Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Analiza apei materie prima pentru industria berii
Scris de administrator   
Luni, 08 August 2016 12:56

ANALIZA APEI – MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA BERII

Prof.ing. Simion Dobrica

Liceul Tehnologic ,,Costin Nenițescu” Buzău

Apa folosită în procesele tehnologice ale industriei alimentare,trebuie să corespundă unor caracteristici care să asigure calitatea corespunzătoare a produselor alimentare,să fie potabilă şi să aibă caracteristici organoleptice corespunzătoare.

Apa este una din materiile prime de bază pentru fabricarea berii, produs în compoziţia căruia intră în medie în proporţie de 88% şi ale cărei calităţi le influenţează.

Ştiinţa şi tehnica actuală dau posibilitatea tratării şi corectării apelor ce stau la dispoziţia fabricilor de bere pentru a le putea aduce cât mai aproape de cerinţele apei specifice obţinerii unui anumit tip de bere.

Apa pentru fabricarea berii trebuie să fie o apă potabilă, adică să satisfacă cerinţele sanitare privind apa destinată alimentării populaţiei şi preparării băuturilor în general.

În procesul tehnologic, apa este folosită la înmuierea orzului, la obţinerea mustului de bere, la spălarea utilajelor tehnologice şi ambalajelor pentru bere. În afară de potabilitate, prezintă importanţă conţinutul în diferiţi ioni care îşi exercită influenţa pozitivă sau negativă, atât pe parcursul procesului tehnologic, cât şi asupra calităţii berii finite.

Se ştie că apa potabilă este limpede, incoloră, fără gust şi miros; conţine substanţe minerale dizolvate sub 0,5%. Nu trebuie să conţină săruri de calciu decât în cantităţi mici, de asemenea nici metale grele, azotaţi, hidrogen sulfurat, sulfuri, microorganisme, decât în limitele admise de normele sanitare.

În tabelul 1 se prezintă indicatorii de calitate ai apei folosite pentru producerea unor sortimente de bere şi necesarul de apă pentru producerea malţului şi berii.

Tabelul 1

Indicatorii de calitate şi necesarul de apă pentru producerea malţului şi berii

Indicatorii de calitate

Unităţi de măsură

Sortimente de bere

Pilsen

Munchen

Dortmund

Viena

Dublin

Reziduu fix

mg/l

51,2

284,2

1110

947,8

312

Oxid de calciu

mg/l

11,2

106

367

227,5

100

Oxid de magneziu

mg/l

3,3

30

38

112,7

3,7

Cloruri

mg/l

5

2

107

39

15,8

Sulfaţi

mg/l

3,2

7,5

240,8

180,3

44,9

Nitraţi

mg/l

urme

Amoniu

mg/l

0

Duritate totală

0germ.

1,2

10,6

30

28

14,9

Duritate temporară

0germ.

0,9

10,2

12,2

22

12,2

Oxigen (O2)

mg/l

2

Compuşi ai fierului

mg/l

0,2÷0,5

Necesarul

de apă

Etapa procesului tehnologic

Consum de apă, litri apă/litru bere

Înmuierea orzului

7÷8

Obţinerea mustului incluzând spălarea utilajelor

2÷2,5

Răcirea mustului

2÷3

Spălarea tancurilor de fermentare şi a butoaielor

3÷5

Instalaţii de răcire

10÷15

Producerea aburului

20÷25

TOTAL

45÷60

  • Determinarea durităţii totale

    Principiul metodei

    Metoda constă în complexarea cationilor metalici care formează duritatea, cu sarea disodică a acidului etilendiamintetraacetic (EDTA), la pH = 10, în prezenţa indicatorului eriocrom negru T. Sfârşitul titrării este indicat de virarea culorii soluţiei de la roşu la albastru net.

    Reactivi

  • acid clorhidric 10%;

  • clorură de calciu, soluţie: se cântăreşte 1 g CaCO3, uscat în prealabil la etuvă la 1050C timp de 2 ore şi se trece cantitativ într-un balon cotat de 1000 ml; se adaugă, în picătură, acid clorhidric 10%, agitând continuu până la dizolvare, evitându-se excesul de acid. Se aduce la semn cu apă distilată, 1 ml soluţie corespunde la 0,561 mg CaO;

  • soluţie tampon de clorură de amoniu: 5,4 g clorură de amoniu se trec într-un balon cotat de 100 ml, se adaugă 35 ml amoniac soluţie 25%, se aduce până la semn cu apă distilată şi se păstrează la rece;

  • eriocrom negru T, indicator: 0,1 g eriocrom negru T se amestecă prin mojarare cu 10 g clorură de sodiu;

  • EDTA, soluţie 0,01 n: 3,7225 g EDTA se trec cantitativ într-un balon cotat de 1000 ml şi se completează cu apă distilată până la semn.

