Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Jocul modalitate de invatare si educare studiu
Marţi, 08 Martie 2011 13:41

JOCUL MODALITATE DE ÎNVĂŢARE ŞI EDUCARE (STUDIU)

 

Educator Stan Luminiţa-Simona

Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi

 

Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atragător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională, de veselie şi bucurie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii, a oboselii.

 

Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolidează, precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe, pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare ale acestora.

Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a preşcolarului la lecţii, sporind interesul de cunoaştere fată de conţinutul lecţiei.

O dată cu împlinirea vârstei de 6 ani, în viaţa copilului începe procesul de integrare în viaţa şcolară, ca o necesitate obiectivă determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale multilaterale. De la această vârstă, o bună parte din timp este rezervată şcolii, activităţii de învăţare, care devine o preocupare majoră. În programul zilnic al elevului intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum şcoala, schimbări care nu diminuează însă dorinţa lui de joc, jocul rămânând o problemă majoră în prioada copilăriei.

Ştim că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptive de tip recreativ proprii activităţii umane, în general, în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenice, în mod special.

Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales în învăţământul preşcolar şi primar. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de dezvoltare, orientate astfel:

- de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase;

- de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile;

- de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect;

- de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistematică;

- de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate, la reflectarea evenimentelor vieţii sociale" (Elkonin).

Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-evaluare într-o perspectivă formativă. Modalităţile de realizare angajează urmatoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice.

- după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,motorii, tactile), joc de observare, jocuri de dezvoltare a limbajului, jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive;

- după conţinutul instruirii: jocuri matematice, jocuri muzicale,jocuri sportive, jocuri literar-lingvistice;

- după formă de exprimare: jocuri simbolice, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-ghicitori, jocuri de cuvinte încrucişate;

- după resursele folosite: jocuri materiale, jocuri orale, jocuri pe baza de întrebări, jocuri bază de fişe individuale, jocuri pe calculator;

- după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie, jocuri cu reguli  inventate,jocuri spontane,jocuri protocolare;

- după competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare, jocuri de observaţie, jocuri de imaginaţie, jocuri de atenţie, jocuri de memorie, jocuri de gândire, jocuri de limbaj, jocuri de creaţie.

Prin joc, copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea de a acţiona creativ, pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care manifestă isteţimea, spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala, etc.

Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii.

In acest caz, intenţia principală a jocului nu este divertismentul, rezultat din încercarea puterilor, ci învăţătura care pregăteşte copilul pentru muncă şi viaţă. Pentru a atinge acele scopuri, jocul didactic trebuie să fie instructiv, să le consolideze cunoştinţele.

Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga clasă,aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor, făcându-l mai atractiv.

Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive :

- conţinuturi

- sarcina didactică

- regulile jocului

- acţiunea de joc

Prima latură-conţinuturi - este constituită din cunoştinţele anterioare ale copiii însuşite în cadrul activităţilor comune cu întrega clasă, cunoştinţe ce se referă la plan: animale, anotimpuri, reprezentări matematice, istorice, etc.

Cea de a doua componentă a jocului-sarcina didactică-poate să apară sub forma unor sarcini didactice, pot avea acelaşi conţinut, acestea dobândind un alt caracter, datorită sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat, de fiecare dată altele.

A treia latură - regulile jocului - decurge din însăşi denumirea ei.

Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă.Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre copii.

        Ultima latură - acţiunea de joc - cuprinde momente de aşteptare, surprize, ghicire, întrecere şi fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută si atractivă pentru elevi.

        Dacă vin în completarea lecţiei, jocurile didactice, pot fi grupate după obiectivele urmărite şi tipul lecţiei.

        După obiectivele urmărite, jocul este folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare, iar după tipul lecţiei jocul este folosit ca mijloc de predare, asimilare, mijloc de consolidare, sistematizare, recuperare a cunoştinţelor.

Indiferent de modul de folosire, jocul didactic îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial psihic, să-şi cultive iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, spiritul de cooperare şi de echipă.

In cazul în care jocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode de instruire, iar dacă jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristică a unei lecţiei, acesta devine un procedeu didactic.

