Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Creativitatea matematica
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Februarie 2019 00:00

CREATIVITATEA MATEMATICĂ

Prof. Stancu Magdalena Ioana

Liceul Voievodul Mircea Târgovişte

Unul dintre scopurile sistemului de învăţămant este să identifice persoanele creative. Perspectivele secolului nostru presupun efectuarea automatizată a acţiunilor economice cu ajutorul calculatoarelor, aşa că oamenilor le revine misiunea de a produce în mod creativ. Creativitatea este o proprietate dinamică a minţii umane care trebuie îmbunătăţită şi preţuită corespunzător. În caz contrar, ea se diminuează sau deteriorează. De aceea, e important să studiem creativitatea şi să îi determinăm caracteristicile. Matematica în sine ne oferă o bază confortabilă pentru a ne dezvolta şi studia creativitatea.

Creativitatea este în mod tradiţional atribuită artei şi literaturii, dar în zilele noastre a face descoperiri ştiinţifice relevante poate fi considerat tot un act de creativitate. În domeniul artei şi literaturii e suficient să creezi o povestire extraordinară, dar în domeniul ştiinţific nu e suficient ca o idee să poată fi povestită, ci ea trebuie sa aibă aplicabilitate.

Câteva definiţii ale creativităţii matematice se regăsesc în literatură. Cu toate acestea, majoritatea definiţiilor sunt vagi şi evazive: Mann (2005), Sriraman (2005), Haylock (1987). Creativitatea matematică se consideră ca facând parte din domeniul matematicienilor profesionişti. Matematicianul francez Henry Poincare (1948, 1956) consideră că descoperirea în matematică este o combinaţie de idei şi date prestabilite ce pot forma o multitudine de combinaţii, dar puţine dintre acestea vor avea cu adevărat însemnătate. În procesul găsirii combinaţiilor folositoare se va rula un număr imens de combinaţii şi doar prin acest număr mare de rulări se vor distinge combinaţiile revelatoare de cele lipsite de însemnătate. Cu alte cuvinte, a crea în sens matematic poate fi definit ca a forma,a recunoaşte şi a alege combinaţii importante şi folositoare. De asemenea Boden (2004) consideră creativitatea modul de a combina idei obişnuite în moduri neobişnuite. În mod similar, Ervynck (1991) afirmă că a crea noi concepte matematice folositoare prin combinarea cunoştinţelor anterioare sau descoperirea unor relaţii noi matematice poate fi considerat un mod creativ de a face matematică. El accentuează rolul cheie al creativităţii în dezvoltarea ciclului complet al gândirii matematice , lucru ce ajută la punerea în ordine a ideilor astfel încât sa poată fi generate noi teorii şi cunoştinţe matematice. Chamberlin şi Moon (2005) consideră gândirea divergentă ca principalul descriptor al creativităţii matematice. Laycock (1970) descrie creativitatea ca o abilitate de a analiza o problemă dată din diferite perspective, a recunoaşte tipare, diferenţe şi similarităţi, a genera multiple idei şi a alege metoda potrivită pentru a rezolva situaţii matematice necunoscute.

Pentru că a defini creativitatea doar bazându-ne pe originalitate şi aplicabilitate nu este un mod practic de a identifica şi dezvolta creativitatea elevilor, câţiva cercetatori au încercat să delimiteze definirea creativităţii la elevi de cea la nivel profesional matematic. Astfel, la nivelul elevilor nu se aşteaptă o muncă de o creativitate extraordinară, ci mai degrabă creativitatea înseamnă oferirea de către elevi a mai multor perspective asupra unei probleme matematice. În schimb, la nivel profesional,Sriraman propune mai multe definiţii ale creativităţii matematice:

1. Abilitatea de a produce o cercetare originală care să extindă corpul cunoştiinţelor

2. Abilitatea de a deschide noi drumuri pentru formularea de întrebări de către alţi matematicieni.

La nivel şcolar, creativitatea este definită ca :

1. Procesul prin care rezultă o soluţie intrinsecă originală la o problemă dată sau la un anumit tip de probleme

2. Formularea unei noi întrebări sau posibilităţi care ne permite ca o problemă veche să poată fi privită dintr-un alt punct de vedere.

