Analiza apei materie prima pentru industria berii |
Scris de administrator
|
Luni, 08 August 2016 12:56 |
ANALIZA APEI – MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA BERII
Prof.ing. Simion Dobrica
Liceul Tehnologic ,,Costin Nenițescu” Buzău
Apa folosită în procesele tehnologice ale industriei alimentare,trebuie să corespundă unor caracteristici care să asigure calitatea corespunzătoare a produselor alimentare,să fie potabilă şi să aibă caracteristici organoleptice corespunzătoare.
Apa este una din materiile prime de bază pentru fabricarea berii, produs în compoziţia căruia intră în medie în proporţie de 88% şi ale cărei calităţi le influenţează.
Ştiinţa şi tehnica actuală dau posibilitatea tratării şi corectării apelor ce stau la dispoziţia fabricilor de bere pentru a le putea aduce cât mai aproape de cerinţele apei specifice obţinerii unui anumit tip de bere.
Apa pentru fabricarea berii trebuie să fie o apă potabilă, adică să satisfacă cerinţele sanitare privind apa destinată alimentării populaţiei şi preparării băuturilor în general.
În procesul tehnologic, apa este folosită la înmuierea orzului, la obţinerea mustului de bere, la spălarea utilajelor tehnologice şi ambalajelor pentru bere. În afară de potabilitate, prezintă importanţă conţinutul în diferiţi ioni care îşi exercită influenţa pozitivă sau negativă, atât pe parcursul procesului tehnologic, cât şi asupra calităţii berii finite.
Se ştie că apa potabilă este limpede, incoloră, fără gust şi miros; conţine substanţe minerale dizolvate sub 0,5%. Nu trebuie să conţină săruri de calciu decât în cantităţi mici, de asemenea nici metale grele, azotaţi, hidrogen sulfurat, sulfuri, microorganisme, decât în limitele admise de normele sanitare.
În tabelul 1 se prezintă indicatorii de calitate ai apei folosite pentru producerea unor sortimente de bere şi necesarul de apă pentru producerea malţului şi berii.
Tabelul 1
Indicatorii de calitate şi necesarul de apă pentru producerea malţului şi berii
Indicatorii de calitate
|
Unităţi de măsură
|
Sortimente de bere
|
Pilsen
|
Munchen
|
Dortmund
|
Viena
|
Dublin
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
51,2
|
284,2
|
1110
|
947,8
|
312
|
Oxid de calciu
|
mg/l
|
11,2
|
106
|
367
|
227,5
|
100
|
Oxid de magneziu
|
mg/l
|
3,3
|
30
|
38
|
112,7
|
3,7
|
Cloruri
|
mg/l
|
5
|
2
|
107
|
39
|
15,8
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
3,2
|
7,5
|
240,8
|
180,3
|
44,9
|
Nitraţi
|
mg/l
|
|
|
urme
|
|
|
Amoniu
|
mg/l
|
|
|
0
|
|
|
Duritate totală
|
0germ.
|
1,2
|
10,6
|
30
|
28
|
14,9
|
Duritate temporară
|
0germ.
|
0,9
|
10,2
|
12,2
|
22
|
12,2
|
Oxigen (O2)
|
mg/l
|
|
|
2
|
|
|
Compuşi ai fierului
|
mg/l
|
|
|
0,2÷0,5
|
|
|
|
|
|
Necesarul
|
de apă
|
|
|
Etapa procesului tehnologic
|
Consum de apă, litri apă/litru bere
|
Înmuierea orzului
|
7÷8
|
Obţinerea mustului incluzând spălarea utilajelor
|
2÷2,5
|
Răcirea mustului
|
2÷3
|
Spălarea tancurilor de fermentare şi a butoaielor
|
3÷5
|
Instalaţii de răcire
|
10÷15
|
Producerea aburului
|
20÷25
|
TOTAL
|
45÷60
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-
Determinarea durităţii totale
Principiul metodei
Metoda constă în complexarea cationilor metalici care formează duritatea, cu sarea disodică a acidului etilendiamintetraacetic (EDTA), la pH = 10, în prezenţa indicatorului eriocrom negru T. Sfârşitul titrării este indicat de virarea culorii soluţiei de la roşu la albastru net.
Reactivi
-
acid clorhidric 10%;
-
clorură de calciu, soluţie: se cântăreşte 1 g CaCO3, uscat în prealabil la etuvă la 1050C timp de 2 ore şi se trece cantitativ într-un balon cotat de 1000 ml; se adaugă, în picătură, acid clorhidric 10%, agitând continuu până la dizolvare, evitându-se excesul de acid. Se aduce la semn cu apă distilată, 1 ml soluţie corespunde la 0,561 mg CaO;
-
soluţie tampon de clorură de amoniu: 5,4 g clorură de amoniu se trec într-un balon cotat de 100 ml, se adaugă 35 ml amoniac soluţie 25%, se aduce până la semn cu apă distilată şi se păstrează la rece;
-
eriocrom negru T, indicator: 0,1 g eriocrom negru T se amestecă prin mojarare cu 10 g clorură de sodiu;
-
EDTA, soluţie 0,01 n: 3,7225 g EDTA se trec cantitativ într-un balon cotat de 1000 ml şi se completează cu apă distilată până la semn.
