Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Mai 2016 20:38

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII

Prof. Nadia Breazu

Colegiul Tehnic Motru

Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice

Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei nu este strict limitată de graniţele memoriei genetice ale speciei. Chiar dacă nu se pot sfida aceste graniţe în practica efectivă a instruirii şi educării, educaţia deschide calea spre depăşirea acestora, într-o dimensiune care nu are limite: cea a valorilor, în care personalitatea îşi poate spori dimensiunile.

În ce masură educaţia poate să modifice natura umană?

Educabilitatea reprezintă capacitatea specifică psihicului uman de a se modela structural şi informaţional sub influenţa agenţilor sociali şi educaţionali. Sub influenţa acestor factori, omul se modelează, transformându-se treptat în fiinţă umană, cu personalitate, care se caracterizează prin limbaj, gândire, intenţionalitate, afectivitate superioară şi voinţă. Deosebirea esenţială dintre dezvoltarea omului şi a animalului a fost observată în cazul a 52 de copii lupi care au fost descoperiţi în diverse locuri pe glob şi care au trăit numai în mediu natural-animal. Astfel, lipsindu-le condiţiile mediului socio-educaţional au rămas la situaţia de hominis, nereuşind să obţină nici o trasătură specific umană. De asemenea, este cunoscut cazul a două fetiţe descoperite în padurea tropicală, în stare animalică şi crescute apoi într-un orfelinat care nu au reuşit să mai capete trăsături specific omeneşti. Aceste exemple demonstraeză ca omul se modelează ca fiinţă umană , ca personalitate, numai în condiţiile socializării şi educaţiei.

Totuşi, ereditatea are şi ea o importanţă hotărâtoare. Psihologul american Kellog a creat condiţii egale de viaţă pentru fiul său, Donald, şi pentru un cimpanzeu constatând că puiul de cimpanzeu a devenit astfel doar o maimuţă semidresată.

Educabilitatea reprezintă disponibilitatea specific umană de a fi receptiv la influenţa organizată şi de a realiza pe această cale achiziţii şi evoluţii care se concretizează în structuri şi substructuri de personalitate, în manifestări de comportament.

De-a lungul timpului, în privinţa educabilităţii au apărut trei puncte de vedere diferite:

Educaţia poate modifica personalitatea umană hotărâtor. Socrate şi Platon vedeau în educaţie: „Arta răsucirii omului către strălucirea orbitoare a Ideii”. Aristotel credea în puterea deprinderilor. Renaşterea afirmă cu vigoare credinţa în educaţie ( Erasmus). Teorii moderne despre educaţie: J. A Comenius susţine puterea educaţiei, J. Locke credea ca nouă din zece oameni sunt ceea ce sunt: buni sau răi, folositori sau nefolositori, datorită educaţiei, Leibnitz: „educaţia învinge totul”, iluminiştii: deosebirile dintre oameni sunt dobândite, nu moştenite, Kant credea că omul ajunge om numai prin educaţie, J.F. Herbart îşi începea prelegerile cu : „principiul fundamental al pedagogiei este plasticitatea copilului”.

Sceptici în problema educabilităţii. J.J. Rousseau susţinea că un copil este bun de la natură şi civilizaţia îl face să se schimbe. Goethe:”nu ne-am născut egali”. John Eccles consideră că în fiecare om există un nucleu de unicitate care nu poate fi schimbat.

Ultimele cercetări de genetică moleculară realizate de Thompson şi Plomin apreciază că o pondere de 50% revine geneticii în structurarea aptitudinilor cognitive ale omului.

Realiştii ( interacţioniştii) consideră că educaţia este operatorul specific care leagă între ele elementele genetice şi de educaţie.

Pentru Freud şi Piaget constituirea proceselor mentale este văzută ca un proces cu dublă determinare: cunoaşterile structurale printr-o programare ereditară, cunoaşterile dobândite prin educaţie.

Există trei teorii importante în problema educatibilităţii:

  1. Teoria care susţine importanţa structurilor înnăscute-ineism

  2. Teoria care pune preţ pe factorii de mediu, distingând patru structuri ambientale:

  • Microsistemul, adică relaţiile persoanei cu mediul restrâns

  • Mezosistemul- relaţiile dintre anturajele persoanei în şcoală, familie, grup de prieteni

  • Exosistemul- structuri sociale majore mass- media şi reţele sociale

  • Macrosistemul –modele instituţionalizate ale culturii, sistemului economic şi politic Dintre elementele de mediu au importanţă: relaţiile interumane, comunicarea şi simbolurile comunicării, modelele altor persoane, a persoanelor semnificative.

  1. Teoria dublei determinări pune accentul pe interacţiunile dintre ereditate şi mediu, sub controlul educaţiei.

    Bibliografie:

  1. Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura Bic All, Timişoara, 2001

  2. Ioan Jinga, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Timişoara, 2006

  3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureşti, 2006


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Educatie fara frontiere relatia gradinit…

EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-ȘCOALĂ-FAMILIE-SOCIETATE Prof. înv. preșc. State-Titirișcă Alexandra, Grădinița P.P. Piticot, Slobozia, Ialomița Dezideratul învățământului preșcolar este de a oferi sprijin competent pentru dezvoltarea armonioasă în plan...

Read more

ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE

O PLEDOARIE PENTRU ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE LA CLASÃ   Înv. Damian Liliana Şcoala cu clasele I-VIII Vãdeni, Jud. Brãila     Activitatea de instruire a elevilor care se desfãsoarã în scoalã tinde spre o formã optimalã...

Read more

Calin file din poveste

CĂLIN (file din poveste)   Ileana Faur, proferor Limba şi Literatura română           Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara   Poemul Călin( file din poveste) este unul dintre cele mai dragi copiilor.  Fiecare dintre noi ne...

Read more

Modele de subiecte pentru evaluarea init…

Modele de subiecte pentru evaluarea initiala   Pe site-ul oficial al Ministerului Educatiei au fost deja publicate modele de teste pentru evaluarile initiale la care vor fi supusi absolut toti elevii in cursul...

Read more

Investim in educatie

Investim in educatie

Investim in educatie!   Vrei o schimbare in educatie? Vrei sa fii informat? Acum ai ocazia!   Sustine o initiativa frumoasa, extrem de utila profesorilor, elevilor, parintilor promovata de Asociatia Profesorilor din Romania si voteaza proiectul...

Read more

Situatia deseurilor in municipiul Brasov

Situatia deseurilor in municipiul Brasov

STUDIU PRIVIND SITUAŢIA DEŞEURILOR ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV   Constantin Elena Mădălina Prof Geografie -  Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu     Rezumat: Odată cu dezvoltarea economică a oraşului Braşov începută în a doua jumatate a...

Read more

Nicaieri nu-i ca acasa

NICĂIERI NU-I CA ACASĂ Fabian Iren Boglarka, profesor, membru în echipa de proiect, Liceul Teoretic ,,Arany Janos” Salonta Comunitatea orașului nostru, Salonta, și-a exprimat dorința popularizării posibilităților de...

Read more

Campul lexical semantic concepte operato…

CÂMPUL LEXICAL SEMANTIC - CONCEPTE OPERATORII Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea În concepția lui Eugen Coșeriu conceptele operaționale cu care trebuie să...

Read more