Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Spring Day in Europe
Marţi, 10 Martie 2009 16:54

VALENŢE EDUCATIVE ALE PROGRAMULUI

,,SPRING DAY IN EUROPE

 

Prof. Oltea Preluca

Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangã” Suceava

 

O zi de primãvarã pare, la prima vedere, o zi ca oricare, una din zilele care la noi, în Europa, formeazã anotimpul de tranzitie cãtre varã.

Şi totusi , în ultimii ani, o zi de primãvarã a devenit altceva decât celelalte. Începând din 2003, la solicitarea Comisiei Europene, s-a decis sã se dezvolte un proiect intitulat ,,Spring day in Europe” (,,Ziua primãverii europene”). Obiectivul acestuia este de a impulsiona un numãr cât mai mare de scoli sã organizeze în aceeasi zi (mai nou, în aceeasi perioadã, de obicei de la echinoctiu pânã la  Ziua Europei) pretutindeni în Europa actiuni de informare asupra Uniunii Europene si dezbateri între scoli din tãri diferite pe aceastã temã.

Aceastã initiativã, dezvoltatã în colaborare cu Ministerele Educatiei din numeroase tãri europene, este sprijinitã de Comisia Europeanã care a facilitat organizarea unei retele de informare, contacte si schimburi între participanti, cu suport electronic, în colaborare cu reteaua European Schoolnet (EUN). Participarea se realizeazã în formele si cu mijloacele dorite de fiecare scoalã în parte: dezbateri organizate cu elevii scolii ori în colaborare cu elevii de la alte scoli, discutii directe ori via internet cu personalitãti implicate în procesul integrãrii europene, concursuri, expozitii, alte activitãti culturale. Este o actiune complet descentralizatã, cu participare voluntarã, fãrã proceduri complicate si fãrã implicare financiarã.

Şcoala ,,Ion Creangã” din Suceava s-a înscris si a participat la toate  editiile ale acestui program: în 2003 chiar în ziua echinoctiului-21martie, în 2004 activitãtile s-au desfãsurat pe parcursul unei sãptãmâni-15-19 martie, în 2005,având în vedere cã majoritatea scolilor europene intrau în vacantã din 19 martie, s-a stabilit ca zi de desfãsurare a activitãtilor ,,Spring day” ziua de 17 martie iar în 2006, 2007 si 2008  proiectul s-a derulat într-o perioadã mai lungã, de la jumãtatea lunii martie pânã la 9 mai.

Activitãtile organizate an de  an au fost proiectate împreunã cu elevii si cadrele didactice care au fost implicate si în actiunile din anii trecuti, astfel încât sã fie atractive si utile. Am organizat o serie de expozitii: de fotografie-,,Cãlãtorii europene”; de desene-,,Europa-vis de copil”,  de mãrci postale-"O lume pe un petec de hârtie" si de carte-,,Europa de la A la Z”, pentru a ilustra realitãti contemporane din statele cãrora vrem sã ne alãturãm începând cu 2007.

La nivelul claselor a VI a, care studiazã geografia Europei, am organizat un concurs de culturã generalã sub genericul ,,Hoinãrind prin Europa” iar catedra de englezã a organizat un workshop multiplex în cadrul cãruia s-au dezbãtut, în limba englezã, desigur, drepturile copilului în Uniunea Europeanã precum si modul în care îsi imagineazã viata lor ca cetãteni europeni.

Elevii claselor a VII a si a VIII a au realizat mici prezentãri ale statelor Uniunii, insistând asupra unor aspecte interesante pentru elevi: sporturi si sportivi, modã, gastronomie, fiecãrui stat fiindu-i rezervatã câte o searã, la final asistenta fiind servitã cu produse specifice: pizza, brânzeturi, fructe, dulciuri, etc.

În 2007 am organizat actiuni speciale consacrate aderãrii României la Uniune, marea lor majoritate fiind desfãsurate sub genericul "România se prezintã". Multe din activitãtile noastre au vizat prezentarea patrimoniului natural si cultural cu care România a îmbogãtit zestrea uniunii Europene. Partenerul nostru traditional, Primãria Suceava, ne-a gãzduit cu generozitate multe dintre activitãti, cea mai reusitã dintre ele fiind cea desfãsuratã în 26 martie când în întreaga Europa scolile retelei myEurope au aniversat momentul care a pus bazele Uniunii, semnarea tratatului de la Roma care a dat nasterii CECO, baza actualei Uniuni Europene.

