Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Revista cu ISSN


TERAPIA LOGOPEDICA IN GRADINITA
Vineri, 09 Ianuarie 2009 02:00

TERAPIA LOGOPEDICÃ ÎN GRÃDINIŢÃ

 

Educatoare: Rãtoiu Victoria

Şcoala cu clasele I - VIII, G.P.N. Nr. 1, Corabia

 

 

Lucrarea de fata îsi propune sã prezinte terapia logopedicã din grãdinitã cu scopul de a aduce la cunostintã cadrelor didactice importanta dezvoltãrii corecte a limbajului oral încã de la vârsta prescolarã. Acest lucru presupune o atentie deosebitã asupra modului în care comunicã prescolarii. O comunicare deficitarã slabã a prescolarului poate reprezenta efectul întârzierii evolutive a limbajului. Din punct de vedere psihic, copilul care prezintã o întârziere a limajului se comportã normal în toate situatiile, însã vorbeste prea putin si de cele mai multe ori cu greseli, prezentând un vocabular mai sãrac decât ceililati copii de vârta lui. Depistarea la timp a unor dificultãti de exprimare (comunicare) reprezintã un mare avantaj pentru recupererea copilului. Terapia logopedicã este cu atât mai eficientã cu cât în eleborarea ei lucreazã în echipã: educatoarea, logopedul, dar si pãrintii prescolarului. La final am exemplificat un proiect de activitate logopedicã pentru a forma o imagine cât mai completã asupra a ceea ce reprezintã o terapie logopedicã.

 

 

Limbajul joacã un rol deosebit de important în structura vietii psihice. Datoritã lui, toate procesele psihice capãtã sens. Mai mult, problemele de limbaj determinã dezordine sau disfunctii la nivelul personalitãtii.

Vârsta prescolarã este cu precãdere cea la care se sesizeazã o mare parte a tulburãrilor de limbaj. Un procent de 15-20% dintre copiii care frecventeazã grãdinita prezintã tulburari de limbaj. Acestea sunt initial dislalii fiziologice, trecând apoi , pe mãsurã ce copiii cresc si nu sunt corecati, în forme patologice. În afarã de dislaliile specifice vârstei, în grãdinita de masã identificãm si alte cazuri de tulburãri de limbaj. Sunt copiii care prezintã retard în dezvoltarea vorbirii, hipoacuzie, dizabilitãti mentale, autism, etc.

Astfel cã, apare ca imperativ necesar introducerea programelor terapeutic-recuperatoriii pentru tulburãrile de limbaj, printr-o depistare precoce în cadrul structurii curriculare moderne.

Tulburãrile de pronuntie:

- dislalie;

- dizartrie;

- rinolalie.

Terapia tulburãrilor de limbaj este o propunere de cadru metodologic si o însumare de programe corespunzând principalelor dezordini de limbaj. Gradinita este un loc ideal pentru terapie deoarece logopedul si educatoarea pot lucra în echipã, educatoarea putând relua exercitiile indicate de logoped de câte ori este necesar.

Iatã câteva din atributiile logopedului:

  • depistarea si diagnosticarea copiilor

Prima vizitã la logoped constã în testarea copilului, ca acesta sã depisteze problema. Dupã o primã constatare a tulburãrilor de limbaj, copiii logopati sunt programati pentru terapia logopedicã. Primul moment al terapiei tulburãrilor de limbaj îl constituie examinarea complexã a celui depistat.

  • elaborarea si aplicarea programelor de recuperare si terapia logopedicã în functie de diagnostic.

Stabilirea diagnosticului si supervizarea activitãtilor de terapie cognitivã, ludoterapii, terapia psihomotricitãtii si abilitatea normalã.

Durata procesului de recuperare depinde de mai multi factori: nivelul dezvoltãrii intelectuale, vârsta, implicarea activã a pãrintilor în procesul logopedic, gradul de implicare a copilului, realizarea terapiei, reluarea exercitiilor indicate de logoped de cãtre educatoare.

