Rolul disciplinelor de specialitate in invatamantul liceal tehnic |
Joi, 08 Decembrie 2011 18:00 |
ROLUL DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL TEHNIC
Profesor Jianu Camelia
Colegiul Tehnic Reşiţa, Caraş-Severin
Formarea competenței profesionale a unui absolvent este asigurată prin instruirea sa complexă și progresivă, pornind de la problemele generale ale profilului spre cele specifice unui grup de meserii. Astfel, studiul diferitelor discipline de specialitate și efectuarea activităților practice complementare, se vor baza pe fondul de cunoștințe formate prin studierea disciplinelor de cultură generală. Între acestea se stabilesc legături complexe, fiecare având importanța sa proprie.
Formation of a graduate professional competence is ensured by its complex and progressive training, based on the general issues to the specific profile of a group of trades. Such, study and perform various specialized disciplines complementary practical activities, will be based on knowledge pool formed by studying subjects of general culture. Advanced links between them are established, each with its own importance.
Cuvinte cheie: învățământ liceal tehnic, discipline de specialitate, competențe profesionale.
RELAȚII INTERDISCIPLINARE
Disciplinele de specialitate trebuie privite ca părți ale aceluiași întreg constituit de procesul de învățământ. Ele nu pot fi privite unilateral, ca o parte teoretică pe care se construiesc abilitățile practice ale viitorului profesionist, ci în unitate cu ele: ceea ce le diferențiază este conținutul facilităților pedagogice pe care urmează a le realiza elevii. Cât privește raportul acestora cu instruirea practică, trebuie menționat că prin astfel de activități de instruire, elevii își însușesc cunoștințe și își formează în același timp deprinderi, o sarcină comună a tuturor disciplinelor de instruire fiind aceea a formării capacităților intelectuale, a aptitudinilor și deprinderilor.
Prin abordarea judicioasă și corectă a disciplinelor de cultură generală și a celor de cultură tehnică de specialitate, absolventul unei forme de învățământ poate fi corespunzător pregătit pe plan cognitiv, psihomotor și afectiv pentru situațiile în care se va confrunta în practica socială.
MODALITĂȚI DE OBȚINERE A INFORMAȚIEI PRELIMINARE NECESARE PROIECTĂRII TEHNOLOGIEI DIDACTICE.
În cazul tehnologiei instruirii, tehnologia didactică este aceea care cuprinde întregul proces de formare a tinerei generații, în conformitate cu comanda socială. Tehnologia didactică reprezintă de fapt, un ansamblu de metode, forme, mijloace și relații stabilite în cadrul procesului de învățământ cu scopul realizării obiectivelor operaționale și în condițiile unei evaluări riguroase a atingerii lor. Procesul instructiv-educativ apare așadar caracterizat de două categorii de acțiuni convergente și anume:
acțiunile de instruire conduse de maistru instructor;
acțiunile de învățare desfășurate de elevi, sprijiniți să învețe prin îmbinarea optimă a tuturor resurselor de care dispune (metode, procedee, mijloace materiale, forme de organizare).
Având componentele unei situații pedagogice, se poate constata că stabilirea unei anumite strategii didactice se va face ținând cont și de restricțiile care apar, și anume:
§ nivelul de pregătire al elevilor;
§ particularitățile individuale ale acestora;
§ timpul aferent.
Se impune, de asemenea, o permanentă evaluare a rezultatelor prin conexiune inversă, astfel încât să se asigure reglarea și perfecționarea sistemului, respectiv asigurarea calității și eficienței sale. În scopul proiectării unei tehnologii didactice este necesar ca, mai întâi, să se obțină informații privind:
§ conținutul programei școlare în vigoare și a manualului disciplinei respective;
§ nivelul de pregătire și posibilitățile elevilor;
§ condițiile necesare existente pentru desfășurarea instruirii: cabinete, laboratoare, mijloace de învățământ.
Programa școlară, ca document oficial care direcționează, îndrumă și delimitează domeniile din care profesorul își poate extrage formulări de probleme, indică aria tematică și gradul de detaliere în care urmează sa fie studiat un anumit conținut, prezentată pe teme și subteme. Într-o programă se indică profilul și meseriile pentru care se utilizează și este precizat timpul global aferent pregătirii detaliat-orientativ pe teme, precum și restricțiile de timp în funcție de profilul liceului sau de forma cursurilor (zi/seral). Programele moderne precizează, de asemenea, obiectivele generale și deprinderile, convingerile, atitudinile ce trebuie formate la elevi odată cu studiul modulelor. Se dau informații metodice și se recomandă și adaptarea permanentă la specificul sectorului de activitate pentru care se asigură pregătirea.
Manualele școlare constituie principalul suport material al cunoștințelor de acumulat, teme, probleme rezolvate sau propuse pentru rezolvare, seturi de probleme recapitulative, întrebări cu răspuns la alegere, etc.