Factorul soluţiei de EDTA se stabileşte astfel: într-un vas Erlenmeyer de 100 ml se introduc 10 ml soluţie de clorură de calciu, preparată ca mai sus, se adaugă 1 ml soluţie 8% de NaOH, circa 0,1 g amestec indicator şi circa 15 ml apă distilată. Se titrează cu soluţie de EDTA, până când culoarea virează de la roşu la violet.
f = 
în care:
V – volumul soluţiei de clorură de calciu, în ml;
V1 – volumul soluţiei de EDTA, utilizat la titrare, în ml.
Modul de lucru
-
Pentru apele care nu conţin carbonaţi şi bicarbonaţi alcalini:
Într-un balon cu fund plat de 50 ml, se introduc 25 ml apă de analizat, apoi se încălzeşte la circa 500C. Se adaugă 1 ml soluţie tampon de clorură de amoniu pentru a aduce pH-ul soluţiei la 10 şi circa 0,1 g eriocrom negru T. Se titrează cu soluţie de EDTA, până la virarea culorii de la roşu la albastru net.
-
Pentru apele care conţin carbonaţi şi bicarbonaţi alcalini:
Într-un balon cu fund plat de 100 ml, se introduc 25 ml apă de analizat, se adaugă 5 ml HCl şi se fierbe 1 sau 2 minute pentru îndepărtarea CO2. Se răceşte, se adaugă soluţie tampon de clorură de amoniu până când pH-ul soluţiei ajunge la 10, circa 0,1 g eriocrom negru T şi se titrează cu soluţie de EDTA, până când culoarea virează de la roşu la albastru net.
Calcul
Duritatea totală(dT) = , [0d]
în care:
0,561- cantitatea de oxid de calciu, în mg, care corespunde la 1 ml soluţie de EDTA 0,01 n;
V1 – volumul soluţiei de EDTA, utilizat la titrare, în ml;
f – factorul soluţiei de EDTA;
V – volumul probei de apă luate pentru determinare, în ml;
10 – cantitatea de oxid de calciu (CaO), în mg, corespunzătoare la 1 grad de duritate.
-
Complexon II soluţie 0,01 n: 3,7226 g complexon II, se trec într-un balon cotat de 1000 ml şi se aduce la semn cu apă;
-
Clorură de calciu, soluţie (identic ca la analiza durităţii totale);
-
Hidroxid de sodiu, soluţie 2 n;
-
Indicator: 0,2 g murexid şi 0,5 g verde de naftol B se amestecă prin mojarare cu 20 g NaCl.
Stabilirea factorului soluţiei de complexon II
Într-un vas Erlenmeyer de 100 ml, se introduc 10 ml soluţie de clorură de calciu, se adaugă 1 ml soluţie de NaOH, circa 0,1 g indicator şi 10÷15 ml apă.
Se titrează cu soluţie de complexon II până când culoarea virează de la roşu la violet.
V
f= —
V1
în care:
V – cantitatea de soluţie de clorură de calciu, în ml;
V1 – cantitatea de soluţie de complexon II, utilizată la titrare, în ml.
Modul de lucru
Într-un vas Erlenmeyer de 100 ml, se introduc 25 ml apă de analizat, 1 ml NaOH, circa 0,1 g indicator şi se mai adaugă 25 ml apă. Se titrează cu soluţie de complexon II până când culoarea virează de la roşu la violet.
Calcul
Calciu (Ca) = = , [mg/l]
în care:
0,4008 – cantitatea de Ca, în mg, care corespunde la 1 ml soluţie de complexon II 0,01 n;
V1 – cantitatea de soluţie de complexon II utilizată la titrare, în ml;
f – factorul soluţiei de complexon II;
V – cantitatea de apă luată în analiză.
-
Acid clorhidric 0,1 n;
-
Metiloranj, soluţie: se dizolvă 0,1 g metiloranj în 100 ml apă distilată.
Modul de lucru
La 100 ml apă de probă, se adaugă 2÷3 picături de soluţie de metiloranj şi se titrează cu acid clorhidric 0,1 n sau cu H2SO4 0,1 n până la viraj galben – portocaliu.
1 ml acid 0,1 n = 1 mval alcalinitate /dm3
Alcalinitate, în ml HCl = V x f
în care:
V – ml acid folosiţi la titrare;
f – factorul soluţiei de acid.
-
Determinarea durităţii temporare
Duritatea temporară (Dtp) = alcalinitatea “m” x 2,8, în grade de duritate.
-
Determinarea durităţii permanente
Se calculează cu relaţia:
Duritatea permanentă (Dp) = DT – Dtp, în grade de duritate, în care:
DT – duritatea totală, în 0d;
Dtp – duritatea temporară, în 0d.