Exista un program anumit de recuperare pentru fiecare tulburare în parte, exemplu pentru dislalie:

a. Gimnastica generalã:

- rotirea bratelor (moara de vânt);

- aplecarea capului (bing-bang,tic-tac);

- aplaudatul;

- imitarea spãlatului mâinilor;

- închiderea si deschiderea pumnului;

- arãtarea fiecarui deget în parte.

Gimnastica fonoarticulatorie:

- facialã;

- lingualã;

- mandibularã;

- velopalatinã;

- labialã.

1. Limba cu vârful cât mai ascutit se sprijinã la baza incisivilor inferiori, pe alveole.

2. Facialã si lingualã: deschiderea si închiderea gurii, umflarea obrajilor, rictusul si tuguirea buzelor (sau zâmbetul si pupicul mamicãi). Limba se ridicã sus-jos în spatele incisivilor, limba lãtitã si ascutitã, limba se proiecteazã si apoi se retrage puternic în fundul gurii.

3. Gimnastica respiratorie:

- stingerea lumânãrii;

- umflarea balonului;

- suflarea în vasul cu apã (valurile);

- suflarea cu diferite instrumente muzicale;

- spune cum face (sarpele: “sss…”, gâscanul, chemarea pisicii: “piss-piss”, fusul: “sfrrr-sfarr”).

4. Educarea auzului: - repetã dupã mine: “sss…, psss…”

- ghici cine te strigã: Sandu, Sanda, Stela, Simona, Simon.

5. Emiterea sunetului: - demonstratia articulatorie: în fata oglinzii (logopedice), profesorul demostreazã copilului care este pozitia corectã a organelor articulatorii participante la elaborarea sunetului “S” - limbã, buze, dinti, maxilare; se folosesc palatograme, iar arãtãtorul mâinii drepte va fi îndreptat în jos, indicând locul de articulare a semnului “S”

- limba cu vârful cât mai ascutit se sprijinã la baza incisivilor inferiori pe alveole. Dupã ce copilul a urmãrit atent demonstartia logopedului, el repetã singur în fata oglinzii toate miscãrile articulatorii, pânã ajunge la fixarea lor kinestezic-tactilã. În fata oglinzii, logopedul pronuntã sunetul în soaptã, copilul repetã dupa el, iar în final copilul pronuntã dupã modelul oferit (soptit tare în fata oglinzii).

b. Exercitiul (articulatoriu, fonatoriu, ortofonic): elaborarea sunetului se obtine prin efectuarea unui mare numãr de exercitii fonoarticulatorii. Exercitii onomatopeice: “sss…, jsss…”, “pis-pisssss…”

Pentru acest exercitiu se folosesc: oglinda logopedicã, profile de pronuntare, scheme, palatograma, etc.

Comparatia (sonorã, graficã, sonorã + graficã): prin raportarea copilului, în primul rând la el însusi si apoi la cel din preajmã - logoped, care îi oferã modulele de pronuntie, adultii, colegii, etc - raportare care presupune mult tact, copilului i se potenteazã dorinta de autodepãsire.

Derivata sunetului – sunetele afectate pot deriva din sunete ce sunt corect emise si care se aseamãnã cu ele prin executia lor motricã -kinestezicã ca si prin forma lor acusticã: ”s” poate deriva din ”t”.

6. Consolidarea sunetului

Exercitiul (sunetul emis cu ajutorul onomatopeelor se consolideazã prin asociere):

- silabe directe: sa, se, si, so, su;

- silabe indirecte: as, es, os, ies, is;

- silabe intermediare: asa, ese, isi, oso, usu;

- logatom: sas, ses, sis, sos, sus;

- grupe consonantice: stra, stre, stru, stro.

Logopedul, în colaborare cu educatoarea poate desfãsura activitãti de prevenire menite sã ajute la eradicarea dislaliilor fiziologice. Acestea sunt centrate pe jocuri de stimulare a motricitãtii generale si a motricitãtii fonoarticulatorii, pe exercitii respiratorii, exercitii de relaxare si de stimulare a auzului fonematic. Un rol important în activitatea de prevenire o au informarea corectã a familiei si implicarea acesteia în terapie.