Activitãtile au fost deschise de tânãrul grup de dans popular alcãtuit la sfârsitul lunii ianuarie din fetite de clasa a Va, fetite care, desi s-au nãscut si crescut la oras, au dovedit un real interes pentru a învãta pasi de dans popular din zona noastrã atât de bogatã în obiceiuri si traditii populare. Îmbrãcate în frumoase costume din zona Rãdãutilor, cu flori rosii în coditele lor de copile, au executat fãrã gres dansul femeilor de la Bilca, un dans fãrã acompaniament de orchestrã. Doar ele au cântat, au dansat, acompaniindu-si pasii cu discrete bãtãi din palme, asa cum, de secole, o fac femeile din satul de pe cursul Sucevei. Asistenta a urmãrit cu interes si aproape fãrã sã respire unduirea sirului colorat al unor copii ce, poate si numai din dorinta de a face si altceva decât strict litera programelor, au cules si învãtat zeci de versuri populare. ªi pentru cã nu vrem sã vulgarizãm minunatul folclor din Bucovina, fetele au folosit versuri dintr-o culegere veche de versuri adunate din satele fostei provincii austriece de un bucovinean sufletist, Ilie E. Toroutiu, la începutul celuilalt veac. Versuri în care se vorbeste de hãrnicie si de dor, de naturã si dragoste, de indisolubila legãturã dintre codrii Bucovinei si oamenii ei.

Elevi mai mari, din clasele a VII a, au prezentat, în sala de consiliu a Primãriei, comori de cântec si poezie popularã, monumente de arhitecturã si artã din Bucovina, mici medalioane despre bucovineni intrati în istoria si patrimoniul universal. Ne-am întâlnit, astfel, cu fratii Hurmuzachi, cu preotii Constantin Morariu si Iraclie Porumbescu, cu Simeon Florea Marian si Claudiu Isopescu, cu George Tofan si George Drumur, cu muzica lui Ciprian Porumbescu si cu chipurile obosite ale tãranilor pictati de George baron de Lovendal. S-au prezentat costume populare din toate cele cinci zone etnografice ale Bucovinei, s-au spus snoave si povesti, s-au prezentat imagini ale gospodãriilor traditionale din Bucovina, s-a vorbit despre vopsitul cu coji de ceapã ori cu frunze de nuc, despre toalele de cordele care la noi încep sã fie abandonate dar în Europa apuseanã gãsesc tot mai multi adepti, etc. Gazdele ne-au omenit cu plãcinte poale-n brâu si cu apã curatã de la Dorna si ne-au multumit pentru cã le-am adus aminte cine sunt si ce datorii au.

Dansatoarele si-au intrat iar în rol, încãlzind atmosfera cu strigãturi si pasi de bãtrâneascã si de horã si poftind si gazdele mari la joc. A fost o dupã amiazã superbã pe care n-o vor uita nici copiii si nici partenerii lor.

De mare succes s-au bucurat, "Ritmurile europene”, frumoasa paradã a drapelelor statelor Uniunii, însotitã de mici momente coregrafice specifice fiecãruia. Realizatã în holul mare al frumoasei clãdiri a Primãriei Suceava, în prezenta salariatilor autoritãtii locale si a unui numãr considerabil de cetãteni veniti cu diverse probleme, activitatea s-a desfãsurat ca un adevãrat spectacol de culoare, ritm si muzicã, ce a generat ropote de aplauze pentru micii viitori cetãteni ai Europei. Primiti cu cãldurã de viceprimar, copiilor li s-a prezentat ceea ce asteaptã Suceava de la integrare si avantajele pe care acest fapt le aduce celor care acum sunt pe bãncile scolii.

În data de 9 mai 2008 o altã serie de activitãti sub genericul "Spring day"  ne-au creat posibilitatea de a iesi în mijlocul comunitãtii în care trãim, de a aduce aminte orãsenilor de azi de comorile pe care încã le mai avem si care trebuie nu tezaurizate  prin închiderea în muzeu ci transmise generatiilor ce vin spre cunoastere si pretuire. Împreunã cu colegii de la Colegiul de Informaticã "Spiru Haret" am organizat o suitã de manifestãri consacrate celebrãrii dobândirii independentei de stat a României, prezentei României în concertul politic european dar si bucuriei reîntâlnirii cu primãvara. S-au depus coroane de flori la monumentele eroilor bucovineni cãzuti în rãzboiul de independentã a tãrii lor de suflet(România), nu a celei cãreia îi apartineau de drept (Austria), s-a realizat un mars al libertãtii pe strãzile orasului, am sustinut un spectacol de cântece si dansuri populare românesti si din folclorul european la Primãrie si Prefecturã, practic, în ziua respectivã, noi am dat sunet si culoare, noi am dat viatã orasului, spre bucuria noastrã si încântarea sucevenilor.

