Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Satisfactia fata de viata a elevilor la Scoala Sanitara Postliceala Carol Davila Petrosani
Luni, 08 Iulie 2013 21:36

SATISFACȚIA FAȚA DE VIAȚĂ A ELEVILOR

DE LA ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ ”CAROL DAVILA” PETROȘANI

 

Prof. Bălan Anca

Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila ” Petroșani

 

În lumina cercetărilor efectuate pe tema calității vieții în special pe categoria tinerilor, această lucrare își propune să schițeze un tablou al calității vieții și satisfacției față de viață a elevilor din anul II, calificarea profesională asistent medical generalist  de la Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila” Petroșani.

O definiție mai cuprinzătoare a calității vieții impune considerarea următoarelor dimensiuni:  ansamblul elementelor care se referă la condiţiile fizice, starea economică socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc oamenii, conţinutul şi natura activităţilor pe care aceştia le desfăşoară, caracteristicile relaţiilor şi procesele sociale la care participă, bunurile şi serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, stilurile de viaţă, evaluarea împrejurărilor şi rezultatele activităţilor desfăşurate, stările subiective de satisfacţie/ insatisfacţie, fericire, frustrare etc.

Dat fiind faptul că un studiu exhaustiv pe domeniul calitatea vieții este deosebit de extins, în această lucrare am vizat doar acele aspecte care apar cu o frecvență mai mare între subiectele de discuție ale tinerilor.

Ipoteza de la care pornim este  următoarea:

Cu cât elevii sunt mai nemulțumiți de calitatea vieții lor și manifestă sentimentul de insatisfacție față de viață, cu atât mai mult își vor manifesta dorința de a încerca să își găsească un loc de muncă în străinătate.

Cuvinte cheie: satisfacţia faţă de viaţă, calitatea vieţii, loc de muncă, emigrare.

Life satisfaction of students studying at “Carol Davila” Post-Secondary School of Petroșani

 

In light of the researches carried out on the quality of life, considering mainly young people, the paper brings forward an outline of the picture of the quality of life and life satisfaction of 2nd year students, with the professional qualification of medical assistant from “Carol Davila” Post-Secondary Sanitary School of Petroșani. The students of “Carol Davila” Post-Secondary Sanitary School of are spread up in two categories, namely one part being just students and the other part being already active on the labour market, either in the field they are being professionally formed, or in other fields, their option for attending the courses of the school being the result of their desire to convert from a professional point of view.

A more comprising definition of the quality of life implies for the following dimensions to be taken into consideration: the entire number of elements making reference to the physical conditions, the economic, cultural, political, social and health stat where people live, the content and nature of their activities, the characteristics of the relations and the social processes they take part in, the goods and services they have access to, the adopted consumption models, their lifestyle, the assessment of the surroundings and the results of the activities they carry out, the subjective state of satisfaction / dissatisfaction, happiness, frustration, etc.

As an exhaustive survey considering the quality of life is extremely extended, the present paper deals with those aspects which frequently appear as discussion topics among the young population.

The starting hypothesis was the following:

The more discontent the students are regarding the quality of life and put forth the feeling of dissatisfaction towards life, the larger the number of those putting forth the desire to try and find a working place abroad will be.

În lumina cercetărilor efectuate pe tema calității vieții în special pe categoria tinerilor, această lucrare își propune să schițeze un tablou al calității vieții și satisfacției față de viață a elevilor din anul II, calificarea profesională asistent medical generalist de la Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila” Petroșani. Elevii Școlii Sanitare Postliceale ”Carol Davila” Petroșani sunt divizați în două categorii, o parte dintre elevii având doar statutul de elevi iar cealaltă parte fiind integrați deja pe piața forței de muncă, fie în domeniul în care acum se califică profesional, fie în alte domenii, iar opțiunea acestora din urmă de a urma cursurile școlii se datorează dorinței de reconversie profesională.

Evaluând studiile de amploare care s-au făcut în anul 2012, precum Barometrul de Opinie  - Tineret 2012, ne dăm seama că problemele pe care le evidențiază tinerii se referă la corupția generalizată, dificultatea găsirii unui loc de muncă și dificultatea în a avea o locuința corespunzătoare. Tinerii sunt nemulțumiți de modul în care merg lucrurile în țară în general deși apreciază că viața lor de acum este mai bună la fel ca acum un an. Tinerii sunt în general mulțumiți de educația pe care o au și au o stare bună de sănătate, 80% dintre ei declarând că nu se află într-o situație de dificultate.

