Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Mai 2016 20:38

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII

Prof. Nadia Breazu

Colegiul Tehnic Motru

Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice

Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei nu este strict limitată de graniţele memoriei genetice ale speciei. Chiar dacă nu se pot sfida aceste graniţe în practica efectivă a instruirii şi educării, educaţia deschide calea spre depăşirea acestora, într-o dimensiune care nu are limite: cea a valorilor, în care personalitatea îşi poate spori dimensiunile.

În ce masură educaţia poate să modifice natura umană?

Educabilitatea reprezintă capacitatea specifică psihicului uman de a se modela structural şi informaţional sub influenţa agenţilor sociali şi educaţionali. Sub influenţa acestor factori, omul se modelează, transformându-se treptat în fiinţă umană, cu personalitate, care se caracterizează prin limbaj, gândire, intenţionalitate, afectivitate superioară şi voinţă. Deosebirea esenţială dintre dezvoltarea omului şi a animalului a fost observată în cazul a 52 de copii lupi care au fost descoperiţi în diverse locuri pe glob şi care au trăit numai în mediu natural-animal. Astfel, lipsindu-le condiţiile mediului socio-educaţional au rămas la situaţia de hominis, nereuşind să obţină nici o trasătură specific umană. De asemenea, este cunoscut cazul a două fetiţe descoperite în padurea tropicală, în stare animalică şi crescute apoi într-un orfelinat care nu au reuşit să mai capete trăsături specific omeneşti. Aceste exemple demonstraeză ca omul se modelează ca fiinţă umană , ca personalitate, numai în condiţiile socializării şi educaţiei.

Totuşi, ereditatea are şi ea o importanţă hotărâtoare. Psihologul american Kellog a creat condiţii egale de viaţă pentru fiul său, Donald, şi pentru un cimpanzeu constatând că puiul de cimpanzeu a devenit astfel doar o maimuţă semidresată.

Educabilitatea reprezintă disponibilitatea specific umană de a fi receptiv la influenţa organizată şi de a realiza pe această cale achiziţii şi evoluţii care se concretizează în structuri şi substructuri de personalitate, în manifestări de comportament.

De-a lungul timpului, în privinţa educabilităţii au apărut trei puncte de vedere diferite:

Educaţia poate modifica personalitatea umană hotărâtor. Socrate şi Platon vedeau în educaţie: „Arta răsucirii omului către strălucirea orbitoare a Ideii”. Aristotel credea în puterea deprinderilor. Renaşterea afirmă cu vigoare credinţa în educaţie ( Erasmus). Teorii moderne despre educaţie: J. A Comenius susţine puterea educaţiei, J. Locke credea ca nouă din zece oameni sunt ceea ce sunt: buni sau răi, folositori sau nefolositori, datorită educaţiei, Leibnitz: „educaţia învinge totul”, iluminiştii: deosebirile dintre oameni sunt dobândite, nu moştenite, Kant credea că omul ajunge om numai prin educaţie, J.F. Herbart îşi începea prelegerile cu : „principiul fundamental al pedagogiei este plasticitatea copilului”.

Sceptici în problema educabilităţii. J.J. Rousseau susţinea că un copil este bun de la natură şi civilizaţia îl face să se schimbe. Goethe:”nu ne-am născut egali”. John Eccles consideră că în fiecare om există un nucleu de unicitate care nu poate fi schimbat.

Ultimele cercetări de genetică moleculară realizate de Thompson şi Plomin apreciază că o pondere de 50% revine geneticii în structurarea aptitudinilor cognitive ale omului.

Realiştii ( interacţioniştii) consideră că educaţia este operatorul specific care leagă între ele elementele genetice şi de educaţie.

Pentru Freud şi Piaget constituirea proceselor mentale este văzută ca un proces cu dublă determinare: cunoaşterile structurale printr-o programare ereditară, cunoaşterile dobândite prin educaţie.

