Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode alternative de evaluare proiectul si portofoliul
Vineri, 08 Aprilie 2011 06:36

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE:

PROIECTUL ŞI PORTOFOLIUL

 

Prof. Octavian Horia MINDA

Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei Timiş

 

 

PROIECTUL

Constituie o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă. Subiectul se stabileşte de către profesor, dar după ce se obişnuiesc cu acest tip de activitate, elevii înşişi îşi vor putea propune subiectele.

Este obligatoriu ca elevii să dispună de anumite precondiţii:

-         să prezinte un anumit interes pentru subiectul respectiv

-         să cunoască dinainte unde îşi vor găsi resursele materiale;

-         să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri;

-         să nu aleagă subiectul din cărţi vechi sau să urmeze rutina din clasă;

-         să spere că părinţii vor fi înţelegători şi interesaţi de subiectul ales.

Pentru a stabili strategia de evaluare a proiectului, profesorul trebuie să clarifice - în colaborare cu elevii - următoarele probleme:

§               ce se va evalua procesul, produsul sau amândouă?

§               care va fi rolul profesorului: evaluator continuu sau doar la sfârşitul proiectului?

§               care este politica resurselor materiale necesare?, le va oferi profesorul - ca parte a sarcinii - sau elevii trebuie să le procure şi în consecinţă, acestea vor fi evaluate?

§               care sunt activităţile intermediare impuse (exemplu: prezentarea unui plan preliminar)?

§               ce format este cerut pentru prezentarea raportului?

§               care sunt standardele impuse pentru realizarea produsului?

 

Capacităţile care se evaluează în timpul realizării proiectului pot fi:

-        capacitatea de a observa şi de a alege metodele de lucru;

-        capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele;

-        capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;

-        capacitatea de a manevra informaţia şi de a utiliza cunoştinţe;

-        capacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple;

-        capacitatea de a investiga şi de a analiza;

-        capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul;

-        capacitatea de a realiza un produs.

Proiectul poate avea o conotaţie teoretică, practică, constructivă, creativă. El se poate derula într-o perioadă mai mare de timp, pe secvenţe determinate dinainte sau structurate circumstanţial. În funcţie de particularităţile de vârstă, acesta poate să includă şi componente ludice.

 

 

PORTOFOLIUL

Se prezintă ca o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvenţă mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate. Acest instrument reprezintă o colecţie din produse ale activităţii elevului, selectate de el însuşi, structurate şi semnificate în mod corespunzător. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Acesta permite investigarea produselor elevilor, care de obicei rămân neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un stimulent pentru desfăşurarea întregii game de activităţi. Portofoliul se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând nu doar o informaţie punctuală, într-un anumit moment al achiziţiilor elevului, ci chiar o informaţie privind evoluţia şi progresele înregistrate de acesta în timp, alături de informaţii importante despre preocupările sale.

Portofoliul este un produs complex, format din elemente diferite, ca forme de transmitere a informaţiei şi a mesajului: fişe de informare şi documentare independentă, referate, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje care pot constitui subiectul unor evaluări punctuale, dar nu obligatoriu. Elevul adaugă în portofoliu materialele pe care le consideră necesare, materiale care-l reprezintă, subliniind atitudinea şi interesul faţă de domeniul abordat.

Structura şi componenţa unui portofoliu se subordonează scopului pentru care a fost proiectat portofoliul şi nu invers, scopul şi criteriile de evaluare se deduc dintr-un portofoliu deja întocmit. Structura, elementele componente obligatorii şi criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor, având ca bază de pornire preocupările elevilor. Alegerea elementelor de portofoliu obligatorii se subordonează obiectivelor de referinţă prevăzute în programa modulului respectiv şi obiectivelor de referinţă, suplimentare stabilite de profesor. La momentul potrivit, profesorul va prezenta elevilor un model al unui portofoliu, compatibil cu vârsta acestora, conţinând elemente asemănătoare cu cele propuse ca temă, criterii de apreciere formulate clar şi caracteristica valorică a diferitor elemente.

Portofoliul este relevant pentru creativitatea elevilor, iar profesorul trebuie să demonstreze flexibilitate apreciind elementele suplimentate introduse în structura sa. La recomandarea profesorului sau la alegerea elevului, pot deveni componente ale portofoliului, elemente care au fost evaluate anterior. Se evidenţiază astfel, capacitatea elevului de realiza o lucrare unitară, de a se racorda temei abordate.