Posamentier, Smith and Stepelman, (2010) cred că a rezolva o problemă e ca şi cum ai inventa ceva nou.

De aceea elevii trebuie antrenaţi în probleme noi, provocatoare şi trebuie să experimenteze modelul rezolvării creative. Elevilor trebuie să li se furnizeze permanent oportunităţi de a cunoaşte şi rezolva probleme cu final deschis, aceasta încurajându-i permanent să reflecteze la propriile idei.

În opinia mea folosirea creativităţii în predarea matematicii reprezintă soluţia pentru abordarea creativă a învățării. Cu alte cuvinte abordăm dintr-o altă perspectivă ceea ce afirmau  J. G. Gowan şi G. D. Demos: “Copiii sunt creativi în mod natural şi doar aşteaptă atmosfera propice pentru a-şi manifesta creativitatea.”. Rolul profesorului în acest caz este de a crea o atmosferă de siguranţă şi încredere, astfel încât elevii să aibă curajul să îşi asume riscuri, să facă greşeli şi să interacţioneze între ei pentru a-şi susţine punctul de vedere. Un profesor care gândeşte creativ va produce elevi care gândesc creativ.

Bibliografie:

Boden, M. The creative mind. Myths and Mechanisms, Routledge, London , 2004

Ervynck, G. Mathematical creativity, Kluwer Academic Publishers New York, 1991

Leikin, R. Exploring mathematical creativity using multiple solution tasks, Sense Publisher, Rotterdam, 2009


Articole asemanatoare relatate:

 

Revista cu ISSN

Influenta cadrelor didactice in aplicare…

INFLUENŢA CADRELOR DIDACTICE ÎN APLICAREA REFORMEI EDUCAŢIONALE                                                                            Prof. Pantin Delia Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” Timişoara     Impactul progresului social asupra dezvoltării potenţialului intelectual al societăţii este esenţial. Însă “populaţia mai bine...

Read more

Cititi ascultand

CITIŢI ASCULTÂND   Şandor Călin Ionel, prof. limba engleză Lic. Teologic Penticostal + Col. Tehnic „Aurel Vlaicu” Baia Mare   Cărţile în general sunt prezente în viaţa fiecăruia la un moment sau altul. Cărţile audio...

Read more

La modalisation quelques typologies

LA MODALISATION-QUELQUES TYPOLOGIES   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara   La modalisation est une notion conflictuelle de la linguistique contemporaine. Cela résulte de sa polymorphie et de son caractère vaste et mouvant. De...

Read more

Conceptia estetica

CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU   Profesor Laura Mihaela Herman Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare     Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste...

Read more

Competenta si eficienta profesionala si …

COMPETENŢA ŞI EFICIENŢA PROFESIONALĂ ŞI PEDAGOGICĂ A PROFESORULUI DE MATEMATICĂ   Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău   Rezumat             Articolul de specialitate propus urmăreşte să enumere principalele competenţe ale cadrului...

Read more

Agresivitatea umana si influenta acestei…

AGRESIVITATEA UMANĂ ŞI INFLUENŢA ACESTEIA ASUPRA PREŞCOLARILOR                                                           Prof. Dulgheru Alina Simona, Grădiniţa. Cu PP  “Clopotel”, Bârlad   Motto: "Omul va deveni mai bun, atunci când îi veţi arăta cum este el în...

Read more

O experienta Comenius mobilitati individ…

O EXERIENȚĂ! BATH-MAREA BRITANIE (COMENIUS-MOBILITĂȚI INDIVIDUALE)   Profesor pentru învățământul primar, Daniela Popescu, Școala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, București, sector 3   MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îți apare în minte Londra cu Big...

Read more

Dezvoltarea la elevi a competentelor de …

DEZVOLTAREA LA ELEVI A COMPETENŢELOR DE CULTURĂ GENERALĂ PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE INTERDISCIPLINARE Prof. Saizescu Cristina-Alexandra Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara Dezideratul formării caracterului...

Read more