Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Revista cu ISSN


Prevenirea esecului scolar
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Februarie 2015 13:04
PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR

 

Prof. Comănescu Marghioala

Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu’’ Buzău

 

Una dintre marile primejdii ale învăţământului constă în resemnarea profesorilor în ceea ce priveşte rezultatele instruirii, deoarece îmbunătăţirea calităţii pregătirii elevilor pentru viitoarea profesie este dependentă în mare măsură de calitatea instruirii în şcoală. Utilizarea metodelor moderne, implicarea elevilor în actul predării şi în activităţile extraşcolare trebuie privite nu numai ca modalităţi de acţiune, ci şi ca un rezultat al acţiunii acestora, ca o modalitate de prevenire a eşecului şcolar.

 

Succesul şcolar exprimă performanţa echivalentă cu atingerea obiectivelor propuse în activitatea şcolară. Factorii prin care se explică nivelul rezultatelor sunt determinaţi de capacităţile de învăţare ale elevilor, de însuşirile individuale, cum ar fi: nivelul de dezvoltare intelectuală, interesul şi motivaţia, starea de sănătate sau capacitatea de efort.

Rezultatele şcolare ale elevilor nu depind numai de aptitudinile acestora, ci reprezintă, mai degrabă, ,,eficienţa şcolară’’ a aptitudinilor condiţionate de o serie de calităţi: interesele, motivaţia, perseverenţa, stabilitatea emoţională, atitudinea faţă de învăţătură etc..

Imposibilitatea momentană a elevului de realizare a obiectivelor propuse în activitatea şcolară defineşte eşecul şcolar, care acoperă o arie mai mare de variabilitate atât din punct de vedere a sferei de extindere cât şi al factorilor care-l generează.

După sfera de extindere eşecul şcolar poate fi: parţial instalat la începutul unui ciclu de învăţământ şi general când se grefează pe fondul unor deficienţe senzoriale sau intelectuale mai mult sau mai puţin severe sau când situaţiile psiho-traumatizante care l-au generat persistă.

Inadaptarea elevului la exigenţele ambianţei şcolare, la rigorile de tip normativ pe care le presupune funcţionarea corespunzătoare a oricărei colectivităţi şcolare, obţinerea performanţelor scăzute sunt posibile datorită la o serie de factori.

Particularităţile psihice ale elevului pot influenţa în mod negativ performanţele şcolare ale acestuia:

·         timiditatea: elevul nu se poate exprima, chiar daca s-a pregătit pentru lecţia respectivă, acest lucru ducând la note mici;

·         lipsa de încredere în forţele proprii: elevul "se pierde" în momentul evaluării;

·         antipatia faţă de profesor: elevul nu se pregăteşte la materia respectivă deoarece "nu suportă" cadrul didactic respectiv;

·         dezinteres pentru o materie anume: elevul nu se pregăteşte la materia respectivă deoarece consideră că nu este de nici un folos.

Una din cele mai mari influenţe asupra rezultatelor şcolare ale elevilor o are familia:

·         un elev fără "cei şapte ani de acasă" va crea mereu probleme, chiar şi ca viitor adult;

·         din cele 24 de ore ale unei zile de muncă, elevul este la şcoală doar 6-7 ore, de restul timpului fiind responsabilă familia elevului;

·         în general elevii nu primesc în cadrul şcolii nici un exemplu sau sfat negativ (limbaj sau comportament necivilizat, îndemnuri la fapte rele), toate acestea influenţează elevul în afara şcolii;

·         uneori părinţii uită că trebuie să facă front comun cu profesorii deoarece şi unii şi alţii nu doresc decât dezvoltarea armonioasă a elevului, educarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestuia.

Unele comportamente ale cadrelor didactice, în special a acelora care predau materii care se cer la examene, pot fi factori favorizanţi ai eşecului şcolar. Dintre acestea amintim:

- comportament exagerat de permisiv: clasa scapă de sub control, elevii nu se mai pregătesc pentru materia respectivă;

- tratarea cu superficialitate, din partea cadrului didactic, a unor teme sau capitole din materia pe care o predă;

- absenţa sau întârzierea, în mod repetat, la ore;

- inconsecvenţa cadrului didactic în verificarea şi notarea elevilor.