În ceea ce privește intenția de a migra în străinătate, un element surprinzător ce reiese în urma analizei datelor constă în faptul că, deși tinerii din România s-au deplasat în străinătate în diverse scopuri, momentan cea mai mare parte a lor nu intenționează să plece în scopul studiilor (81%), sau pentru a se stabili în afara granițelor tării (77%). Totuși, dintre cei care au răspuns afirmativ și si-au exprimat dorința de a pleca în străinătate cu scopul de a se stabili acolo sau de a lucra, pentru 24% dintre aceștia următorii 2-3 reprezintă perioda cea mai potrivită pentru a face acest lucru, iar 10% intentionează să emigreze chiar în acest an. Principalele motive care îi determină pe tinerii din România să ia în calcul varianta emigrării sunt modul de viață atractiv (16%), dar și lipsurile financiare cu care se confruntă în prezent (13%). Suntem interesați și noi, la nivelul școlii noastre, care sunt opțiunile și perspectivele de viitor ale elevilor în ceea ce privește posobilitatea de a-și găsi un loc de muncă în străinătate având în vedere că elevii se califică într-o profesie care este foarte căutată în afara granițelor tării.

Ipoteza de lucru de la care pornim este  următoarea: Cu cât elevii sunt mai nemulțumiți de calitatea vieții lor și au un  sentiment de insatisfație față de viață, cu atât mai mult își vor manifesta dorința de a încerca să își găsească un loc de muncă în străinătate.

Menționăm că, dat fiind faptul că un studiu exhaustiv pe domeniul calitatea vieții este deosebit de extins, în această lucrare am vizat doar acele aspecte care apar cu o frecvență mai mare între subiectele de discuție ale tinerilor.

Definirea conceptului de calitate a vieţii. „Calitatea vieţii” este un concept complex, considerat mai mult un construct, cu multiple faţete, folosit în numeroase domenii ca sociologie, psihologie, medicină, având un impact din ce în ce mai mare în studiile ştiinţifice, dar şi în elaborarea de politici şi strategii.

Nu avem o definiţie universală deoarece procesele psihologice care sunt implicate în percepţia calităţii vieţii pot fi descrise şi interpretate prin intermediul mai multor filtre conceptuale şi folosind limbaje diferite. De asemenea, conceptul este încărcat cu un bogat bagaj axiologic şi este supus unor influenţe multiple a comunităţilor, factorilor de mediu şi a sistemelor de valori atât individuale cât şi caracteristice fiecărei socioculturi.

Dimensiunile conceptului de calitatea vieții. O definiție mai cuprinzătoare a calității vieții impune considerarea următoarelor dimensiuni:  ansamblul elementelor care se referă la condiţiile fizice, starea economică socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc oamenii, conţinutul şi natura activităţilor pe care aceştia le desfăşoară, caracteristicile relaţiilor şi procesele sociale la care participă, bunurile şi serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, stilurile de viaţă, evaluarea împrejurărilor şi rezultatele activităţilor desfăşurate, stările subiective de satisfacţie/ insatisfacţie, fericire, frustrare etc.

Ioan Mărginean definește conceptul de calitatea vieții prin intermediul a 21 de dimensiuni particulare şi una generală de satisfacţie. Autorul a identificat şi un set minimal de indicatori pentru fiecare dimensiune, având în vedere relevanţa şi interşanjabilitatea, ceea ce a condus la un model de circa 100 indicatori: persoana (starea de sănătate, siguranţa, temerile), populaţie (statistica vitală), mediul natural (factori poluanţi, zone afectate, standarde de atins), aşezările umane, locuinţa, mediul social (încrederea între oameni, patologia socială), familia, ocuparea, munca, resursele macroeconomice ale nivelului de trai (valoare PIB/locuitor, Fondul de consum al populaţiei), veniturile (surse, nivel, structură), consumul, serviciile, gospodăria, învăţământul (acces, calitate), asistenţa sanitară, cultura, asigurările şi asistenţa socială, timp liber, mediul politic, ordinea publică, satisfacţia generală cu viaţa şi pe componente specifice.

