STUDIEREA UNUI BULETIN DE ANALIZE MEDICALE
prof. Arjoca Mihaela Maria
Colegiul Tehnic ‘’Ion Mincu’’, Timișoara
Rezumat: Fiecare om trebuie să pună preț pe sănătatea proprie și a familiei sale. Pentru aceasta trebuie să avem un bagaj de informații adecvat despre sănătate.
Cuvinte cheie: sânge, analiză, boală, funcție, structură anatomică.
Cum să ințelegi un buletin de analize medicale?
Un buletin de analize medicale cuprinde mai multe părti.
Hemoleucograma care reprezintă partea de hematologie.Coagulograma partea de coagulare.Biochimie,Imunologie,Biochimia urinei,Microbiologia si Coproparazitologia.
HEMOLEUCOGRAMA se referă în primul rănd la numărul de hematii,leucocite si trombocite.
De exemplu,dacă numarul de hematii, leucocite si trombocite este foarte mic se numește pancitopenie.
Cănd numărul de leucocite este scazut,se numește leucopenie.
Dacă numărul de leucocite este crescut poartă denumirea de leucocitoză.
Numărul de hematii poate fi cuprins intre 3,8 -4,8 milioane/microlitru.
Hematocritul este coloana de sânge și poate avea o valoare cuprinsă între 36-48%. Astfel pancitopenia se caracterizează print-un numar scăzut de leucocite sau globule albe,un număr scăzut de hematii și un numar scăzut de plachete sanguine adică trombocite.
Leucocitoza ,trombocitopenia,pot induce suspiciunea de leucemie,care este o boală gravă de sânge.
Anemia se caracterizează printr-un conținut scăzut de fier în hematii. Pacientul poate avea de asemenea hemoglobina scazută și hematocritul. Dar,se urmărește mai mult sideremia,conținutul de fier din celule si feritina. Dacă ,toți acești parametrii sunt scăzuți,se poate confirma diagnosticul de anemie.
În ce privește examenul CITOLOGIC al unui frotiu sanguine ,acesta se determină microscopic.Pentru a confirma un diagnostic se colorează un frotiu cu coloranti chimici May-Gruenwald si Giemsa.Se pune o picatură de sânge pe o lamă de sticla si se vizualizează la microscop. Aici,se observă si se numară elementele din sângele periferic,cum ar fi neutrofilele segmentate si nesegmentate,limfocitele,monocitele,eozinofilele si bazofilele.Se numară la 100 de elemente.Dacă ,apar modificări sau se suspicionează prezența unor celule maligne numite blaști,atunci pacientul trebuie supus unor investigații mai profunde de către un medic patolog și anotomo-patolog.
BIOCHIMIA sângelui are mai multi parametri cum ar fi:glicemia ,conținutul de zahăr din sânge.
Dacă valoarea glicemiei este crescută vorbim de hiperglicemie,iar dacă este scazută de hipoglicemie.
În ambele situații boala este cunoscută sub numele de diabet zaharat.Valoarea normal a glicemiei este cuprinsă între 60-105mg/dl.
Dibetul zaharat este de două feluri, în copilărie și se numește diabet zaharat insulino-dependent de tip 1 și la adulti diabet insulino-dependent de tip 2.
Colesterolul este conținutul în grasimi din sânge.Dacă valoarea sa este crescută și cele două fracțiuni LDL -colesterolul rău si HDL-colesterolul bun ,sunt modificate ,atunci crește riscul de arteroscleroză,datorită depunerii de grăsimi pe lumenul vaselor de sânge,artere,arteriole,vene ,ducand la obstrucția vasului și apariția unui tromb vascular ce va duce în final la infarct cardiac sau accident vascular cerebral.
Valori crescute ale parametrilor biochimici din sânge,cum ar fi lipidele,trigliceridele si colesterolul cu un LDL crescut și HDL scăzut ,pun diagnosticul de dislipidemie.