 

 

EXEMPLIFICARE. PROIECT DE ACTIVITATE LOGOPEDICÃ

 

DATA: 2 NOIEMBRIE 2008

UNITATEA ªCOLARÃ: GRADINItA NR 1-CORABIA

OBIECTUL: TERAPIA TULBURÃRILOR DE LIMBAJ

SUBIECTUL: CONSOLIDAREA PRONUNtIEI CORECTE A SUNETELOR: S-J-R

OBIECTIVE OPERAtIONALE:

  • sã execute corect exercitiile de respiratie, asigurând coordonarea dintre miscãrile bratelor, respiratie si vorbire.
  • sã dovedeascã autocontrolul asupra miscãrilor musculatorii faciale (obraji, buze, limbã, mandibulã)
  • sã rosteascã repede si corect seriile de silabe necesare frãmântãrilor de limbã.
  • sã rezolve itemii din fisele de dezvoltare a auzului fonematic (sã localizeze corect sunetele în cadrul cuvântului, sã stie sã despartã în silabe cuvintele)
  • sã stie sã facã analiza propozitiei pânã la nivelul sunetului.
  • sã dea exemple de propozitii cu un anumit cuvânt
  • sã pozitioneze corect organele vorbirii pentru a emite sunetele solicitate
  • sã exerseze pronuntia corectã pe parcursul rostirii de cuvinte
  • sã cunoascã literele mari de tipar (dacã se poate)
  • sã se bucure de rezultatele obtinute la activitate.

METODE ªI PROCEDEE: conversatia, explicatia, demonstratia în fata oglinzii logopedice, exercitiul, metoda derivãrii sunetelor, jocul, metoda analizei fonematice etc.

MIJLOACE AUXILIARE: oglinda, suport izolator, fise de lucru individuale cu imagini colorate, realizate in Power Point.

 

DESFêURAREA ACTIVITÃtII

 

PREGATIREA GRUPEI PENTRU ACTIVITATE: salutul, discutie pregãtitoare pentru intrarea în atmosfera cabinetului si antrenarea copiilor în conversatie.

 

PARTEA PREGÃTITOARE PENTRU TERAPIE:

- exercitii de respiratie

- exercitii de mobilizare a aparatului verbal

- exercitii pentru frãmântãri de limbã

- jocul fonematic “Câte silabe are cuvântul?”

- analiza fonematicã a propozitiei

 

TERAPIA PROPRIU-ZISÃ:

  • Exercitii specific logopedice: pronuntie corectã în fata oglinzii logopedice, copilul

pronuntã clar si corect sunetele “s-j” asa cum a fost invãtat: derivam din “u”: “hu-hu-cu-cu-gu-gu-su-su-ju-ju-so-jo-si-ji-se-je-sa-ja”. Dacã înlocuieste silabele “sa-ja” cu “sa-za”, atunci luãm derivarea de la început, arãtând copilului cum se pozitioneazã corect limba pentru “s-j”. Introducem în cuvinte în pozitie initialã: surã-jurã, soarece, subã, surubelnitã, sobolan, joc, jucãrii. Introducem în silabe indirecte: “us-uj-os-oj”, în cuvinte în pozitie finalã: mos, cos, cocos, bors, garaj, bagaj, curaj. Apoi în pozitie medianã: usã, mãnusã, mãtusã, plajã, ajutor etc. În pozitie consonanticã, pronuntând cuvinte în care “s-j” se aflã inainte de o consoana: stiu, jder, scoalã, snur, astept etc. Introducem apoi cuvinte în care se aflã si sunetele “s-z”, deoarece copiii sunt în etapa diferentierii sunetelor “s-j” de “s-z”, si va trebui sa pronunte despãrtind silabele: “sa-se”, “so-sea”, “so-se-te”. Apoi în propozitii: “Am sa-se ani.”, “Masina merge pe so-sea.”.

  • Execitii pentru pronuntia corectã a sunetului “r”

Exercitiul 1: copilul suflã puternic pentru vibrarea faringelui, apoi transmite vibratia limbii, asociind cu o vocala: “hrrr”, “hrrr-ra”, “hrrr-re”, “hrrr-ri”.

Exercitiul 2: copilul vibreazã buzele, “brrr”, apoi aruncã limba afarã pronuntând “p-ra, p-re, p-ri” sau pronuntând “prrrr” interdental.