    Factorul soluţiei de EDTA se stabileşte astfel: într-un vas Erlenmeyer de 100 ml se introduc 10 ml soluţie de clorură de calciu, preparată ca mai sus, se adaugă 1 ml soluţie 8% de NaOH, circa 0,1 g amestec indicator şi circa 15 ml apă distilată. Se titrează cu soluţie de EDTA, până când culoarea virează de la roşu la violet.

    f =

    în care:

    V – volumul soluţiei de clorură de calciu, în ml;

    V1 – volumul soluţiei de EDTA, utilizat la titrare, în ml.

    Modul de lucru

  • Pentru apele care nu conţin carbonaţi şi bicarbonaţi alcalini:

    Într-un balon cu fund plat de 50 ml, se introduc 25 ml apă de analizat, apoi se încălzeşte la circa 500C. Se adaugă 1 ml soluţie tampon de clorură de amoniu pentru a aduce pH-ul soluţiei la 10 şi circa 0,1 g eriocrom negru T. Se titrează cu soluţie de EDTA, până la virarea culorii de la roşu la albastru net.

  • Pentru apele care conţin carbonaţi şi bicarbonaţi alcalini:

    Într-un balon cu fund plat de 100 ml, se introduc 25 ml apă de analizat, se adaugă 5 ml HCl şi se fierbe 1 sau 2 minute pentru îndepărtarea CO2. Se răceşte, se adaugă soluţie tampon de clorură de amoniu până când pH-ul soluţiei ajunge la 10, circa 0,1 g eriocrom negru T şi se titrează cu soluţie de EDTA, până când culoarea virează de la roşu la albastru net.

    Calcul

    Duritatea totală(dT) = , [0d]

    în care:

    0,561- cantitatea de oxid de calciu, în mg, care corespunde la 1 ml soluţie de EDTA 0,01 n;

    V1 – volumul soluţiei de EDTA, utilizat la titrare, în ml;

    f – factorul soluţiei de EDTA;

    V – volumul probei de apă luate pentru determinare, în ml;

    10 – cantitatea de oxid de calciu (CaO), în mg, corespunzătoare la 1 grad de duritate.

  • Determinarea calciului

    Principiul metodei

    Metoda constă în complexarea ionului de calciu cu sarea disodică a acidului etilendiamintetraacetic (complexon II). Sfârşitul complexării se constată prin virajul culorii soluţiei de la roşu la violet în prezenţa amestecului de indicator murexid şi verde de naftol B.

    Reactivi

  • Complexon II soluţie 0,01 n: 3,7226 g complexon II, se trec într-un balon cotat de 1000 ml şi se aduce la semn cu apă;

  • Clorură de calciu, soluţie (identic ca la analiza durităţii totale);

  • Hidroxid de sodiu, soluţie 2 n;

  • Indicator: 0,2 g murexid şi 0,5 g verde de naftol B se amestecă prin mojarare cu 20 g NaCl.

    Stabilirea factorului soluţiei de complexon II

    Într-un vas Erlenmeyer de 100 ml, se introduc 10 ml soluţie de clorură de calciu, se adaugă 1 ml soluţie de NaOH, circa 0,1 g indicator şi 10÷15 ml apă.

    Se titrează cu soluţie de complexon II până când culoarea virează de la roşu la violet.

    V

    f=

    V1

    în care:

    V – cantitatea de soluţie de clorură de calciu, în ml;

    V1 – cantitatea de soluţie de complexon II, utilizată la titrare, în ml.

    Modul de lucru

    Într-un vas Erlenmeyer de 100 ml, se introduc 25 ml apă de analizat, 1 ml NaOH, circa 0,1 g indicator şi se mai adaugă 25 ml apă. Se titrează cu soluţie de complexon II până când culoarea virează de la roşu la violet.

