deoarece trecerea de la programul lejer de la grădiniţă la disciplina şcolară să se facă treptat, respectând particularităţile psiho-individuale ale fiecărui copil.Elevul trebuie să vadă în cadrul didactic un prieten.
În activitatea didactică tratarea diferenţiată a elevilor reprezintă o prioritate deoarece în cadrul grupei de elevi, fiecare copil este unic şi trebuie luat în serios.
Activitatea elevului trebuie serios organizată, supravegheată şi controlată. Copilul care nu are în familie un astfel de program şi desfăşoară activitatea la întâmplare, nu-şi pregăteşte temele la timp, nu-şi formează deprinderi de muncă ordonată şi sistematică. Din aceste cauze el întâmpină tot mai mari greutăţi în îndeplinirea sarcinilor şcolare, pe care caută să le evite.
Colaborarea familiei cu şcoala este necesară pentru realizarea cu succes a cerinţelor impuse de unitatea de învăţământ. Unele familii nu ţin legătura cu şcoala şi neglijează complet realizarea unui program care trebuie să împletească munca cu odihna copilului.
Trebuie să asigurăm şanse de succes fiecărui copil, fiecare fiind o individualitate care poate progresa într-un ritm propriu.Trebuie să formăm minţi active, conştiinţe libere şi buni cetăţeni.
Activitatea educativă trebuie să antreneze întreaga personalitate a copilului, trebuie să-i conducă pe copii spre a găndi liber şi creator, trebuie să-i antreneze să-şi exprime cu claritate gândurile, să-şi motiveze şi să-şi argumenteze acţiunile.
Bibliografie:
Mihaela Păişi Lăzărescu, Liliana Ezechil, ,,Laborator preşcolar’’- ghid metodologic, Editura V& I Integral Bucureşti, 2001;
M. Golu, Fundamentele psihologiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2000;
Mihaela Păişi Lazărescu, Cunoaşterea elevului-condiţie a succesului şcolar în învăţământul primar, nr. 2/1991, Editura Discipol, Bucureşti.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Vineri, 10 Ianuarie 2014 22:39 |
|
CUM NE RAPORTĂM LA TENTAȚIILE CULINARE
Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel
Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse
și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca
Prof. educator Ioviță Daniela
Școala Gimnazială Specială Centru... Read more
FIŞA DE OBSERVARE A LECŢIEI
Loc: Data: ____
Profesor/Maistru instructor: Total Elevi: ____
Observator: Funcţie: ____
Disciplina: Nivel/an: ____
Lecţia: ... Read more
DIDACTICA LECTURII
prof. MIHAELA MELINTE,
Colegiul Tehnic „Traian Vuiaˮ, Galaţi
Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face... Read more
TIPARE COSMOGONICE ROMÂNEŞTI
Prof. Iorga Violeta Teodora
Şcoala 16 ,,Nicolae Bãlcescu”, Galati
Cosmogonia reprezintã un punct de referintã pentru mitologia tuturor popoarelor. ªi pentru români, aceasta presupune trei etape de... Read more
L’ETUDE SUR LE FRAGMENT SUR LES QUAIS DE LA SEINE
D’ ANATOLE FRANCE
Andone Crenguța - profesor
Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov
Le fragment fait parti dans le romain Le Crime de Sylvestre... Read more
EVALUAREA CU AJUTORUL TESTELOR CREATE
CU INSTRUMENTUL FLEXIQUIZ
Profesor Bușcă Laura
Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Rezumat: În acest articol este prezentat modul de utilizare al instrumentului FlexiQuiz pentru elaborarea... Read more
METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A
CENTRELOR COMUNITARE DE ÎNVĂȚARE PERMANENTĂ
Capitol I
Dispoziții generale
Art. 1. Prezenta metodologie reglementează modul de înființare, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă.
Art. 2. Centrul... Read more
PROIECT EDUCAŢIONAL ,,VREAU SĂ FIU STUDENT”
Prof. drd. Simion Rozaura
Liceul Pedagogic Regele Ferdinand
Rezumatul lucrării
Odată ajuns la vârsta majoratului, fiecare elev se gândeşte la viitorul său, încercând să facă alegerea optimă.... Read more
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL VI
AMENAJAREA, DOTAREA ŞI ÎNTREŢINEREA
BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE
Art.27. (1)Fiecare unitate de învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor…
CAPITOLUL II
Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar
SECTIUNEA a 3-a
Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: desfasurarea inspectiei
Art. 26. -
Inspectia scolara generala va fi deschisa de catre coordonatorul…
Pregătire pentru gradul didactic II
la Universitatea Braşov
În perioada 10-13 iulie 2013, la Universitatea Braşov, se organizează cursuri / consultaţii de pregătire la metodica specialităţii şi pedagogie, pentru cadrele didactice…
ANEXA Nr. 8
la regulament
CHESTIONAR PENTRU PARINTI*)
___________
*)Raspunsurile la acest chestionar au caracter confidential.
- model -
Cunoasteti numele invatatorului/dirigintelui clasei in care invata fiul/fiica dvs., precum si…
INSTRUIREA PROGRAMATÃ
Profesor Lazar Mihaiela
Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu
Predarea-învãtarea constituie un flux continuu de informatii dirijat si controlat în permanentã prin intermediul unei conexiuni inverse. Datoritã acestui mecanism devine posibilã…
Transferul elevilor de la o scoala la alta modificat
Au aparut modificari in ceea ce priveste transferul elevilor de la o scoala la alta. Aceste modificari se regasesc in Ordinul privind…
PRESENTING AND PRACTICING NEW VOCABULARY
Prof. Felherț Monica, Gradul Didactic I
Liceul Tehnologic Nr.1 Salonta, Bihor
Teacher attitudes to vocabulary have changed a lot over recent years. The use of the… INSUCCESUL ŞCOLAR
Profesor Teodorescu Lãcrãmioara
Liceul Teoretic D. Zamfirescu Odobeşti, Jud.Vrancea
Motto: “Voinţa, iniţiativa, perseverenţa, rãbdarea sunt elemente care garanteazã succesul.”
Insuccesul şcolar reprezintă ansamblul pierderilor şcolare ale căror efecte se repercutează negativ asupra integrării… STUDIU ASUPRA EFECTELOR
CONSTRUCTIVE ŞI/SAU DESTRUCTIVE ALE CONFLICTULUI
Raluca-Nicoleta Iancău, Profesor limba şi literatura română
Colegiul Naţional de Informatică Gr. Moisil - Braşov, Braşov
Articolul este urmarea unui studiu efectuat într-un mediu formal…
|
|