Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Educatia tehnologica si profesionala
Luni, 18 Iulie 2011 00:00

EDUCATIA TEHNOLOGICA SI PROFESIONALA

 

Conceptul de educatie profesionala

Problema formarii si educarii profesionale este de mare actualitate in conditiile societatii moderne. Tanarul trebuie sa fie pregatit nu pentru a face fata numai unei anumite profesiuni, ci pentru intreaga sa cariera profesionala in mecanismul schimbarilor care se vor produce. „Educarea carierei” reclama o munca educativa sustinuta, pe temeiul unei pregatiri temeinice teoretice si practice.

Prin formare profesionala se intelege „devenirea individului datorata celor mai  diverse influente si actiuni care marcheza personalitatea sub unghiul de incidenta cu activitatea profesionala".

Prin educatie profesionala se intelege orice forma de pregatire sau perfectionare in vederea unei activitati profesionale, care cuprinde insusirea cunostintelor teoretice, formarea deprinderilor, priceperilor si transmiterea valorilor etice si de  de comportament social necesare unei asemenea activitati. Esenta educatiei profesionale consta in „formarea unui orizont cultural si tehnologic cu privire la o anumita profesiune, concomitent cu dezv. unor capacitati, priceperi si deprinderi necesare exercitarii ei".

Educatia profesionala cuprinde atat initierea in profesie, cat si perfectionarea si se realizeaza atat in scoala cat si in societati comerciale si in intreprinderi.

 

Pregatirea prin scolile profesionale si liceele de specialitate este o secventa a educatiei profesionale si urmareste initierea in profesie, dobandirea competentei.

Educatia profesionala se fundamenteaza pe toate celelalte dimensiuni ale educatiei:

- pe cunostintele, priceperile, deprinderile, competentele dobandite in plan intelectual,

- pe deprinderile, priceperile, competentele in plan moral, actional,

- pe comportamentele morale si estetice,

- pe calitatea dezvoltarii si functionarii corpului (pe sanatatea acestuia).

Notiunea de educatie profesionala nu este sinonima nici cu cea de educatie tehnologica si nici cu cea politehnica.

Educatia tehnologica formeaza elevii pentru actiune, pentru a fi apti sa explice cunoasterea stiintifica in actiune. Ea este legata de educatia intelectual (educatia prin si pentru stiinta), deoarece tehnologia este o dimensiune a cunoasterii stiintifice, dimensiunea sa praxiologica. Continutul educatiei tehnologice este constituit din notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale, ordonate din punctul de vedere al aplicabilitatii lor. O temeinica educatie tehnologica constituie platforma pentru educatia profesionala.

Educatia politehnica vizeaza pregatirea profesionala pentru tehnica in calitate de domeniu distinct al activitatii umane.

 

Obiectivele educatiei profesionale:

             1. Formarea orizontului cultural-profesional

Acest aspect cuprinde ansamblul cunostintelor necesare executarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni.

Orizontul profesional se constituie pe fondul culturii intelectuale, pe cunostintele, priceperile, deprinderile, competentele dobandite in plan intelectual .

Orizontul profesional se constituie ca unitate dintre cunostintele stiintifice si cele tehnologice, tehnologia fiind o dimensiune a cunoasterii stiintifice, dimensiunea sa praxiologica. Aceasta inseamna ca, in activitatea de predare-invatare notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale sa fie ordonale din punctul de vedere al aplicabilitatii lor.

2. Formarea unor priceperi, deprinderi, capacitati si competente, in plan actional in vederea desfasurarii unei activitati productive

Acest obiectiv formativ-psihomotor (practic) se realizeaza preponderant in cadrul pregatirii practice, in laboratoare si ateliere didactice corespunzatoare cerintelor contemporane, in cadrul practicii de specialitate in unitatile de profil-productie, cercetare, proiectare. In cadrul pregatirii practice, cunostintele teoretice, capacitatile intelectuale, modelele informational-operationale sunt puse in lucru, elevul se va exersa in activitati tehnologice astfel incat actiunile sale sa se integreze functionarii mecanismelor,  dispozitivelor, utilajelor in vederea realizarii unor rezultate determinate.

Prin exersare in procesul desfasurarii activitatilor practice elevii isi formeaza priceperi si deprinderi practice, cum ar fi: priceperea de a citi o schita, o diagrama, priceperea de a demonta un aparat sau o masina,

In categoria capacitatilor pe care le are in vedere educatia profesionala se include: gandirea tehnica, aptitudinea tehnica, capacitatile senzoriomotorii

3. Formarea si dezvoltarea intereselor de cunoastere, a dragostei fata de profesie  in care se pregateste tineretul

Interesul apare si se dezvolta in cadrul activitatii, fiind expresia intelegerii si adeziunii la  anumite domenii si forme de activitate. El reprezinta satisfacerea unor nevoi si trebuinte individuale. Este un stimul intern al orientarii spre anumite domenii de cunoastere si de activitate, generand si intretinand motivatia necesara.