Au fost activitãti reusite si, în conditiile reluãrii sistematice, în alte activitãti, a informatiilor dobândite, cu multiple valente instructiv-educative.

Înainte de orice altã apreciere, meritã mentionatã importanta cognitivã a actiunii, elevii fãcând cunostintã cu o serie de informatii  pe care le-au preluat mai mult în joacã citind, conversând, schimbând opinii. Reactia lor la asemenea activitãti a fost imediatã si, în parte, neasteptatã pentru noi, maturii: au retinut usor drapelele statelor Uniunii( chiar s-au corectat vehement, aducând ca argumente imagini din atlasele geografice scolare), si-au însusit câteva mãsuri din imnurile de stat (microbistii cunosc chiar ceva mai mult) si dintr-o serie de dansuri traditionale, si-au amintit capitalele acestor state, etc. Par, la prima vedere lucruri neînsemnate, mãrunte, dar asemenea lucruri mãrunte, acumulate în timp, lãrgesc orizontul de culturã generalã. Am sesizat un interes sporit la cei care au asistat la micul nostru spectacol european: au învãtat si ei câteva dintre simbolurile nationale ale statelor Uniunii, si-au verificat cunostintele de culturã generalã, au redescoperit bucuria pe care ti-o dã, oricând, implicarea în iuresul dansului popular.

Cât priveste pe ,,hoinarii” Europei, acestia fireste cã s-au pregãtit mai mult decât ceilalti, competitia dintre echipe antrenând, ca spectatori, pe toti colegii veniti sã-si încurajeze favoritii. Este si o modalitate de recapitulare si consolidare a cunostintelor acumulate de la începutul anului scolar, dar si o oportunitate de a face cunostintã cu ce este si ce vrea Uniunea Europeanã, când si în ce conditii s-a constituit, care sunt perspectivele sale.

Mai mari si cu mai multe cunostinte, inclusiv de la Cultura civicã, participantii la workshop au avut de câstigat din mai multe puncte de vedere. Au avut posibilitatea sã cunoascã si sã-si exprime opinia fatã de prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale. Aceasta prezintã drepturile, libertãtile si principiile recunoscute de Uniune, fiind necesare în vederea consolidãrii drepturilor fundamentale în lumina schimbãrilor care se produc la nivelul societãtii, progresul social si al dezvoltãrii stiintei si tehnicii. Au putut cunoaste drepturile conferite de cetãtenia europeanã, în termeni concreti, cetãtenia europeanã conferind patru drepturi specifice tuturor cetãtenilor statelor membre ale Uniunii: -dreptul de a circula si locui pe teritoriul statelor membre;

- dreptul de a vota si de a candida la alegerile locale si pentru Parlamentul European în statul de resedintã;

- dreptul la protectia autoritãtilor diplomatice sau consulare ale oricãrui stat membru, în cazul în care în tara nemembrã a Uniunii statul de resedintã nu este reprezentat;

-dreptul la petitie si la serviciile Avocatului Poporului.

Au putut discuta, utilizând spete concrete culese din presã, despre drepturile copiilor în Uniune, întelegând cã cetãtenia europeanã completeazã drepturile conferite de cetãtenia nationalã.

Într-o altã primãvarã, cea a integrãrii românesti în structurile europene, workshopul s-a derulat pe parcursul mai multor zile, echipele aflate în actiune finalizandu-si activitatea cu un concurs sub titlul "Europenii de azi- europenii de mâine". Concursul a antrenat multã imaginatie,probele "Cum va arata pasaportul de mâine?" sau "Cum va fi scoala în care vor învãta strãnepotii tãi?" fiind cele mai captivante, zeci de copii realizand desene, machete, prezentãri electronice ce ne-au demonstrat cã, atunci când sunt create conditii favorabile, când copiii sunt antrenati în activitãti care le plac nu mai simt nici obosealã, nici plictisealã, nici nemultumire, chiar dacã trebuie sã lucreze mai mult decât pentru o temã obisnuitã.