Metodica desfăşurării unui joc didactc cuprinde :

-         introducerea in joc

-         executarea jocului

-         complicarea jocului

-         încheierea jocului

Jocul didactic nu poate fi desfăşurat la întamplare; în aplicarea lui trebuie să se ia în considerare următoarele condiţii:

- jocul să se constituie pe fondul activităţii dominante urmărindu-se scopul şi sarcinile lecţiei;

- să fie pregătit de educator în direcţia dozării timpului şi a materialului folosit;

- să fie variat, atractiv, să îmbine forma de divertisment cu cea de învăţare;

- să se folosească atunci când copiii dau semne de oboseală;

- să creeze momente de relaxare, de odihnă, în vederea recuperării energiei nervoase a elevilor;

- să antreneze toţi copiii în activitatea de joc;

- să fie proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în raport cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate;

- sa urmărească formarea deprinderii de muncă independentă;

- după caz, sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a preîntâmpina rămâneri în urmă la învăţătură;

- să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale elevilor;

- activităţile în completare prin joc să fie introduse în orice moment al lecţiei;

- să nu afecteze fondul de timp al lecţiei propriu-zise;

- să fie repartizate, după caz, în diferite secvenţe, sarcinile didactice

- având caracter progresiv;

- indicaţiile privind desfăşurarea activităţii să fie clare, corecte, precise, să fie conştientizate de către elevi şi să le creeze o motivaţie pentru activitate;

- activităţile de joc să se desfăşoare într-un cadru activ, stimulator şi dinamic;

- să nu se facă abuz de joc,încât procesul de învăţare să se transforme în joc şi să fie luat ca atare;

- să nu fie prea uşoare, nici prea grele;

- regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmăreasca respectarea lor de către elevi.

Elementele de joc: ghicirea, mişcare, întrecerea, surpriza, etc. creează stări emoţionale care întreţin interesul şi dau un colorit viu activităţii.

Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecţiilor din toate ariile curriculare, iar măiestria învăţătorului va duce la rezultate deosebite.

Vorbind despre jocurile didactice, Ursula Schiopu preciza că ele "educă atenţia, capacităţile fizice intelectuale, perseverenţa, promtitudinea, spiritul de echipă, de ordine, dârzenie, modulează dimensiunile etice ale conduitei".

 

Bibliografie:

1. Dima S., Şchiopu U., Taiban M., Lovinescu A., Butucaru E., Creşa-mediu educativ pentru integrarea copilului în grădiniţă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;

2. Mateiaş, Alexandra, Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii. Ghid de parteneriat şi consiliere, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;

3. Vrăsmaş, Ecaterina, Educaţia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999;

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:36
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Jocul didactic integrat terapiei educati…

JOCUL DIDACTIC INTEGRAT TERAPIEI EDUCAȚIONALE COMPLEXE ȘI INTEGRATE Prof. Educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația...

Read more

Educatia Globala context scop si obiecti…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -     CONTEXT   1.1.            GLOBALIZAREA, EDUCAŢIA  ŞI EDUCAŢIA GLOBALĂ Ca rezultat al legăturilor de cooperare şi interdependenţă dintre şări, lumea în care trăim a evoluat într-un singur sistem social. Relaţiile...

Read more

Prapastia digitala dintre generatii

PRĂPASTIA DIGITALĂ DINTRE GENERAŢII   Kovács Stefania Prof. fizică, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Carei               Rezumat: Expresiile ”digital natives” și ”digital immigrants” apar din ce în ce mai des în studiile și...

Read more

Introducere in stiintifico-fantastic si …

Partea II Introducere în Ştiinţifico-fantastic şi subgenurile lui   Ce este ştiinţifico-fantasticul? O caracteristică definitorie a modului SF este fascinaţia pe care o reprezintă referitor la ştiinţă şi tehnologie. Literatura şi ştiinţa, sau ştiinţa...

Read more

Programa bacalaureat 2011

Programa bacalaureat 2011   Programa bacalaureat 2011 Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat 2011 (anexa 2 la Ordinul 4800/2010): romana, matematica, biologie, chimie, fizica, geografie, economie, filozofie, informatica, psihologie, logica si sociologie.   - Programa...

Read more

Planificare model pentru limba italiana …

Planificare model pentru limba italiana invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Le discours rapporte un usage moderne

LE « DISCOURS RAPPORTE » (DR) – UN USAGE MODERNE   Lector ILIE MINESCU Universitatea de Vest TIMIŞOARA                 Parler de discours rapporté, de discours direct et indirect est un usage moderne pour désigner des faits grammaticaux...

Read more

Impactul retelelor electrice asupra medi…

IMPACTUL REŢELELOR ELECTRICE ASUPRA MEDIULUI - EFECTUL CORONA                                                                         Drd. prof. ing. Liliana Cîmpan Colegiul Tehnic “I. Maniu” Şimleu Silvaniei   Rezumat: Această lucrare prezintă cateva aspecte legate de poluarea mediului inconjurător generată de reţelele...

Read more