Există trei teorii importante în problema educatibilităţii:

  1. Teoria care susţine importanţa structurilor înnăscute-ineism

  2. Teoria care pune preţ pe factorii de mediu, distingând patru structuri ambientale:

  • Microsistemul, adică relaţiile persoanei cu mediul restrâns

  • Mezosistemul- relaţiile dintre anturajele persoanei în şcoală, familie, grup de prieteni

  • Exosistemul- structuri sociale majore mass- media şi reţele sociale

  • Macrosistemul –modele instituţionalizate ale culturii, sistemului economic şi politic Dintre elementele de mediu au importanţă: relaţiile interumane, comunicarea şi simbolurile comunicării, modelele altor persoane, a persoanelor semnificative.

  1. Teoria dublei determinări pune accentul pe interacţiunile dintre ereditate şi mediu, sub controlul educaţiei.

    Bibliografie:

  1. Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura Bic All, Timişoara, 2001

  2. Ioan Jinga, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Timişoara, 2006

  3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureşti, 2006


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia interculturala premisa a formar…

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ- PREMISĂ A FORMĂRII CETĂȚEANULUI EUROPEAN PROF. LAZĂR ADRIANA DORINA Școala Gimnazială „Învățător Radu Ion” Sat Vadu Părului, Prahova Abordarea educației interculturale în școală are un rol esențial în înțelegerea și...

Read more

Desenul mijloc de cunoastere a copiilor

DESENUL -  MIJLOC DE CUNOAŞTERE A COPIILOR    Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi                         Asemeni muzicii şi dansului, desenul permite omului să se exprime fără cuvinte, să dea...

Read more

Sistemul de invatamant din Romania

SISTEMUL DE INVATAMANT DIN ROMANIA   Sistemul de invatamant reprezinta principalul subsistem al sistemului de educatie, care se refera la organizarea institutionala a invatamantului. In cadrul sistemului de invatamant sunt reunite institutiile specializate...

Read more

Studiu de specialitate privind parteneri…

STUDIU DE SPECIALITATE PRIVIND PARTENERIATUL FAMILIE ŞCOALĂ ÎN REUŞITA EDUCAŢIEI INCLUZIVE Profesor învăţământ primar Diac Loredana Violeta Şcoala Gimnazială ,,Ion Buteanu„ Buces Educaţia integrată se referă la integrarea...

Read more

Comunicarea didactica si manageriala in …

Comunicarea didactica si manageriala in scoala Studiu de caz

COMUNICAREA DIDACTICĂ ŞI MANAGERIALĂ ÎN ŞCOALĂ. STUDIU DE CAZ ÎN UNITATEA ŞCOLARĂ ALEXANDRU MACEDONSKI, MELINEŞTI, DOLJ       Prof. Drd. Miron Costina Violeta Absolventă a Masteratului Management Educaţional Preuniversitar Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea...

Read more

A invata si a intelege

                                                       A ÎNVĂŢA ŞI A ÎNŢELEGE                                                                                                                                                Mureşan-Chira Gabriel                                                                                                                            Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca          Procesul de învăţare doreşte modificarea unor structuri psihice şi comportamentale, dezvoltând gradual structuri cognitive, afective sau motorii, trecând...

Read more

Linii directoare si idei pentru incorpor…

PARTEA IV Linii directoare şi idei pentru încorporarea SF-ului în diverse domenii educaţionale    Proiectul SciFiEd pune accentul pe (1) furnizarea de instrumente, formare şi consiliere pentru profesori, care să-i asiste în îmbunătăţirea...

Read more

Clasicul Creanga in activitatile scolare…

CLASICUL CREANGĂ ÎN ACTIVITĂŢILE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE                                                                                                                               Prof. înv. primar  Grecu Niculina Şcoala primară nr. 3, Covrigi, comuna Văgiuleşti, jud. Gorj   Poveştile lui Creangă au încântat şi încântă generaţii întregi de copii....

Read more