Un aspect demn de remarcat este acela cã mereu s-a lucrat în echipe, indiferent de mãrimea acestora. În sedintele de stabilire a tematicii si calendarului activitãtilor am insistat pe organizarea în proportie de 70-80% a acelor activitãti care sã antreneze colaborarea, cooperarea elevilor, care sã-i facã, mãcar în aceste situatii, sã uite de interesele si, uneori, chiar obsesiile individuale în spiritul cãrora multi copii de azi sunt, din pãcate, educati. Ca urmare, copiii au colaborat, s-au sprijinit, au venit cu idei personale în organizarea si desfãsurarea activitãtilor, si-au împãrtit sarcinile si, chiar dacã, inevitabil, s-a ajuns si la unele diferende, acestea s-au rezolvat într-un adevãrat spirit de fairplay. S-au verificat si consolidat diverse tipuri de relatii de grup. Au avut ocazia sã verifice în practicã ce înseamnã si toleranta, si cooperarea, si ajutorul si, normal, nevoia de autoritate. Sunt valori si relatii interumane cultivate la nivelul Uniunii, unde toti partenerii sunt subiecti de drept egali între ei.

Sã nu uitãm apoi cã toate activitãtile au contribui la exersarea diverselor tipuri de comunicare: verbalã si nonverbalã, directã si indirectã, atât în limba românã dar si în limbile englezã, francezã ori germanã, alt bun câstigat pentru elevi si profesori. Copiii au avut ocazia sã-si exprime ideile, sã schimbe informatii si pãreri, sã-si manifeste talentul oratoric, într-un cadru complet liber, neîngrãdit de limite în timp, fãrã teamã de notã.

Nu trebuie uitate calitãtile artistice care au fost puse în evidentã în acest context: copiii au cântat, au dansat, au desenat, au organizat expozitii dupã o serie de criterii pe care le-au discutat cu profesorii de educatie fizicã ori cu cei de arte, având deci posibilitatea sã îmbine utilul cu plãcutul. N-ar fi exclus ca, în asemenea ocazii, sã ,,tâsneascã” noi talente care, îndrumate corec si obiectiv, sã confirme în anii care vin.

Spre bucuria noastrã, a cadrelor didactice, de o mare popularitate s-au bucurat mereu momentele de cântec si dans popular, motiv pentru care, de la an la an, ponderea acestor momente muzical-coregrafice în economia spectacolelor a crescut mereu. E o adevãratã fericire sã vezi cum copii de clase primare ori adolescenti de gimnaziu sau liceu se ridicã în picioare si cântã si danseazã în acelasi timp cu "artistii" de pe scenã. Cântece mai vechi ori mai noi si pasi de dans popular sunt învãtate nu doar de cei ce urmeaza a fi protagonisti în spectacol ci si de colegii lor, prezenti în numãr mare si la spectacole dar si la repetitiile desfãsurate în sala de sport. Copii nãscuti si crescuti în oras, au învãtat sã recunoascã pãrtile componente ale costumului popular, sã recunoascã valorile autentice de kitsch-ul ce a inundat, din pãcate, si lada de zestre a bunicilor de la sate. Ca urmare, actiunile proiectului "Spring day" s-au continuat cu participarea noastrã la o serie de concursuri regionale sau zonale, concursuri la care elevii nostri au obtinut premii meritorii. Asa, de pildã, a fost concursul "Rãdãcini. Memoria fotografiei", concurs initiat de Fundatia Ileana din Bucuresti si desfãsurat sub coordonarea Academiei Române. Concurentii au scotocit prin bãtrânele arhive de familie, cele mai multe prãfuite prin cotloanele caselor bunicilor, scotând la luminã fotografii vechi cu protagonisti îmbrãcati în straie românesti si, cu ajutorul Mãriei Sale Cuvântul, au reînviat momente din viata comunitãtii românesti traditionale. Au învãtat sã caute, sã cearã relatii, si-au exersat abilitãtile de comunicare, si-au pus la încercare creativitatea, pe scurt- au avut de câstigat. ªi nu e vorba numai de premiul III obtinut în final, meritoriu ca un adevãrat titlu de glorie, ci de încrederea în capacitãtile individuale dar si în eficienta muncii în echipã. S-au exersat valori universale: punctualitatea, responsabilitatea, respectul pentru ceilalti si pentru cuvântul dat partenerilor, toleranta, etc.

