Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Genuri literare si evolutia genurilor
Scris de administrator   
Luni, 08 August 2016 13:01

GENURILE LITERARE.

EVOLUȚIA GENURILOR.

Ștefan Maximiliana,

profesor Limba și literatura română,

Școala Gimnazială „Ion Buteanu” Buceș, jud. Hunedoara

Disciplina Limba şi literatura română se situează în fruntea disciplinelor având o contribuţie esenţială la formarea unei personalităţi autonome a elevilor, capabile să-şi argumenteze propriile opţiuni şi având conştiinţa propriei identităţi culturale, studiul acesteia bazându-se pe continuitate şi inovaţie. Prin toate compartimentele ei, această disciplină îşi aduce contribuţia la dezvoltarea gândirii şi la modelarea sentimentelor, asigurând elevului suportul evoluţiei intelectuale şi posibilitatea integrării în viaţa socială. Pornid de la definirea termenului de gen literar am realizat o scurtă evoluție a acestora demonstrând că nu există granițe fixe între cele trei genuri.

Cuvinte cheie: gen, evoluție, poezie

Termenul de gen literar provine din latinescul genus (neam, rasă, fel, mod) şi denumeşte o grupare de opere literare. Genul literar are ca element de referinţă relaţia scriitor şi lumea înconjurătoare, precum şi modul în care acesta comunică ideile, sentimentele, atitudinile.

Natura creaţiei literare este determinată, printre alţi factori, de felul atitudinii scriitorului faţă de realitate, care are drept rezultat un anumit mod de reflectare artistică. Clasificate în funcţie de manifestarea acestei atitudini a scriitorului faţă de realitate, creaţiile sunt lirice, epice şi dramatice. Poetul exprimă ceea ce vede şi simte, scriitorul spune ceea ce înţelege din desfăşurarea vieţii, în care omul e tema principală, dramaturgul nu arată doar ceea ce l-a impresionat sau s-a întâmplat, ci el reconstruieşte viaţa sub ochii noştri. Poetul cântă, epicul povesteşte, amândoi au ca element principal de lucru cuvântul. Dramaturgul nu se mulţumeşte cu vraja melodică a versului liric, nici cu bogăţia naraţiunii epice, el are nevoie în plus de prezentarea directă a gesturilor, de exprimarea nemijlocită a faptelor.

Clasificarea operelor literare pe genuri nu trebuie înţeleasă într-un mod rigid. Graniţele dintre genuri nu sunt absolut fixe. În cele mai caracteristice creaţii lirice pot pătrunde elemente dramatice, multe opere epice conţin elemente lirice, unele creaţii dramatice au caracter epic sau liric. Pentru încadrarea unei opere într-un gen, trebuie să ţinem seama de particularităţile ei dominante.

Corespunzând unor atitudini sufleteşti permanente, caracteristicile genurilor literare rămân neschimbate în decursul vremurilor, iar formele de exprimare se adaptează condiţiilor istorice noi. Genurile literare sunt reprezentate deopotrivă de literatura populară cât şi de cea cultă.

Genul literar presupune o sumă de procedee estetice pe care autorul le pune în valoare. Având în vedere posibilităţile specifice de realizare artistică a prezenţei umane în opera literară, teoria literaturii defineşte trei genuri literare fundamentale: liric, epic şi dramatic.

Genurile au apărut încă în literatura greacă antică, deci au o bogată tradiţie, dar teoria genurilor literare se constituie în epoca Renaşterii. Teoria clasică a genurilor trebuie să o interpretăm luând în considerare deosebirile între genuri. Teoria modernă a genurilor are un caracter orientativ şi descriptiv.

Teoria modernă a genurilor se constituie în secolul al XIX-lea, odată cu şcoala romantică. Ea se manifestă împotriva „purităţii” genurilor şi în favoarea interferenţei între genuri, nu limitează numărul lor şi nu impune scriitorilor respectarea anumitor norme. Conceptul de gen a fost mult comentat de-a lungul timpului. Perioada contemporană în procesul de dezvoltare al literaturii se caracterizează prin elaborarea de forme noi. Apariţia unor asemenea forme de expresie reflectă faptul că, deşi trăsăturile de caracter ale omului sunt oglindite foarte variat în creaţia literară ele se dezvăluie cititorului fie direct, prin stările sufleteşti (emoţii, sentimente şi gândiri) fie prin faptele pe care personajele le săvârşesc.