Exercitiul 3: copilul pronuntã cuvinte cu “r” retrãgând limba în fundul gâtului si lãtind-o ca pentru “a-ca-ga-ra”, pronuntând cuvinte cu “r” în diferite pozitii, ridicând limba si lãtind-o atunci cand vine “r”: “me-re”, “sa-re”, “doa-re”, “moa-rã” etc.

 

ÎNCHEIEREA ACTIVITÃtII:

Amintim copiilor sã reia aceste exercitii zilnic, acasã, în fata oglinzii pi realizând evaluarea corespunzãtoare, apreciind favorabil activitatea copiilor. Cântam cântecul “Alfabetul”.

 

Bibliografie:

Avramescu Delicia Monica, Defectologie si logopedie, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2008.

Ghergut Alois, Sinteze de psihopedagogie specialã, Editura Polirom, Iasi, 2005.

Moldovan Ioan, Corectarea tulburãrilor limbajului oral, Editura Presa Universitarã Clujanã, Cluj Napoca, 2006.

Muntean Ana, Psihologia dezvoltãrii umane, Editura Polirom, Iasi, 2006.

Revista Învãtãmântului Prescolar Nr. 3, Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului, 2007.

Tudose Florin, Fundamente în psihologia medicalã, Editura Fundatia România de Mâine, Bucuresti, 2007.

Educatoare: Rãtoiu Victoria

ªcoala cu clasele I-VIII; G.P.N. Nr. 1, Corabia

Studentã a Universitãtii “Spiru Haret”, Facultatea de Sociologie-Psihologie

Studentã: Maxim Alexandra Viorela

Univ. “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie si ªtiinte ale Educatiei

 

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Impactul migratiei parintilor asupra cop…

 IMPACTUL MIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Copii lăsaţi singuri acasă, în grija bunicilor sau a altor rude, dar şi cei...

Read more

Asigurarea si managementul calitatii in …

ASIGURAREA ŞI MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ROMÂNESC   Mihai Ștefania – Monica Școala cu clasele I – VIII Vitănești, Județul Teleorman     Calitatea în educaţie înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condiţiilor pentru cea...

Read more

Geografi de seama din judetul Vrancea

GEOGRAFI DE SEAMĂ DIN JUDEŢUL VRANCEA   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Ţinutul Vrancei este situat în partea de sud-est a României. Aceste ţinuturi şi-au adus contribuţia la înfrumuseţarea şi îmbogăţirea fondului...

Read more

Poluarea mediului

POLUAREA MEDIULUI PROBLEMA NOASTRÃ A TUTUROR Învãtãtor: Ciorbã Ramona Nicoleta Şcoala cu clasele I-IV Popeni,  Com. Cãiuti, jud. Bacãu   Mediul de pe Pãmânt - care ni...

Read more

Rolul jocului lingvistic in dezvoltarea …

ROLUL JOCULUI LINGVISTIC ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA PREŞCOLARI   Profesor învăţământ preşcolar, Marin Georgiana Cocuta G.P.N Nr. 1 Pinochio                Vârsta preşcolară presupune lărgirea şi complicarea raporturilor dintre copil şi realitatea înconjurătoare. Această deschidere...

Read more

Documente

Lista disciplinelor la care se susţin lucrări de evaluare semestrială (teze) în anul şcolar 2010 – 2011

Read more

Literatura maghiara in contextul literat…

LITERATURA MAGHIARÃ ÎN CONTEXTUL LITERATURII EUROPENE JOKAI MOR - “OMUL DE AUR” Prof. Rainea Adela Roxana Şcoala cu cls. I-VIII, Cherechiu, Bihor     REZUMAT Mor a fost avocat. Îl cunoaste în facultate...

Read more

Relatia lingvisticii cu stiintele antrop…

STUDIU COMPARATIV PRIVIND RELAŢIA LINGVISTICII CU ŞTIINŢELE ANTROPOLOGICE   Prof. Vira Adina Colegiu Tehnic de Transporturi, Braşov   Prezentul studiu comparativ doreşte să precizeze locul lingvisticii în raport cu alte ştiinţe umaniste ca istoria şi...

Read more