Unii elevi sunt uşor influenţabili. Daca un astfel de elev intră într-un grup care are un comportament necorespunzător, sau devine prieten cu un elev "problemă", atunci sunt şanse foarte mari ca elevul respectiv să devină, la rândul său, un elev "problemă" şi să înregistreze rezultate negative la învăţătură sau să prezinte diferite tulburări de comportament.

Deşi se întâmplă extrem de rar ca elevii să consume droguri, trebuie să fim atenţi asupra consecinţelor dezastruoase pe care le are consumul de droguri asupra sănătăţii fizice şi psihice a consumatorului. Elevii trebuie să ştie că dependenţa de droguri poate începe într-o discotecă sau la o petrecere la care "din curiozitate" se fumează o simplă ţigaretă şi de aici începe un drum care poate avea ca finalitate în cel mai fericit caz internarea într-o clinică de dezintoxicare, iar în cel mai rău caz ruinarea sănătăţii sau moartea.

Există elevi care sunt obişnuiţi, uneori chiar de către părinţi, să consume alcool. Acest lucru este privit, în mod greşit, ca un semn de maturitate. Trebuie specificat faptul că la început berea este amară, vinul acru, ţuica dă senzaţia de arsură, dar în timp, copii se pot obişnui cu acestea şi mai târziu ei vor fi candidaţi la titlul de alcoolic.

Toţi copiii, deci şi elevii, trebuie să se joace. Prin joc elevii îşi dezvoltă unele aptitudini fizice şi psihice. Jocurile cu diferite tipuri de cărţi sau alte obiecte dezvoltă atenţia, memoria, logica; dar există şi jocurile de noroc, care dacă sunt practicate în exces, mai ales pe bani, pot ruina nu numai "cariera" elevului sau situaţia sa financiară, dar chiar şi sănătatea fizică a acestuia.

Pentru a evita sau corecta eventualele rezultate slabe, trebuie să se facă front comun cu toţi factorii direct implicaţi în procesul de educaţie.

Astfel, cadrele didactice pot stabili un program de activitate echilibrat fără suprasolicitări sau eforturi în salt, cu sarcini repartizate în funcţie de posibilităţile elevului, cu întărirea succesului şi diminuarea insuccesului. Prin îndrumarea suplă şi competentă a elevului spre cunoaştere şi autoinstruiere, prin îmbinarea exigenţei constructive, mereu sporite, cu respectul faţă de elev ca om, ca personalitate în devenire ce trebuie să dovedească spirit de iniţiativă, spirit critic şi creator se urmăreşte de către profesor dezvoltarea spiritului de răspundere , de autocontrol şi autoapreciere.

Acţionând la nivelul clasei de elevi se înlesneşte integrarea în grup iar elevul este solicitat la realizarea activităţilor comune desfăşurate de către membrii grupului. De exemplu, activităţile desfăşurate de clasa care să urmărească nu numai integrarea unor elevi în activităţile instructiv educative ci şi realizarea unor lucrări care să fie apoi prezentate în faţa colegilor şi a cadrelor didactice, făc ca notele şi apoi mediile elevilor să crească.

Aplicarea strategiilor didactice moderne, stabilirea unor relaţii optime între activitatea de predare şi cea de învăţare, prin care să se urmărească declanşarea mecanismelor învăţării, potrivit particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi a condiţiilor concrete în care are loc învăţarea, face ca rolul profesorului să treacă de la polul în care este doar o sursă de informaţii, la polul în care conduce activitatea independentă a elevilor, în timp ce activitatea elevilor trece de la simpla reproducere la o activitate creatoare.

Pe baza observaţiei directe asupra activităţii elevilor se constată că aceştia sunt mai interesaţi şi mai activi cu cât lecţia are un conţinut informaţional mai apropiat de posibilitatea transpunerii şi utilizării lui în practică, iar în procesul de evaluare elevii îşi însuşesc mai repede şi cu mai multă uşurinţă modul de lucru cu tehnicile moderne de evaluare, preferându-le ca instrumente de verificare şi apreciere în detrimentul celor convenţionale (lucrări scrise, extemporale).