Pentru a avea succes în demersul de utilizare a portofoliului, trebuie stabilită o tematică care să-l conducă pe elev la surse de informaţii diferite de cele utilizate la şcoală, precum şi la forme de comunicare mai complexe. Tematica şi sursele de informare recomandate trebuie să sensibilizeze elevul şi să stimuleze interesul său pentru domeniul abordat. Portofoliul nu-şi atinge scopul, dacă tematica are un grad accentuat de generalitate, iar elevul este înlocuit de familie pentru realizarea activităţilor.

Există mai multe niveluri de analiză a portofoliului:

-          fiecare element în parte, utilizând metodele obişnuite de evaluare;

-          nivelul de competenţă al elevului, prin raportarea produselor realizate la scopul propus;

-          progresul realizat de elev pe parcursul întocmirii portofoliului.

Portofoliul este un instrument euristic, putându-se evidenţia următoarelor capacităţi:

-        capacitatea de a observa şi de a manevra informaţia;

-        capacitatea de a raţiona şi de a utiliza cunoştinţe;

-        capacitatea de a observa şi de a alege metodele de lucru;

-        capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele;

-        capacitatea de a investiga şi de a analiza;

-        capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;

-        capacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple;

-        capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul;

-        capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un produs.

Portofoliul preia, prin unele elemente ale sale, funcţiuni ale altor instrumente evaluative care se „topesc” în ansamblul acestei metode. Această caracteristică va converi portofoliului o evidentă valoare instructivă, dar şi formativă. Pentru clasele primare, portofoliul nu constituie un instrument propriu zis de evaluare. Acesta se poate constitui într-un element de motivare şi de deschidere a apetitului de colectare a unor elemente relevante pentru cunoaşterea şi amplificarea experienţei (artistice, ştiinţifice, tehnice etc.) a elevului ce se cere a fi întărită.

 

 

BIBLIOGRAFIE

Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, 2001, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

Adrian Stoica (coord.), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori. 2001, Ed. ProGnosis, Bucureşti

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Aspecte privind educatia estetica

ASPECTE PRIVIND EDUCAŢIA ESTETICÃ Institutor Riciu Daniela Şcoala cu clasele I-IV Vitãnestii de sub Mãgurã, S.A.M. nr. 1 Gãgesti, Bolotesti,Vrancea Educatia esteticã reprezintã activitatea de formare-dezvoltare a...

Read more

Creativitatea la elevi

CREATIVITATEA LA ELEVI   Prof. Bota Maria Gabriela Liceul Teoretic “Ioan Buteanu” Șomcuta Mare   Prin creativitate se înțelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original. Actul creator este însă un proces de...

Read more

Planificare model pentru limba engleza i…

Planificare model pentru limba engleza invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Breaking old storyteling steroetypes res…

BREAKING OLD STORYTELLING STEREOTYPES – RESEARCH STUDY Profesor limba engleză Cristina Lungan Școala Gimnazială ,,Sfânta Vineri” Ploiești, Prahova The consuming society has left its...

Read more

ameliorarea rezultatelor scolare si comb…

AMELIORAREA REZULTATELOR ŞCOLARE ŞI COMBATEREA MEDIOCRITĂŢII PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE EXTRACURRICULARE     Prof. Rusneac Anca-Gheorghina Şcoala cu clasele I-VIII Şugag, Judeţul Alba     Lucrarea prezintă o modalitate de ameliorare a rezultatelor şcolare şi combaterea mediocrităţii prin...

Read more

Contributia mijloacelor de invatamant la…

CONTRIBUŢIA MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA FORMAREA REPREZENTĂRILOR ŞI A NOŢIUNILOR   Prof. Bobariu Liliana Școala Gimnazială Vidra   Modernizarea învăţământului, în conformitate cu cerinţele reformei, presupune găsirea unor noi tehnologii didactice care să contribuie...

Read more

Copilaria iubire in opera lui Mihai Emin…

COPILĂRIA – IUBIRE ÎN OPERA LUI MIHAI EMINESCU   Ileana Faur, profesor Limba şi Literatura română Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara            Prezentul articol aduce în discuţie valenţele iubirii adolescentine, pure, în poeziile de...

Read more

Jocul modalitate de invatare si educare …

JOCUL MODALITATE DE ÎNVĂŢARE ŞI EDUCARE (STUDIU)   Educator Stan Luminiţa-Simona Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atragător, aduce...

Read more