Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Dezvoltarea creativitatii prescolarului prin metoda jocului didactic
Vineri, 08 Noiembrie 2013 16:07

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PREŞCOLARULUI

PRIN METODA JOCULUI DIDACTIC

 

Profesor pentru învăţământul preşcolar Hreapcă Lenuţa - Mihaela

Şcoala Gimnazială Larga-Jijia, Movileni, Jud. Iaşi

 

Rezumat: Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea, stimularea, educarea şi dezvoltarea creativităţii. Dar, cu cât această acţiune începe la o vârstă mai mică şi continuă de-a lungul anilor, cu atât va fi mai productivă, conducând la obţinerea unor realizări creative mai valoroase. Este necesar să ne instruim în acest sens, să punem un mare accent pe dezvoltarea creativităţii, pe realizarea unui confort psihic şi a libertăţii necesare pentru creaţia copilului. La fiecare nivel de vârstă, copilul trebuie să fie învăţat cum să înveţe şi cum să se exprime creator.

Cuvinte cheie: creativitate, metode de stimulare a creativităţii, imaginaţie creativă, potenţial creativ, joc didactic, metoda (6-3-5).

 

Ideea dezvoltării creativităţii copiilor pusă insistent în ultima vreme, pune educatorului o serie de probleme privind modul de manifestare a creativităţii, factorii şi metodele de stimulare a creativităţii,modalităţi de evaluare a creaţiilor plastice ale copiilor.

Preşcolaritatea este vârsta la care este imperios necesară stimularea potenţialului creativ al copilului, necunoscut sau neexprimat încă, prin cunoaşterea şi încurajarea aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor existente şi prin susţinerea manifestării lor printr-o mobilizare intrinsecă. De la această vârstă trebuie cultivate unele valori: originalitatea, perseverenţa, interesele cognitive, dar şi artistice.

Trăsăturile creativităţii (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea, curiozitatea, necesitatea lăuntrică a afirmării.

 

Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi, a vedea, a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur.  Copiii pot crea poezii, povestiri, muzică, dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. Folosind plăcerea copilului de a se exprima, de a se realiza prin mijloace artistice, dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor.

Activităţile de desen, pictură, modelaj vizează însuşirea unor norme estetice care sunt transpuse în produsele activităţii copiilor. Ei învaţă nu doar gama de culori, tonuri şi nuanţe, ci şi modul în care le pot obţine şi combina în propriile lor creaţii; învaţă

nu doar aspectele legate de estetica formelor, ci şi transpun în lucrări proprii moduri diferite de îmbinare estetică a acestora; lucrările au, de cele mai multe ori, destinaţie afectivă ele fiind create pentru a fi dăruite mamei, colegului care aniversează ceva, lui Moş Crăciun sau Iepuraşului, unui personaj iubit dintr-o poveste tocmai învăţată etc.    

Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei, cu dorinţa  ca produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. De asemenea, copiii sunt familiarizaţi cu diferite tehnici de desenare, colorare, pictură, dactilopictură, exersează aceste tehnici pe suporturi diferite (hârtie albă sau divers colorată, pânză, coji de ouă lipite, suluri de hârtie,faianţă, piatră, ceramică, cutii de magarină, pahare etc.) Modelajul, odată cu plăcerea redării prin construcţie proprie a unor forme după model sau din imaginaţie, dezvoltă motricitatea fină a mâinii, sprijină substanţial coordonarea oculo-motorie. Este necesar ca modelele oferite de educatoare atât pentru desen, pictură cât şi pentru modelaj să îndeplinească cerinţele de ordin estetic. Culorile şi materialele folosite de copii trebuie să ofere condiţii pentru realizarea unor produse estetice.

Tehnicile de desen, colorare, pictură, modelare însuşite de copii trebuie să corespundă posibilităţilor motorii specifice fiecărei vârste pentru a se asigura realizarea unor produse cât mai aproape de estetic.

Programul creativ propus va duce la schimbarea comportamentului copiilor prin trecerea de la atitudinea de confort, imitaţie, memorare, la atitudinea de efort, elaborări, interpretări personale.

• Conştientizarea de către copii a propriului potenţial creativ care contribuie la dobândirea încrederii în forţele proprii, la exprimarea dorinţei de a lucra cât mai mult pentru a se evidenţia prin produse deosebit de originale.

• Disponibilităţile creative ale preşcolarilor dovedite în cadrul antrenamentului creativ devin o premisă a dezvoltării creativităţii, dacă sunt valorificate şi în cadrul celorlalte categorii de activitate.

Prin specificul său, jocurile didactice din cadrul activităţilor de modelaj, pictură şi abilităţi practice, înbină funcţiile şi sarcinile de învăţare cu forma plăcută şi atractivă a jocului, cultivând interesul pentru studiu. În realizarea sarcinilor jocului copilul este solicitat pe toate planurile psihicului său: afectiv, cognitiv şi voliţional. O astfel de activitate are pe termen lung următoarele efecte:

a) prin  conţinut, sarcini şi mai ales prin modul de rezolvare a acţiunii, dar şi prin regulile jocului didactic se dezvoltă la copiii conştiinţa disciplinei;

b) antrenează copiii la o activitate susţinută căreia îi acordă multă seriozitate diminuând astfel rigiditatea activităţii de învăţare, cultivând curajul şi încrederea în forţele proprii;

c) contribuie la ceea ce trebuie să devină un deziderat “a-i învăţa pe copii să gândească asupra propriei gândiri”;

d) formarea unui stil de muncă personal, original;

e) dezvoltarea gustului estetic;

f) dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei creative.