De asemenea, participarea elevilor la activităţi extraşcolare şi implicarea lor în diferite proiecte educaţionale, are o serie de finalităţi cum ar fi: dezvoltarea încrederii în sine, recâştigarea respectului de sine, însuşirea şi respectarea unor norme de protejare a mediului înconjurător, îmbunătăţirea relaţionărilor sociale, cum de altfel credem că s-a întâmplat prin participarea elevilor în cazul proiectelor educaţionale ,,Să ocrotim natura! Ea ne dă viaţă’’, ,,Europa, urmările trecutului’’, ,,Informează-te şi învaţă-i pe alţii’’ sau activităţile de voluntariat din cadrul proiectului ,,Strategia Naţională de Acţiune Comunitară’’.

Intensificarea colaborării şcolii cu familia, pentru rezolvarea situaţiilor tensionate din familie, cunoaşterea reciprocă părinţi-educatori, pentru realizarea unei cooperări reale şcoală – familie, implicarea şi stimularea motivaţională a părinţilor în rezolvarea problemelor de către copii sunt modalităţi la fel de importante pentru îmbunătăţirea performanţelor şi a reducerii abandonului şcolar.

 

Bibliografie:

A. Barna, G. Antohe – Curs de pedagogie, Ed. LOGOS, Galaţi, 2001;

Ioan Bontaş – Pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti, 1994;

A. Cosmovici, T. Cozma, C. Cucoş şi alţii – Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Rolul familiei moderne in educatie

ROLUL FAMILIEI MODERNE ÎN EDUCAȚIE   Prof. înv.primar Abaza Maria Școala Gimnazială Nr.1 Tîrgu Ocna, județul Bacău               Familia este primul mediu în care copilul se dezvoltă, de unde acesta împrumută obiceiuri și deprinderi...

Read more

Modele novative ale comunicarii in pract…

                               MODELE NOVATIVE ALE COMUNICĂRII            ÎN PRACTICA ŞCOLARĂ                                           Profesor Alina Bălan Colegiul tehnic ”Toma N. Socolescu” Ploieşti, judetul Prahova                             Rezumat          Importanţa comunicării, acest concept clişeizat prin mult prea deasa...

Read more

Universitatea de Medicina si Farmacie Iu…

UMF Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Pepiniera valorilor medicinei româneşti şi internaţionale   Ştiinţa medicală este cea mai apropiată de suflet, fiind cea mai apropiată de om – spunea Iuliu...

Read more

Educatia pentru democratie imperativ al …

EDUCAȚIA PENTRU DEMOCRAȚIE – IMPERATIV AL SISTEMULUI EDUCAȚIONAL CONTEMPORAN   Soroiu Crina, profesor învățământ primar, Școala Gimnazială, George Călinescu, Iași Acest articol subliniază importanța noilor educații pe fondul evidențierii problematicii lumii contemporane, în toată...

Read more

Studiu geografic asupra calitatii mediul…

STUDIU GEOGRAFIC ASUPRA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL BRĂILA   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila   Rezumat: Studiul şi-a propus să identifice actualele probleme de mediu de pe raza municipiului...

Read more

Genuri literare si evolutia genurilor

GENURILE LITERARE. EVOLUȚIA GENURILOR. Ștefan Maximiliana, profesor Limba și literatura română, Școala Gimnazială „Ion Buteanu” Buceș, jud. Hunedoara Disciplina Limba ...

Read more

Activitatile extrascolare importanta lor…

ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE IMPORTANŢA LOR INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ   Profesor  Moise Iuliana Daniela Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balaş Şoter”, Buzău   Experienţa practică a evidenţiat de-a lungul timpului că activităţile desfăşurate în afara spaţiului şcolii joacă un...

Read more

Evaluarea Nationala 2017 Calendarul pent…

Evaluarea Nationala 2017 - Calendarul pentru clasa a II-a, clasa a IV-a, clasa a VI-a Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice a aprobat Calendarul de administrare a evaluarilor nationale la finalul...

Read more