Nivelul real de pregătire al elevilor ce urmează a fi instruiți, precum și disponibilitățile acestora, sunt factori care influențează și determină proiectarea unei tehnologii; luarea în considerare a acestora se impune pentru stabilirea corectă a obiectivelor și strategiei didactice. Nivelul real de pregătire al elevilor se poate aprecia inițial printr-un test de verificare corespunzător conceput sau prin observarea sistematică a elevilor în primele ore ale anului școlar. În conceperea unui test de verificare inițială nu vor fi omise elementele următoare:
cunoștințele necesare dobândite la disciplinele studiate anterior: fie de cultură generală, fie de specialitate ;
deprinderi de muncă intelectuală evidențiabile prin exprimarea corectă folosind vocabularul specific anumitor domenii;
deprinderi de folosire a unor resurse didactice, decodificarea unor mesaje audio-vizuale, efectuarea unor experimente cu truse didactice, utilizarea fișelor de muncă independente, folosirea instrumentelor de măsurat de largă utilizare, a instrumentelor de desen, calcul, etc.
În urma aplicării metodei testării inițiale se pot asigura grupe de elevi foarte bine pregătiți și interesați în lărgirea ariei de cunoștințe - pentru care este recomandabil să se organizeze cercuri științifice extrașcolare - și grupe de elevi cu lacune, în cazul cărora trebuie acționat pentru recuperarea prin consultații, rezolvări de probleme în colectiv, etc.
Condițiile reale de care dispune profesorul pentru desfășurarea instruirii sunt un alt factor de care se ține cont la elaborarea tehnologiei didactice. Oricât de bine ar fi întocmit un proiect didactic, el devine o utopie dacă nu poate fi transpus în practică. De aceea este necesar să fie binecunoscute:
§ mediul de instruire;
§ dotarea cu mijloace de învățământ;
§ materialul bibliografic;
§ posibilitatea de folosire a resurselor puse la dispoziție de alte unități;
§ posibilități de autodotare.
Cum condițiile existente unor materiale cu caracter metodologic pentru disciplina respectivă prezintă aceste limite, profesorul trebuie să folosească în proiectarea didactică și potențialul său creator și inovator.
CRITERII DE ÎNTOCMIRE A PROIECTELOR DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Elaborarea proiectelor de tehnologie didactica este impusă cu necesitate de condițiile desfășurării unui învățământ modern și trebuie să țină seama de o serie de factori determinanți și anume:
§ organizarea științifică a activității;
§ creșterea eficienței procesului instructiv;
§ realizarea cu maxim de probabilitate a unui anumit nivel de performanță corelat cu cerințele domeniului pentru care se asigură pregătirea.
Proiectul didactic, pentru a fi eficient, trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:
§ să respecte principiile pedagogice și ale psihologiei procesului instructiv;
§ tehnicile de instruire să fie subordonate conținutului și obiectivelor pedagogice urmărite;
§ modul de organizare a activităților instructive să satisfacă particularitățile învățării pentru fiecare vârstă;
§ activitățile stabilite trebuie să determine un nivel și un ritm ridicat al învățării, să mobilizeze toate resursele psihice în efortul de autoformare;
§ să țină seama de nivelul la care se găsesc resursele necesare desfășurării activității didactice: dotarea didactico-materială, natura spațiului repartizat instruirii, timpul alocat;
§ să țină seama de asigurarea condițiilor unei bune comunicări între profesor și elev, evitarea factorilor de oboseală și supraîncărcare;
§ să indice căile de evaluare continuă a rezultatelor instruirii, oferind astfel posibilitatea reglării procesului chiar în timpul desfășurării lui, pentru obținerea finalităților prestabilite.
Din perspectiva celor prezentate, întocmirea proiectului de tehnologie didactică devine o sarcină deosebit de complexă care necesită găsirea celei mai avantajoase structuri a instruirii și a căilor pentru realizarea ei, ținând cont de condițiile date, de particularitățile clasei și a fiecărui elev în parte. Subaprecierea oricăruia din acești factori poate conduce la insuccese, de exemplu: nesocotirea condițiilor concrete de dotare materială face inaplicabilă o tehnologie care, teoretic, a fost corect întocmită sau întocmirea unei tehnologii fără să se țină seama de particularitățile clasei instruite poate avea ca efect o instruire lacunară sau o evaluare neconformă cu realitatea.
Bibliografie:
1. A. Cosmovici, L. Iacob, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
2. C. Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
3. D. Purţuc, Modele de instruire formativă specifice disciplinelor tehnice, Editura Spiru Haret, Iaşi,
1996.