Gruparea operelor literare în cele trei genuri se bazează pe faptul că trăsăturile esenţiale ale fiecărui gen rămân practic neschimbate de-a lungul timpului. Cele mai multe dintre operele literare prezintă numai trăsături caracteristice unuia dintre genuri fundamentale. Există însă şi opere care, deşi au trăsăturile evidente ale unui gen, totuşi prezintă şi unele elemente aparţinând altor genuri. În numeroase opere poetice, trăsături aparţinând unor diferite genuri literare se întrepătrund şi se îmbină adeseori între ele; aceste opere pot fi totuşi încadrate în unul dintre cele trei genuri, după caracteristica lor dominantă.

Cele trei mari genuri există în creaţia popoarelor din cele mai vechi timpuri. Odată cu trecerea timpului genurile s-au îmbogăţit cu specii noi, îmbunătăţindu-se formele de exprimare însă trăsăturile caracteristice au rămas aceleaşi. De aceea, orice operă literară se impune ca operă de valoare artistică şi prin modul în care ea ilustrează trăsăturile genului definitoriu. Pentru a simţi şi cunoaşte frumuseţea artistică a creaţiilor literare este necesar să se studieze, pe bază de exemplu, caracteristicile fiecărui gen.

Cunoştinţele de teorie a genurilor literare fac posibilă interpretarea corectă a operelor pe care le citim, fiind astfel un sprijin deosebit în formarea culturii noastre literare.

Încă din Antichitate s-au promovat două concepţii despre poezie: „poezia ca activitate transcendentă, act de cunoaştere care aşază omul în relaţie cu divinul, cu esenţele şi are capacitatea de a crea / re-crea realitatea, şi poezia ca activitate normală, umană, legiferată şi utilă sub aspect social, pentru că emoţionează, delectează şi mai ales învaţă.”

BIBLIOGRAFIE:

  1. Bodiştean Florica, Poetica genurilor literare, Institutul European, Iași, 2009, ISBN 978-973-611-651-3.

  2. Goia Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002.

  3. Vianu Tudor, Arta prozatorilor români, «Dubla intenţie a limbajului şi problema stilului», Editura Minerva, București, 1981.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Studiu asupra problemei libertatii la Do…

STUDIU ASUPRA PROBLEMEI LIBERTĂȚII LA DOSTOIEVSKI   Profesor Andone Crenguța Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov     Problema libertății apare în opera lui Dostoievski în “Frații Karamazov” și presupune posibilitatea personajului de a acționa după propria...

Read more

Documente consilierul educativ coordonat…

Documentele consilierului educativ / coordonatorului de proiecte  si programe educative scolare si extrascolare   Afla care sunt documentele necesare pentru consilierul educativ / coordonatorul de proiecte si programe educative scolare si extrascolare.   Documente necesare pentru...

Read more

Curriculum la decizia scolii si invatare…

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ŞI ÎNVĂŢAREA DE CALITATE LA DISCIPLINA MATEMATICĂ    Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău            Rezumat          Articolul de specialitate propus urmăreşte să evidenţieze...

Read more

Paleta meseriilor proiect educational

PALETA MESERIILOR  - PROIECT EDUCAȚIONAL   Prof. Contescu Mihaela – Colegiul Tehnic Lazar Edeleanu și Liceul Tehnologic 1 Mai Municipiul Ploiești   Succesul în viaţă, împlinirea, depinde de mai multe obiective, dar nu în...

Read more

Imaginarul alteritatii si cyber-constiin…

IMAGINARUL ALTERITÃŢII ŞI CYBER-CONŞTIINŢA. DE LA BINOMUL IDENTITATE/ALTERITATE LA BINOMUL EU/CEILALŢI Monica Matei, Preperator univ., SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice   Aparent antagonice, conceptele de identitate si alteritate sunt interdependente, reprezentând polii...

Read more

Violenta definire concept forme

VIОLEΝŢA DEFINIRE, CONCEPT, FORME Boldașu Magdalena Maria, prof.înv.primar, Școala Gimnazială Nr.1 Peștera În ce рriveşte încercările de definire, analiză şi interрretare a agreѕivităţii de către ѕрecialişti, nu numai că nu...

Read more

Educatia in context intercultural

EDUCAŢIA ÎNTR-UN CONTEXT INTERCULTURAL   Instit. Elena Grigore, C.N. “Fraţii Buzeşti”, Craiova, Dolj   REZUMAT Educaţia se referă la includerea în structurile învăţământului a copiilor, pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase şi cât mai...

Read more

Interviu cu Alexandru Macedonski in poet…

INTERVIU CU ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN POETICA SA (1854-1920)   Miron Costina Violeta                                          Prof. drd. la Şcoala cu cls. I-VIII, Tălpaş   Alexandru Macedonski, care a dat expresie atât de adâncă unor conflicte de...

Read more