În primii ani ai prezentei noatre în derularea activitãtilor sub genericul "Spring day" ne-am strãduit sã ne încadrãm cu numeroasele activitãti într-o singurã zi si nu era deloc usor. Cu sigurantã cã si alti elevi si dascãli europeni au întâmpinat greutãti în a satisface dorinta de implicare a elevilor lor si, în consecintã, organizatorul a revenit, prelungind perioada derulãrii. Astfel se dã posibilitatea tuturor celor interesati sã propunã si sa desfãsoare activitãti dintre cele mai variate, care sã aminteascã tuturor cã apartin unei lumi comune ce are doar ritmuri diferite de dezvoltare.E adevãrat cã ele necesitã multe ore de antrenament, de repetitii, de recapitulare, de lucru suplimentar. Copiii au demonstrat însã cã le place, cã îsi doresc asemenea genuri de activitãti. Am înteles (de fapt ne-am reconfirmat) ideea cã elevii nostri sunt capabili de realizãri deosebite pornind de la activitãti ludice. ªi , mai ales, am înteles cã îsi doresc o alternativã la ,,cultura strãzii” si la ,,educatia scãrii de bloc”, atât de des invocate în ultima vreme printre factorii esecului scolar.

Oferindu-le cât mai des prilejul sã-si manifeste talentele si pasiunile în mod organizat nu facem decât sã le dãm posibilitatea petrecerii timpului liber în mod plãcut, posibilitatea de a câstiga încrederea în fortele proprii, în capacitãtile individuale si, de ce nu, de a-si descoperi talente noi, atât de necesare pentru orientarea lor scolarã si profesionalã într-o lume aflatã în permanentã schimbare. Ce trebuie sã facem pentru asta? Sã ne sacrificãm putin din timpul nostru, sã dovedim putinã bunãvointã si sã nu uitãm care ne este menirea. În rest, lucrurile vin de la sine si totul va fi compensat de florile de luminã din ochii lor la sfârsitul unor activitãti la care au participat cu plãcere.

Image


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 15:39
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Consideratii asupra evolutiei scris citi…

CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI SCRIS – CITITULUI   Prof. Iulia-Emanuela Pop,             Profesor educator la CSEI Şimleu Silvaniei, structura Speranţa, Zalău   Actul grafic Scrisul este considerat ca fiind o formă de exprimare a limbajului, ce implică...

Read more

Manastirea Recea intre istorie si legend…

MÂNĂSTIREA RECEA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Judeţul Vrancea are o mulţime de locuri bisericeşti care nu sunt cunoscute tuturor turiştilor. Unele dintre ele au parte...

Read more

Analiza apei materie prima pentru indust…

Analiza apei materie prima pentru industria berii

ANALIZA APEI – MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA BERII Prof.ing. Simion Dobrica Liceul Tehnologic ,,Costin Nenițescu” Buzău ...

Read more

Fisa de evaluare a activitatii didactice…

Fişă de evaluare a activităţii didactice în inspecţia curentă/specială pentru acordarea gradului didactic II   Vezi noua fişă de evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiei curente/speciale pentru acordarea gradului didactic II. Această...

Read more

Temele de acasa piedica sau sprijin in a…

TEMELE DE ACASĂ – PIEDICĂ SAU SPRIJIN ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Prof. ȋnv. primar Andrei Alexandra, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni Rezumat: Pornind de la...

Read more

Pitagora printre numere prime si divizib…

PITAGORA PRINTRE NUMERE PRIME ŞI DIVIZIBILITATE   Prof. Popp Loredana Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” Timişoara   Am să încep povestea mea cu un citat al lui Emerson, în eseul "Despre prietenie" unde acesta spune...

Read more

Studiu privind colorantii organici

STUDIU PRIVIND COLORANŢII ORGANICI                                                                                  Prof. Sandu Diana Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” Timisoara               Coloranţii organici sunt substanţe cu care ne întâlnim des în viaţa cotidiană. În ultima vreme se...

Read more

Cresterea gradului de adaptabilitate sco…

CREȘTEREA GRADULUI DE ADAPTABILITATE ȘCOLARĂ A ELEVILOR CU DIZABILITĂȚI COGNITIVE PRIN TERAPIE MODULARĂ Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată,...

Read more