Dar, orice activitate creatoare, presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite. De aceea, copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului, utilizând metode de stimulare a creativităţii, folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. Acest lucru se poate realiza doar prin integrarea conţinuturilor şi eliminarea barierelor între domeniile de activitate.

Metoda (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul, doar că copiii sunt împărţiţi în grupuri de 6 persoane, în care fiecare propune 3 idei într-un timp maxim de 5 minute. Ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. După 5 minute, fişa este trecută unui alt grup care adaugă alte idei în coloane sub celelalte. Conducătorul strânge foile, le citeşte în faţa tuturor şi se discută pentru a se hotărî care din propuneri să fie însuşită.

Etapele metodei :

- împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri;

- enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru;

- desfăşurarea activităţii în grup;

- analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.

Exemplu a aplicării metodei (6-3-5) la preşcolari

  Domeniul: Estetic şi creativ ; Tipul activitţii: Desen; Tema:„În vacanţă”

Obiectiv: Stimularea creativităţii de grup a copiilor.

Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 6.

Material folosit: Coli de hârtie, creioane colorate.

Sarcina jocului: Reprezentarea prin desen a unor elemente care să ilustreze o tema, continuând şi completând totodată desenul copiilor.

Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în grupuri de câte 6. Fiecare copil al grupului îşi alege câte o culoare cu care va lucra, diferită de a celorlalţi 5 colegi de grup. Educatoarea prezintă jocul: Astăzi, la Centrul Artă vom desena tema „În vacanţă”. Fiecare copil să se gândească care vor fi primele 3 elemente care vor alcătui desenul lui. După ce veţi desena cele trei elemente, daţi foaia colegului din dreapta pentru „ a citi „ desenele şi pentru a continua desenul vostru. Astfel se alternează activitatea individuală cu cea de grup. Foile se deplasează apoi de la stânga la dreapta până ajung în poziţie iniţială. Fiecare copil, când primeşte coala colegului din stânga sa , priveşte desenul, identifică elementele desenate şi încearcă să adauge altele, să le completeze ori să le modifice creative fără a se depărta de tema redată de colegul său.

Avantajele aplicării metodei:

-oferă posibilitate celor timizi de a se exprima;

-stimulează construcţia de „idei pe idei”;

-sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup;

-se respectă ritmul celor lenţi, care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup.

 

Bibliografie:

Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1996

Gongea, Elena; Breben, Silvia; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup, Editura Arves, 2002

Popescu, Gabriela, Psihologia creativităţii, Editura Fundaţiei Române de Mâine, Bucureşti, 2004

Roco, Mihaela, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Editura Polirom, Bucureşti, 2004

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Relatia dintre cognitiile irationale ale…

RELAȚIA DINTRE COGNIȚIILE IRAȚIONALE ALE COPIILOR CU ADHD ȘI CELE ALE PĂRINȚILOR ACESTORA Prof. Obancea Maria, CJRAE-Școala ”Liviu Rebreanu”, Cluj-Napoca Abstract: Cel mai important lucru pentru o evoluție cât mai sănătoasă...

Read more

Efl teaching through music

EFL TEACHING THROUGH MUSIC Profesor ALEXANDRU ANDREEA, Şcoala Gimnazială “Ion Ionescu”, Valea Calugarească Oneț of the big problems we all face, whether teaching English to children or adults, is...

Read more

Prapastia digitala dintre generatii

PRĂPASTIA DIGITALĂ DINTRE GENERAŢII   Kovács Stefania Prof. fizică, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Carei               Rezumat: Expresiile ”digital natives” și ”digital immigrants” apar din ce în ce mai des în studiile și...

Read more

Traditii in Sinca Noua la Lasatul Seculu…

TRADIŢII ÎN ŞINCA NOUĂ DE LĂSATUL SECULUI   Profesor Geografie. Constanin Mădălina Şcoala Generala Nr. 1 /Liceul Grigore Moisil Braşov     "Roata de foc" se înscrie în rândul tradiţiilor populare legate de fertilitate şi...

Read more

Metode de predare activ participative Me…

Metode de predare activ participative Metoda proiectului Site-uri wiki

METODE DE PREDARE ACTIV-PARTICIPATIVE METODA PROIECTULUI, SITE-URI WIKI   Leonte Anca Colegiul Tehnic Buzău     Se vorbeşte tot mai mult în ultimii ani despre un învăţământ centrat pe elev, dar întrebarea este: cum anume învaţă elevii...

Read more

Programul Scoala altfel calendarul de or…

Programul “Scoala Altfel”   - calendarul de organizare -     Nr. crt. Perioada Atributii  1 13-24 Februarie 2012 Fiecare unitate de invatamant afiseaza propunerile de activitati pentru saptamana "Scoala Altfel".  Simultan, fiecare diriginte si invatator va dezbate propunerile de activitati...

Read more

Educatia formala

EDUCATIA FORMALA   O definitie a  educatiei formale a fost data de  catre Philip Coombs, conform careia educatia formala este “sistemul educational structurat ierarhic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara...

Read more

Conceptul de metoda de invatamant

CONCEPTUL DE METODĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT Profesor Nae Mihaela, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Piteşti Un loc important în cadrul tehnologiei didactice îl ocupă strategiile didactice “respectiv un ansamblu de procedee...

Read more