Satisafacția față de viață este o evaluare subiectivă pe care o persoană o face  propriei vieţi, indicând cât de bună este viaţa în general pentru cel care o evaluează.  Ea exprimă o stare de lungă durată, ce este rezultatul experimentării multiplelor  condiţii ce compun viaţa unei persoane, dar şi al valorilor, dorinţelor şi aspiraţiilor sale. Satisfacţia faţă de viaţă are capacitatea de a indica „gradul în care nevoile oamenilor sunt satisfăcute”.

Satisfacţia faţă de viaţă depinde în mod esenţial de condiţiile de viaţă: de  nivelul resurselor materiale de care dispun oamenii, educaţie, loc de muncă, sănătate,  viaţă de familie, condiţiile de locuire, viaţa socială etc. Atunci când nevoile oamenilor  în aceste domenii sunt satisfăcute, este posibil ca aceştia să se simtă mulţumiţi cu viaţa lor în general.

De asemenea, satisfacţia faţă de  viaţă depinde de condiţiile şi oportunităţile care le  sunt oferite oamenilor în societatea în care trăiesc pentru ca aceştia să îşi poată  îndeplini idealurile, pentru a trăi viaţa pe care o doresc, în acord cu valorile şi aspiraţiile lor.

Importantă este şi multiplicitatea cadrelor de referinţă pe care oamenii le iau în considerare în evaluările lor. Oamenii îşi compară viaţa în general dar şi componentele ei, cum sunt nivelul veniturilor, condiţiile de locuit, starea de sănătate, educaţia etc. cu cele ale altora – vecini, prieteni, oameni din alte ţări şamd. Rezultatul acestor comparaţii sociale poate influenţa nivelurile satisfacţiei. De exemplu, faptul că oamenii sunt expuşi în mai mare măsură acum (prin migraţie, mass-media) la modele de calitate a vieţii oferite de alte ţări mai dezvoltate poate duce la stabilirea unor standarde mai înalte în evaluare şi la o creştere a nivelului aspiraţiilor.

Aria şi metodologia cercetării. Studiul a avut loc în perioada 15 aprilie – 17 aprilie 2013, pe un număr de 57 de subiecți, elevi în anul II la Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila” Petroșani, calificarea profesională asistent medical generalist. Eșantionul reprezintă două treimi din numărul total al elevilor de anul II. Metoda de culegere a datelor a fost ancheta indirectă pe baza unui chestionar. Instrumentul de cercetare a fost compus dintr-un număr de 16 întrebări, policotomice, din care 4 factuale și 12 de opinie. Prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul programului SPSS v.17. Distribuția după variabila vârstă a subiecților se prezintă astfel: 56.9% au vârsta sub 25 de ani, 22.5% între 25 și 35 de ani și 17.2% peste 35 de ani. În ceea ce privește variabila sex, două treimi dintre subiecți sunt de sex feminin și o treime de sex masculin. Aproape două treimi dintre subiecți nu lucrează, o treime lucrează în alt domeniu și un procent foarte mic (3.2%) lucrează în domeniul sanitar.

Analiza și interpretarea datelor. Subiecții nu se arată nemulțumiți de felul în care trăiesc, două treimi sunt mulțumiți de modul de trai iar o treime nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți. În cea mai mare parte subiecții sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de aspecte precum viața de familie (94.9%), nivelul de educație (94.8%), locuința actuală (94.8%), starea de sănătate (91.4%). Urmează aspecte precum situația financiară a gospodăriei în care locuiește (84.5%), nivelul de trai (84.5%), comunitatea în care trăiește (79.3%), ocupația actuală (77.6%), modul în care își petrec timpul liber (75.9%) și șansele pe care le-au avut sau le au pentru a reuși în viață (72.4%). Singurul aspect față de care subiecții și-au afectat nemulțumirea într-un procent de aproape 90% este modul în care merg lucrurile în țară. 

Observăm că elevii sunt nemulțumiți de situația generală în care se află țara, în schimb, față de aspectele particulare care țin de persoana lor (locuință, familie, snătate, educație, timpul liber, nivelul de trai) este destul de mare nivelul de mulțumire. (fig. 1)

În corelație cu nemulțumirea față de modul în care merg lucrurile în țară, 82.8% dintre subiecți au răspuns că  o problemă o reprezintă corupția în unele servicii publice. Pe locul doi ca și problemă pentru subiecți este găsirea unui loc de muncă. Aspecte precum posibilitatea de a avea o locuință corespunzătoare, condițiile necesare pentru întemeierea unei familii și condițiile de trai reprezintă probleme pentru aproximativ jumătate dintre elevi. Accesul la formele de instruire și educație dorite nu sunt o problemă oentru a aproape două treimi dintre elevi. (fig. 2)