4.**** www.cartidownload.ro/diverse/metodica_predarii_disciplinelor_de_specialitate.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Adaugă comentariu
|
 TEHNICI DIDACTICE ACTIVIZANTE
- COPACUL IDEILOR -
Nicoleta Mariana Meleg,
Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” Zalău, Sălaj
Chimie: clasa a VIII-a
Lecţia: OXIZI
Momentul lecţiei: Evocare
Forma de activitate: în perechi
Sarcina de lucru:... Read more
GRUPUL PERIOADELOR UNEI FUNCŢII PERIODICE
Prof. Maşala Oana-Maria
Colegiul Naţional „Costache Negri”, Tg. Ocna, Jud. Bacău
Vezi articolul ... Read more
STRATEGIES FOR SELF ASSESSMENT
Anca Lăptucă,
Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", Ploieşti
Teacher and student self-assessment as a good educational tool
Self-assessment is probably an activity every thinking individual engages... Read more
EFECTUL DIFERITELOR METODE DE FABRICARE A PÂINII ASUPRA CONŢINUTURILOR DE TIAMINĂ ŞI RIBOFLAVINĂ
STUDIU DE SPECIALITATE
Prof. ing. Daniela Surlaru
Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău
Abstract
Pâinea de grâu integrală reprezintă o importantă... Read more
OTILIA CAZIMIR – UNIVERSUL COPILĂRIEI
prof. înv. primar Ungurean Gheorghina
Şcoala Gimnazială Iraclie Porumbescu-Frătăuţii Noi, Suceava
Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967), pe numele său adevărat... Read more
Educatie, interdependenta si solidaritate
intr-o lume in schimbare
Introducere
Al doilea Congres European despre Educatia globala: Educatie, interdependenta si solidaritate intr-o lume in schimbare a fost organizat de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei (NSC) in parteneriat cu Global Education Network Europe (GENE) și CONCORD Europe, in cooperare... Read more
Bacalaureat 2011
Ordin 4799 din 2010 Metodologia bacalaureat 2011
Metodologia examenului de bacalaureat 2011
Calendarul examenului de Bacalaureat 2011
ORDIN nr. 4.800/31.08.2010 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2011
Lista disciplinelor la care... Read more
PREDAREA NOŢIUNILOR DE TEORIA NUMERELOR
Profesor Voinea-Axinte Costică
Liceul Tehnologic ”Elie Radu” Botoşani
În literatura de specialitate s-a cristalizat teoria că noţiunile şi cunoştinţele se pot ordona, pentru predare-învăţare în două sisteme: sistemul... Read more
4. Amfetamine
Amfetaminele: aceste substanţe simpatomimetice sunt derivaţi ai adrenalinei (epinefrinei) la care predomină efectele excitatoare centrale. De aceea sunt numite şi "amine de trezire" sau "amine tonifiante".
Preparate înregistrate de…
Datele examenelor pentru gradul II la UBB Cluj
Vezi datele probelor pentru obţinerea gradului didactic II la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
TRANSILVANIA S-A UNIT CU ROMÂNIA
Mamalaucă Mariana, professor
Şcoala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad
Articolul de pe prima pagină a ziarului Izbânda care informează cititorii asupra marelui eveniment…
COMUNICAREA ÎN ORGANIZAŢIA ŞCOLARĂ.
SUGESTII PENTRU AMELIORAREA ASPECTELOR INEFICIENTE.
Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar,
Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov
Rezumat
În cele ce urmează, voi încerca… VALENŢE EDUCATIVE ALE PROGRAMULUI
,,SPRING DAY IN EUROPE”
Prof. Oltea Preluca
Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangã” Suceava
O zi de primãvarã pare, la prima vedere, o zi ca oricare, una din zilele… POEME – UNIVERSUL COPILĂRIEI
Ileana Faur, profesor Limba şi Literatura română
Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara
În studiul de faţă, referitor la cele mai cunoscute poeme eminesciene, am avut în vedere o abordate…
Demersuri didactice eficiente
în desfăşurarea lecţiilor-metodele active
Prof. înv. primar MARC AURICA,
Școala Gimnazială Câmpeni, Jud. Alba
Datorită progresului tehnologic şi accesului sporit la cunoaştere…
Probele de evaluare a competenţelor
din cadrul examenului de bacalaureat 2012
Luni, 11 iunie 2012, încep primele probele de evaluare a competentelor din cadrul examenului de bacalaureat.
Prima sesiune a examenului…
FIŞA DE ASISTENŢĂ LA ORE
DIRIGENŢIE – CONSILIERE ŞI ORIENTARE
I. DATE GENERALE:
Data
Clasa
Ora
Numele şi prenumele cadrului didactic (diriginte)
Specialitatea
Vechimea în învăţământ
Gradul didactic
Tema
Participanţi (elevi)
Nr.total……..elevi, din care prezenţi….. elevi
Alţi participanţi
Observator(director, responsabil comisia…
|