Creatinina ,un alt parametru ,verifică funcția renală ,adică funcția rinichiului. O valoare crescută a creatininei de peste 1,5-3g,arată că funcția renală este deteriorată-boala se numește insuficientă renală.Alături de creatinine,importanți sunt acidul uric si ureea.
Transaminazele sau enzimele hepatice ALAT sau GPT si ASAT sau GOT.Dacă valoarea lor este crescută,atunci pacientul este suspect de hepatită, ciroza sau obstrucția canalelor hepatice datorită unor calculi biliari. Aici,există și alți parametri care pot duce la o concluzie că funcția ficatului este deteriorată,cum ar fi GAMA GT si bilirubina directă si indirectă,fosfataza alcalină.
Sumarul de URINĂ și UROCULTURA, sunt analize importante,care pot arata dacă pacientul are infecție urinară.
Prezența leucocitelor ,a hematiilor și a microcristalelor de calciu,precum și a unei abundente flore bacteriene duc la suspiciunea unei infecții urinare,care poate fi confirmată doar în urma unei uroculturi.Adică analiza urinei dpv bacteriologic.
Aceasta constă în însamanțarea pe medii de cultură și anume pe un mediu îmbogățit cu sânge de berbec și un alt mediu de cultură McKonkey.Dacă pe cele două medii se dezvoltă bacterii după 48 de ore la termostat,este vorba de germeni gram negative ,cum ar fi Escherichia coli,care se gasește în mod natural în intestine ,dar care se dezvoltă cu precădere în vagin si vezica urinară atât la femei cât și la barbați. Alt germen este Klebsielle pneumonie,sunt germeni care se pot lua din spital și au o rezistență crescută la antibiotice .Se tratează foarte greu alături de Pyocianic si Acinetobacter, sunt germenii proveniți din infecții nosocomiale. COPROPARAZITOLOGIA se referă la examinarea microscopică a scaunului și se pot determina chiștii de giardia sau oăle de ascarizi.
Coprocultuta arată dacă pacientul are sau nu o intoxicație cu Salmonella sau Schigella germeni gram negative,care se pot dezvolta pe un mediu de cultură.
Rezultatul la orice analiză bacteriologică se dă după 48 de ore.
EXUDATUL FARINGIAN urmareste existent unor bacterii gram pozitive,cum ar fi Sterptococcul BETA HEMOLITIC de grup.Este responsabil de scarlatina.Este foarte sensibil la penicilina.De aceea înainte de a se recolta un exudat faringian este bine de știut dacă pacientul a folosit înainte antibiotice,deoarece folosirea lor nu mai permite creșterea bacteriei pe mediul de cultură.
EXUDATUL NAZAL-se urmărește prezența Staphyloccocului aureus în nas, o bacterie gram pozitivă,rezistentă și ea la antibiotic.
COAGULAREA SĂNGELUI are câteva analize: -INR ; -timpul Quick ; -APTT
Toate sunt importante,pentru că arată cât de repede se coagulează sângele, dar mai ales la pacienții cu probleme de coagulare a sângelui.
VACCINAREA în România. În trecut se utilizau germanii vii,care se inoculau direct în vaccin. Astăzi se utilizează inocularea cu germeni sintetizați în laborator ,utilizându-se și alte metale în compoziția lor,cum ar fi aluminiu și mercur. Cele mai cunoscute vaccinuri sunt BCG ,îmotriva tuberculozei care se face la naștere și tetracoq sau pentavalent,care se utilizează împotrica tusei convulsive,difteria și poliomielita.Variola a fost eradicată. De seamenea se utilizează si vaccinarea îmotriva hepatitei B ,la naștere,datorită transmiterii acestei boli de la mamă la făt prin circulația sanguine materno-fetală.Există și alte vaccinuri mai recente,cum ar fi împotriva rujeolei,pneumoniei,Hemophylus influense.
Bibliografie
[1]Dr. Diana Iclozan- Laborator de analize medicale,Timisoara
[2]Larousse-Biblioteca medicala a familiei- ‘’ Bolile importante’’,Editura Enciclopedia rao,200
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|