Apare o inconsistență între aprecierea pozitivă a nivelului și condiților de trai ale elevilor și aprecierea asupra veniturilor familiei în raport cu necesitățile. Doar unul din zece elevi consideră că în familia din care provine reușește să aibă tot ce-și dorește fără să se restrângă de la ceva. 40% dintre subiecți apreciază că veniturile familiei lor permit și unele cheltuieli mai deosebite, dar cu eforturi, iar 34.5% dintre subiecți consideră că veniturile le ajung pentru un trăi decent dar nu le permit cheltuieli mai mari. Unui procent de 5.2% dintre subiecți veniturile le ajung numai pentru strictul necesar și tot în proporție de 5.2% sunt elevii cărora veniturile familiei nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Elevii îşi găsesc însă suportul psihologic în familie, jumătate dintre ei spun că se consideră în mare măsură înţeleşi de către părinţi, dar opiniile pozitive nu sunt la fel de puternice atunci îi întrebăm  dacă se simt înţeleşi de către societate în general, la şcoală sau la locul de muncă, majoritatea opinând că găsesc înţelegere în aceste medii doar în măsură potrivită.

             Jumătate dintre elevi consideră că pot hotarî ei înşişi se întâmplă cu viaţa lor într-o măsură potrivită, ei nefiind în totalitate independenţi, întrucât 55.2% dintre ei locuiesc cu părinţii şi două treimi dintre ei nu lucrează. Nu există o deosebire între cei care au un loc de muncă şi cei care nu lucrează în ceea ce priveşte independenţa de a putea lua hotarâri în ceea ce priveşte viaţa lor, ambele categorii apreciază această posibilitate ca fiind îndeplinită în măsură potrivită.

            Comparativ cu viaţa pe care o duceau acum un an, unul din 4 elevi consideră că viaţa lor de acum este mai bună şi 58.6%  cred că viaţa lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an. 17.3% dintre elevi îşi apreciază viaţa de acum mai proastă faţă de cea de acum un an.

            În ceea ce priveşte expectanţele subiecţilor faţă de momentul în care vor dobândi certificatul de competenţe profesionale în calificarea asistent medical generalist, 36.2%  apreciază că îşi vor găsi un loc de muncă în domeniu în străinătate într-o perioadă de un an (în general persoane care au sub 25 de ani şi de sex feminin), 29.3% cred că îşi vor găsi un loc de muncă în domeniu în ţară într-o perioadă de un an (subiecţi cu vârsta între 25 şi 35 de ani şi de sex masculin),  22.4% îşi vor continua activitatea la locul actual de muncă (subiecţi care au peste 35 de ani şi de sex feminin) şi 10.4% nu cred că îşi vor găsi un loc de muncă nici în ţară, nici în străinătate.. Concluzionăm că tinerii până în 25 de ani işi doresc să plece în străinătate iar cei care au vârste peste 35 de ani, în general femei care au deja un loc de muncă, se aşteaptă şi îşi doresc să îşi păstreze locul de muncă actual. (fig. 3 şi 4)

Aşteptărilor elevilor faţă de cum va fi viaţa lor peste un an sunt pozitive , întrucât 43.1% dintre subiecţi cred ca viaţa lor se va îmbunătăţi peste un an, adică în anul absolvirii şcolii sanitare şi dobândirii certificatului de competenţe profesionale, fapt care le va da dreptul şi posibilitatea de a îşi găsi un loc de muncă în domeniul medical. În egală măsură, 43.1% dintre elevi cred că viaţa lor de peste un an la fi aproximativ la fel. Este interesant că, atât cei care apreciază că vor trăi mai bine,  cât şi cei care apreciază că vor trăi mai prost, sunt cei care cred că atunci când vor absolvi şcoală îşi vor găsi un loc de muncă, în domeniu,  în străinătate. Înseamnă că plecarea la muncă în străinătate este atât şansa lor la o viaţă mai bună (ne permitem noi să adăugăm că este o viaţă mai bună din punct de vedere financiar),  dar această plecare este asociată şi cu faptul că vor avea un trai mai prost, probabil din cauza lipsei familiei de lângă ei. Lotul de subiecţi care spun că peste un an vor trăi aproximativ la fel, sunt cei care îşi propun ca după absolvire să îşi găsească un loc de muncă în domeniu, în ţară. (fig. 5)

Ideea de la care am plecat în acest demers a fost că gradul de insatisfacție a elevilor față de viață și față de nivelul de trai, îi va determina ca după absolvire să încerce să își găsească un loc de muncă în străinătate. Analizând figura nr. 6, corelația dintre nivelul de trai și așteptările după absolvire, observăm că cei care speră să își găsească un loc de muncă în domeniu în țară sunt cei care nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți de nivelul lor de trai. În mod surprinzător, subiecții care s-au declarat mulțumiți de nivelul lor de trai actual își doresc să își găsească un loc de muncă în domeniu în străinătate.