BIBLIOGRAFIE
1.Banu, C., coordonator. - Manualul Inginerului de Industrie Alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică Bucureşti, 1999.
2.Berzescu, P ş.a. -Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului, Ed. Ceres, Bucureşti 1985.
3.Berzescu, P. ş.a. - Tehnologia berii şi a malţului, Editura Ceres, Bucureşti, 1981
Articole asemanatoare relatate:
|
|
PRĂPASTIA DIGITALĂ DINTRE GENERAŢII
Kovács Stefania
Prof. fizică, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Carei
Rezumat: Expresiile ”digital natives” și ”digital immigrants” apar din ce în ce mai des în studiile și... Read more
UTILIZAREA PRESEI SCRISE ÎN EDUCAŢIE
Prof. Chiţac Mihaela
Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Constanţa
Tema în discuţie ,,Utilizarea presei scrise în educaţie” cautǎ sǎ surprindǎ în linii mari aspectele pe care elevii trebuie sǎ... Read more
Trupa de teatru ca metodă de întărire a relaţiei profesor-elev
Profesor Sultan Cristina
Colegiul „Anghel Saligny” Tulcea
Rezumat: Articolul propune o modalitate sporire a încrederii elevilor şi a părinţilor în profesori... Read more
STUDIU - ROLUL EDUCAŢIEI ÎN FORMAREA DE VALORI ŞI PRINCIPII MORAL – CIVICE
înv. Marc Aurica
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
Motto: ”Pentru a trăi între oameni, trebuie să ştii să te porţi... Read more
PROIECT EDUCAŢIONAL
STRATEGIE PEDAGOGICĂ DE LUCRU CU ELEVI CE MANIFESTĂ
COMPORTAMENTE DE RISC, TULBURĂRI DE COMPORTAMENT,
DEVIANTA ŞCOLARĂ
Blejan Maria Liliana
Profesor Psiholog
Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov
Lucrarea prezintă o modalitate... Read more
ROLUL FAMILIEI ÎN RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE
Înv. Marc Aurica,
Şcoala Gimnazială Câmpeni, jud. Alba
Educaţia este o acţiune la care îşi dau concursul şcoala, familia, întreaga societate. Colaborarea între toţi factorii educaţionali,... Read more
DREPTUL LA NEFERICIRE
DUMITRU TALVESCU
Liliana Terziu a editat 6 volume de poezie până acum și este la primul volum de eseuri. Acest volum de... Read more
INTERVENŢII CREATIVE
Cauacean Rosi Cristiana - Profesor educator,
Școala Specială Beclean
Abstract
Muzica a avut întotdeauna capacitatea de a ne atinge sentimentele într-un mod unic. Terapia prin muzică este bazată pe înțelegerea... Read more
ACTIVITATEA DIFERENŢIATĂ
REŢETA SUCCESULUI ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE
Înv. Marc Aurica
Şcoala Gimnazială Câmpeni
Preocuparea majoră a fiecărui dascăl trebuie să fie cunoaşterea reală a personalităţii elevilor cu care lucrează, ceea ce îl ajută în… MEMORII
Adolescenţa lui Mircea Eliade – itinerariu spiritual
Dragomir Marian,
Colegiul Tehnic “Elie Radu” Ploieşti
Characterized as "an exciting Bildungsroman, the only of its kind in our language" by Serban Cioculescu, the autobiographical… BACALAUREAT 2011
DISCIPLINELE DE BACALAUREAT PENTRU PROBELE SCRISE:
FILIERA TEORETICA:
Profil umanist:
Ø limba si literatura romana
Ø limba materna (daca este cazul)
Ø istorie
Ø la alegere, geografie, logica si argumentare, psihologie, economie, sociologie…
ALEXANDRU MACEDONSKI,
PROMOTOR AL ÎNNOIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI
Prof. Cojocaru Iuliana
Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 9 „Petreche Poenaru”, Craiova
Poet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a fost un promotor al înnoirii poeziei: o literaturã… DESENUL - MIJLOC DE CUNOAŞTERE A COPIILOR
Institutor Herczeg Monica,
Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi
Asemeni muzicii şi dansului, desenul permite omului să se exprime fără cuvinte, să dea…
DISCURSUL EXPLICATIV
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, jud. Timiş
Discursul explicativ (DE) răspunde unei întrebări pe care şi-ar pune-o atât locutorul cât şi interlocutorul: cum? (mijloace, modalităţi) şi… Membrii APR
· membri activi
· membri sustinãtori
· membri de onoare
· membri fondatori
La nivelul APR functioneazã mai multe organe al cãror obiectiv principal este de a analiza si propune solutii pentru rezolvarea…
IPOSTAZELE ELEVULUI ÎN SELECȚIA,
COMPARAREA ȘI ANALIZA SURSELOR BIBLIOGRAFICE
Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel
Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/…
PRINCIPALELE DIMENSIUNI ALE MANAGEMENTULUI
CLASEI DE ELEVI
Institutor Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani
Dimensiunile centrale ale managementului clasei de elevi, identificate la…
|