Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Studiu privind relatia dintre implicarea elevilor in activitati extrascolare si comportamentele lor agresive
Marţi, 08 Martie 2011 13:44

STUDIU – PRIVIND RELAŢIA DINTRE IMPLICAREA ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI COMPORTAMENTELE LOR AGRESIVE

 

 

Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog

Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov

 

 

Acest studiu are la bază ideea că ar putea exista o relaţie între nivelul agresivităţii elevilor şi modul în care îşi petrec timpul liber. Cu alte cuvinte, dacă elevii îşi consumă energia implicându-se în activităţi extraşcolare eficiente, atunci poate scădea numărul manifestărilor violente.

Cuvinte cheie: agresivitate, elev, comportament, activităţi extraşcolare

 

 

I.  MOTIVAŢIA CERCETĂRII

Problema violenţei în mediul şcolar - puternic mediatizată în prezent - rămâne un teren fertil de cercetare deoarece creează dificultăţi reale în asigurarea unui climat propice învăţării în şcoală. Acest studiu are la bază ideea că ar putea exista o relaţie între nivelul agresivităţii elevilor şi modul în care îşi petrec timpul liber. Cu alte cuvinte, dacă elevii îşi consumă energia implicându-se în activităţi extraşcolare eficiente, atunci poate scădea numărul manifestărilor violente.

II. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

1. Obiectivele cercetării:

  • Evaluarea nivelului agresivităţii şi autocontrolului elevilor;
  • Cunoaşterea principalelor activităţi extraşcolare organizate la care participa elevii, precum şi a motivelor care îi determină pe aceştia să se implice;
  • Identificarea frecvenţei cu care elevii manifestă violenţă verbală şi fizică;
  • Sintetizarea soluţiilor oferite de elevi ca alternative la manifestările agresive în vederea preluării lor de către ceilalţi elevi.

2. Ipoteză de lucru : Am pornit de la ideea că există corelaţie între participarea regulată la activităţi extraşcolare şi nivelul agresivităţii. Mai exact, am urmărit să vedem dacă, elevii ce paticipă consecvent la activităţile extraşcolare au nivel mai scăzut de agresivitate.

3. Designul cercetării

a) Descrierea eşantionului: La acest studiu au participat elevi din cadrul liceului, provenind atât din mediul urban cât şi cel rural(domiciliul elevului). Principiul după care a fost construit eşantionul a avut la baza selectarea a câte 18 elevi din fiecare clasă de gimnaziu şi 10 elevi de liceu (poziţiile impare din catalog). Aceasta selecţie a avut în vedere numărul de clase de gimnaziu, redus (patru) şi numărul de clase de liceu (opt). Eşantionul a cuprins 152 de subiecţi, din 289.

b) Descrierea procedurii de investigare: Pentru realizarea studiului am utilizat ca instrumente de lucru 2 chestionare.  Primul chestionar vizează: identificarea tipurilor de activităţi extraşcolare în care se implică elevii în timpul liber şi a motivelor implicării, autoevaluarea frecvenţei cu care elevii manifesta acte de agresivitate verbală şi fizică, persoanele faţă de care sunt agresivi, capacitatea de autocontrol în situaţii tensionate şi găsirea unor alternative la comportamentele agresive.  Al doilea chestionar conţinând 25 de itemi cu răspunsuri dihotomice, măsoară nivelul agresivităţii elevilor. Întrebările evidenţiază aspectele bipolare sau extreme ale comportamentului: de la ceartă la stăpânirea propriilor reacţii, realizarea autocontrolului. În cotarea răspunsurilor se acorda câte 1 punct pentru fiecare DA la întrebările 1 – 23 şi câte 1 punct pentru fiecare NU la întrebările 24 – 25. Cu cât punctajul obţinut se apropie de cifră 25, cu atât nivelul agresivităţii, al nestăpânirii şi chiar al imaturităţii emoţionale este mai ridicat. Invers, cu cât punctajul se apropie de cifră 1, cu atât nivelul agresivităţii este mai redus. Astfel, scorurile cuprinse între 25-10 indica o agresivitate accentuată, intre 9-4 indica o agresivitate medie şi între 3-0 releva o agresivitate scăzută şi foarte scăzută.