 Sensul educatici profesionale este asigurarca competentei profesionale, inteleasa ca o rezultanta a cunostintelor, deprinderilor, priceperilor, aptitudinilor temperamentale si caracterologice de care individul dispune in vederea indeplinirii profesiei.

 

Orientarea scolara si profesionala

Orientarea scolara si profesionala este definita ca „un ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale, medicale ce se exercita in mod continuu cu scopul realizarii de catre indivizi a optiunilor scolare si profesionale in concordanta cu particularitatile personalitatii lor si cu cerintele contextului social la care se raporteaza".

Educatia si orientarea sunt doua  laturi complementare ale aceluiasi process. In procesul orientarii sunt implicate trei categorii de fenomene psihologice aflate in interdependenta. Cele intelectuale se refera la dezvoltarea aptitudinilor general si speciale, a calitatilor proceselor psihice de cunoastere, la formarea unui stil individual de munca, la aprofundarea cunostintelor elevilor despre un domeniu al realitatii. Cele afectiv-motivationale includ tot ceea ce ar putea constitui un mobil in realizarea optiunii: interese, nazuinte, inclinatii, preferinte, aspiratii. Cele volitiv-caracteriale sunt indispensabile pentru mobilizarea personalitatii in vederea realizarii scopurilor, dorintelor si aspiratiilor sale.

Orientarea scolara si profesionala trebuie sa se faca in functie de individ  si de cerintele societatii.

Orientarea scolara si profesionala se cere sa fie privita in totalitatea componentelor ei structurale: cunoasterea elevilor, pregatirea lor psihologica pentru autocunoastere plauzibila, informarea asupra domeniilor de activitate, asupra grupelor de profesiuni inrudite, asupra diversitatii profesiunilor si asupra profilurilor de licee, scoli profesionale si asupra celor postliceale, instruirea profesiona incipienta, stabilizarea aspiratiilor si cristalizarea optiunilor privind drumul urmat in viata, cultivarea unor interese, inclinatii si aptitudini speciale.

Pregatirea tineretului pentru optiunea profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

- domeniul activitatii de pregatire a tineretului pentru optiunea scolara/profesionala apartine educatiei si se implica in toate compartimentele si la toate nivelurile invatamantului,

-  caracterul interdisciplinar al activitatilor de orientare scolara si profesionala,

- rolul personalului didactic in procesul orientarii scolare si profesionale, accelerarea maturizarii profesionale a tanarului,

- un cadru institutional, un personal specializat si o anume organizare si a scolilor, care sa corespunda obiectivelor propuse.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Predarea notiunilor de teoria numerelor

PREDAREA NOŢIUNILOR DE TEORIA NUMERELOR   Profesor Voinea-Axinte Costică Liceul Tehnologic ”Elie Radu” Botoşani   În literatura de specialitate s-a cristalizat teoria că noţiunile şi cunoştinţele se pot ordona, pentru predare-învăţare în două sisteme: sistemul...

Read more

Softuri pentru harti mentale

SOFTURI PENTRU HĂRȚI MENTALE Profesor Bușcă Laura Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: Acest articol prezintă noțiunea de hartă mentală, importanța utilizării acesteia în activitatea...

Read more

Arta Baroca Muzicala

ARTA BAROCÃ MUZICALÃ – studiu de specialitate –   Prof. Gloria Ghidiceanu Liceul Teoretic “Henry Coand[” – Craiova     Termenul "baroc" s-a folosit cu sens peiorativ, dorind sã se arate dispretul fatã...

Read more

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme...

Read more

Grafic pregatire pentru gradul II UBB Cl…

Grafic pregătire pentru gradul II UBB Cluj   Vezi Graficul desfăşurării pregătirilor pentru examenul de grad didactic II, sesiunea 2013 la DPPD - UBB Cluj (Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic - Universitatea...

Read more

Influenta antropica asupra faunei cinege…

Influenta antropica asupra faunei cinegetice din aria protejata Magura Odobesti

INFLUENȚA ANTROPICĂ ASUPRA FAUNEI CINEGETICE DIN ARIA PROTEJATĂ MĂGURA ODOBEȘTI BORDEA Gina, profesor biologie BORDEA Emilian, profesor istorie Liceul ”Simion Mehedinți” Vidra, județul Vrancea ...

Read more

Implicatii deontologice privind lucrul c…

IMPLICAŢII DEONTOLOGICE PRIVIND LUCRUL CU COPIII SUPRADOTAŢI   Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, Vrancea     În declaraţia de la Salamanca, a conferinţei mondiale a educaţiei speciale, adoptată de reprezentanţii a 88 de guverne...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a V-a

Lecturi obligatorii pentru clasa a V-a   Literatura română Ion Agârbiceanu Nepoata lui moş Mitruţ Vasile Alecsandri Ostaşii noştri Dimitrie Bolintineanu Legende istorice Ion Al. Brătescu-Voineşti Întuneric şi lumină I. L. Caragiale Momente şi schiţe Ion Creangă Poveşti, povestiri, amintiri B. Şt. Delavrancea Neghiniţă Petre Dulfu Poveştile lui...

Read more