          Subiecții care manifestă sentimentul de insatisfacție, declară că după absolvire își vor păstra locul de muncă actual (cazul celor care lucrează deja în domeniu) sau nu își vor găsi loc de muncă nici în țară, nici în străinătate. Insatisfacția acestora față de nivelul lor de trai se confundă într-o oarecare măsură cu pesimimul lor față de șansa de a reuți să se integreze pe piața forței de muncă în baza certificatului de competențe profesionale pe care îl vor obține în urma absolvirii. Conchidem că ipoteza noastră nu s-a confirmat.

 

Vezi figuri

 

BIBLIOGRAFIE:

Grozăvescu R.,  2009. Dimensiunile și indicatorii calității vieții copiilor și adolescenților cu psihoze, în Revista Societății de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România, vol 12, nr. 4.

Mărginean I. 2004. Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației în Revista Calitatea Vieții, XV, nr. 3-4.

Mărginean I., Precupețiu I. (coord.) 2010. Calitatea vieții în România 2010, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București.

*** Barometrul de opinie publică  - Tineret 2012, Sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie  - IRES la cererea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret.

Ultima actualizare în Marţi, 09 Iulie 2013 20:33
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Proiecte educative interne

PROIECTE EDUCATIVE INTERNE INFORMARE SINTETICĂ    1. DIFERENŢIERI TERMINOLOGICE Proiect educativ intern = orice proiect/activitate în domeniul nonformal (extracurricular, extraşcolar), iniţiat şi desfăşurat de către unitatea de învăţământ şi care să vizeze una sau...

Read more

Importanta terapiei prin joc pentru elev…

IMPORTANȚA TERAPIEI PRIN JOC PENTRU ELEVUL CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ   Prof. Psihopedagog Martinconi Noemi, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara, Jud. Timiş    Lumea contemporană este tot mai dinamică, influenţând politicul, economicul, socialul....

Read more

Modalitatea de admitere in clasa a IX a …

Ministerul Educaţiei Naţionale nu va modifica modalitatea de admitere în clasa a IX-a   Ministerul Educaţiei Naţionale nu va modifica modalitatea de admitere în clasa a IX-a, pentru anul şcolar în curs,...

Read more

Model morala conduita Patternul preinfra…

MODEL, MORALĂ, CONDUITĂ. PATTERNUL PREINFRACȚIONAL Prof. Educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Integrată/ Incluzivă Cluj-Napoca Rezumat:...

Read more

Educarea copilului in familie si implica…

EDUCAREA COPILULUI ÎN FAMILIE ŞI IMPLICAŢII LA NIVELUL ŞCOLII Prof. înv. primar Postelnicu Alina Şcoala Gimnazială „Gheorghe Diboş”, Comuna Măneşti Rezumat: Acest articol îşi propune să evidenţieze importanţa...

Read more

Cum sa motivezi elevii sa fie activi in …

CUM SĂ MOTIVEZI ELEVII SĂ FIE ACTIVI ÎN TIMPUL ORELOR DE CURS                                                                                                     Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina                                                                                                 Şcoala Gimnazială Fodora, com. Gâlgău   O bună comunicare între elevi şi profesor...

Read more

Proiectul de plan cadru pentru invataman…

Proiectul de plan cadru pentru învăţământul primar   Vezi proiectul de plan-cadru pentru învăţământul primar, document supus dezbaterii publice până la data de 19 februarie 2013.   

Read more

Formarea de competente prin lectiile de …

FORMAREA DE COMPETENŢE PRIN LECŢIILE DE ECONOMIE ŞI ECONOMIE APLICATĂ Profesor, Popescu Marcela Paula Liceul Tehnologic”Vasile Cocea”Moldoviţa Cuprins: 1.Competenţele ca finalităţi ale procesului de instruire....

Read more