III.           REZULTATELE CERCETĂRII

Primul aspect vizat în cadrul cercetării a fost măsura implicării cu regularitate a elevilor în activităţile extraşcolare. Se poate constata că trei sferturi din elevii chestionaţi declară că se implică regulat (1-2 ori pe săptămâna) în activităţi extraşcolare. De remarcat faptul că sportul de echipă (fotbalul, voleiul, baschetul) este activitatea preferată de un număr mare de elevi (849), urmat de desen, pictură, muzică modernă. Există o corelaţie pozitivă între frecvenţa actelor de agresivitate verbală şi fizică şi practicarea sporturilor de echipă (fotbal, volei, baschet). De asemenea, există o corelaţie pozitivă şi între frecvenţa agresivităţii fizice şi implicarea în sporturile individuale (excepţie face gimnastică). Psihologic, acest lucru se explică astfel: dintre elevii care practică regulat un sport cei implicaţi în sporturi de echipa manifestă mai frecvent acte agresive, deoarece interacţiunile intra- şi intergrup sunt mai numeroase. Interpretând datele se observă că există o corelaţie negativă între implicarea elevilor în activităţi extraşcolare şi nivelul agresivităţii, adică implicarea regulată a elevilor în activităţi extraşcolare se asociază cu un nivel mai redus al agresivităţii lor. Acest lucru confirmă ipoteza de la care s-a pornit în realizarea acestui studiu. Referitor la relaţia dintre nivelul agresivităţii şi tipul de activităţi extraşcolare practicate de elevi, din analiza corelaţionala reiese că există o corelaţie negativă semnificativă între nivelul agresivităţii şi practicarea unor sporturi ca fotbal, volei, baschet, judo, karate, box. Procentul relativ mic de elevi voluntari indica faptul că această activitate nu e suficient preferată de către elevi. În ceea ce priveşte motivul pentru care elevii participa la activităţile extraşcolare, se observă din graficul de mai jos ca cei mai mulţi participa din plăcere. De aici reiese că motivaţia intrinsecă predomină în determinarea elevilor pentru a desfăşura activităţi extraşcolare. Un alt motiv ce-i determina pe elevi să se implice în sarcini extraşcolare este participarea prietenilor lor la acele activităţi. Un alt aspect investigat a fost manifestarea actelor de agresivitate verbală şi fizică. Din rezultatele obţinute reiese că un procent semnificativ (71%) dintre elevii chestionaţi manifestă agresivitate verbală. Aceste date constituie argumente pentru intensificarea activităţilor menite să conducă la dezvoltarea abilitaţilor de comunicare eficienta, asertiva şi diminuare a comportamentelor agresive. Persoanele cel mai frecvent agresate de elevi sunt prietenii şi colegii, fapt ce ar putea fi explicat prin: particularităţile de vârstă, timpul mare petrecut împreună şi o comunicare şi relaţionare mai laxe, mai permisive decât cu adulţii. Rezultatele obţinute în studiul efectuat confirma ipoteză de la care s-a pornit, aceea a relaţiei dintre implicarea regulată a elevilor în activităţi extraşcolare şi nivelul agresivităţii lor. Elevii care participă consecvent la activităţi extraşcolare au nivel mai redus de agresivitate, lucru care este de dorit să fie luat în calcul de către elevi, părinţi şi cadre didactice pentru diminuarea violenţei. Activităţile extraşcolare diverse la care au acces elevii, promovate de către mass media, oferă cadru propice pentru consumul energetic şi eliberarea de tensiunea intrapsihică acumulată. Puncte tari constatate în urma prelucrării şi interpretării datelor:

Participarea din plăcere a elevilor la activităţile extraşcolare denotă faptul că elevii îşi petrec o parte din timpul liber într-un mod atractiv, lucru care îi ajută să se relaxeze şi să fie mai puţin violenţi. Unele şcoli au oferta consistenţă de activităţi extraşcolare.

Puncte slabe constatate:

Frecvenţa actelor agresive manifestate zilnic sau aproape zilnic este îngrijorătoare.

Un procent relevant din subiecţii chestionaţi prezintă agresivitate crescută.

Actele de agresivitate (în special cea fizică) perturbă relaţionarea elevilor cu persoanele din jur, atât cu adulţii, cât şi cu cei din cercul de prieteni.

                                                           

Bibliografie

1.Petermann Franz, Petermann Ulrike, Program terapeutic pentru copiii agresivi, Editura RTS, 2006

2. Holdevici Irina, Psihoterapia cazurilor dificile, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2003

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:36
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Cresterea calitatii educatiei si formari…

CREŞTEREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PRIN NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE   Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar, Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov   Rezumat Contextul de dezvoltare a sistemului educaţional...

Read more

Strategies for self assessment

STRATEGIES FOR SELF ASSESSMENT Anca Lăptucă, Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", Ploieşti Teacher and student self-assessment as a good educational tool Self-assessment is probably an activity every thinking individual engages...

Read more

Managementul resurselor umane dimensiune…

1.      Managementul resurselor umane – dimensiune a managementului educațional și școlar     1.1 Școala ca organizație    Într-o societate în tranziție, așa cum este societatea în care trăim, în care fiecare instituție, fiecare...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VIII-…

Lecturi obligatorii pentru clasa a VIII-a   Literatura română Mihai Eminescu Poezii Lucian Blaga Poemele luminii (selectiv) Nichita Stănescu O viziune a sentimentelor (selectiv) Tudor Arghezi Cuvinte potrivite(selectiv) Ioan Slavici Nuvele Gala Galaction Nuvele şi povestiri Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri Mihail Sadoveanu Baltagul Francisc Munteanu Prinţesa din Şega Vasile Alecsandri Chiriţa în...

Read more

Eterna reintoarcere la Sisif

ETERNA REÎNTOARCERE LA SISIF Prof. Adina Veronica Fuică Liceul Teoretic ”Mircea Eliade”, Galați Într-o lume dominată de pragmatism, în care omul acceptă tot mai puțin fenomenele...

Read more

Scoala factor important al dezvoltarii c…

ȘCOALA - FACTOR IMPORTANT AL DEZVOLTĂRII CONȘTIINTEI ȘI CONDUITEI MORALE A ELEVILOR Prof. înv. primar Vaida Ioana Liceul Tehnologic Gâlgău ...

Read more

Conceptul de management educational

CONCEPTUL DE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL Prof. înv. primar Iliescu George-Lucian Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni-Structura Oeştii-Pământeni „Managementul educațional este știința și arta de a pregăti resursele...

Read more

Des cours a brest en France

DES COURS À BREST, EN FRANCE   Negraia Marta Cristiana, profesor de limba franceză, Şcoala Nr. 12 Miron Costin, Galaţi   Les cours de perfectionnement en France dues grace au programme Comenius, mobilités individuelles,...

Read more