    Calcul

    Calciu (Ca) = =, [mg/l]

    în care:

    0,4008 – cantitatea de Ca, în mg, care corespunde la 1 ml soluţie de complexon II 0,01 n;

    V1 – cantitatea de soluţie de complexon II utilizată la titrare, în ml;

    f – factorul soluţiei de complexon II;

    V – cantitatea de apă luată în analiză.

  • Determinarea alcalinităţii totale “m”

    Reactivi

  • Acid clorhidric 0,1 n;

  • Metiloranj, soluţie: se dizolvă 0,1 g metiloranj în 100 ml apă distilată.

    Modul de lucru

    La 100 ml apă de probă, se adaugă 2÷3 picături de soluţie de metiloranj şi se titrează cu acid clorhidric 0,1 n sau cu H2SO4 0,1 n până la viraj galben – portocaliu.

    1 ml acid 0,1 n = 1 mval alcalinitate /dm3

    Alcalinitate, în ml HCl = V x f

    în care:

    V – ml acid folosiţi la titrare;

    f – factorul soluţiei de acid.

  • Determinarea durităţii temporare

    Duritatea temporară (Dtp) = alcalinitatea “m” x 2,8, în grade de duritate.

  • Determinarea durităţii permanente

    Se calculează cu relaţia:

    Duritatea permanentă (Dp) = DT – Dtp, în grade de duritate, în care:

    DT – duritatea totală, în 0d;

    Dtp – duritatea temporară, în 0d.

    BIBLIOGRAFIE

1.Banu, C., coordonator. - Manualul Inginerului de Industrie Alimentară, vol. I şi II, Editura Tehnică Bucureşti, 1999.

2.Berzescu, P ş.a. -Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului, Ed. Ceres, Bucureşti 1985.

3.Berzescu, P. ş.a. - Tehnologia berii şi a malţului, Editura Ceres, Bucureşti, 1981

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Onomastica auxiliar pretios pentru recon…

ONOMASTICA – AUXILIAR PREŢIOS PENTRU RECONSTITUIREA TRECUTULUI   Ileana Faur, profesor Limba şi Literatura română Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara   Studiul îşi propune să descifreze mesajul istoriei ţinutului „zona Făgetului”, zonă păstrătoare a unor...

Read more

Integrarea jocului didactic in orele de …

INTEGRAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN ORELE DE MATEMATICĂ ÎN CICLUL PRIMAR prof. înv. primar Marşeu Rodica Lavinia Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara MOTTO: “Jocul este manifestarea primară a atitudinii creative...

Read more

Stilurile de invatare

STILURILE DE ÎNVĂȚARE   Profesor Nae Mihaela Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Pitești               Rezumat: Articolul îşi propune identificarea avantajelor cunoașterii stilurilor de învǎțare proprii fiecǎrui elev.       Cuvinte cheie: abilitǎți, elevi, stil de învǎțare.   Conform ultimelor descoperiri ale...

Read more

Sarbatoarea de Ignat in satul romanesc

SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC dr. Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Colo jos, colo mai jos / Oi linoi, linoi, lar Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu...

Read more

Rolul adolescentului in societate

ROLUL ADOLESCENTULUI ÎN SOCIETATE   Prof. Teodorescu Lacramioara Liceul Teoretic D. Zamfirescu Odobeşti, Jud. Vrancea Fiecare adolescent este un caz concret, distinct şi trebuie tratat ca atare. El are maniera sa...

Read more

E un pod pe Drina Ivo Andric

E UN POD PE DRINA… - IVO ANDRIC     Prundeanu Ciprian, Profesor Limba Engleză Liceul Teoretic „Grigore Moisil”  Timişoara   Rezumat: Studiul „E un pod pe Drina…- Ivo Andric” se doreşte în primul...

Read more

ROLUL LECTURII

ROLUL LECTURII ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITÃŢII COPILULUI CÃLÃTORIE SPRE INIMÃ ŞI MINTE ...   Prof. Popescu Ileana - Alina (limba si literatura românã) Şcoala”Arhitect T. T. Socolescu”, com. Pãulesti, Judetul Prahova     Literatura – „scop absolut...

Read more

Teoria inteligentelor multiple instrumen…

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE CA INSTRUMENT UTILIZAT ÎN CADRUL LECŢIILOR CENTRATE PE ELEV   Prof. dr. Ramona Nedea Colegiul Tehnic Buzau   “Acelaşi copil poate fi interesat, gânditor şi angajat în anumite conţinuturi, în timp ce...

Read more