Rolul familiei in educarea copilului |
Joi, 08 Decembrie 2011 18:04 |
ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ
Atmosfera caldă şi de înţelegere în familie reconfortează şi creează climatul necesar pentru munca intelectuală a şcolarului. Lipsa de înţelegere, severitatea, exigenţa prea mare sau “dădăceala” au efecte dăunătoare asupra copilului care se află în tensiune nervoasă, mai ales în perioada testelor de evaluare sau spre sfârşitul semestrelor, când starea de oboseală începe să se instaleze.
Datoria părinţilor este de a-i ajuta: copiii pot şi trebuie să înveţe “cum” trebuie să-şi pregătească lecţiile, cum să-şi organizeze munca, timpul, viaţa.
Ca părinţi iubitori putem face şi greşeli în educarea copiilor, încât dorindu-le binele,să le facem rău. Unii părinţi sunt prea grijulii, căutând să-i protejeze şi să-i răsfeţe mereu. Trăind într-o astfel de atmosferă devin fricoşi, lipsiţi de iniţiativă, sunt tot timpul “agăţaţi de fusta mamei”; în acelaşi timp însă, devin mici tirani, devin pretenţioşi, neascultători, greu adaptabili la regulile vieţii sociale, în afara casei, între colegi.Dacă părinţii sunt foarte severi, cu o atitudine permanentă de duritate, copiii suferă. Ei sunt continuu lipsiţi de duioşie, de afecţiune, trăiesc permanent cu teamă în suflet, stare care duce la apariţia unor tulburări de dizarmonii ale dezvoltării sale psihice, ale personalităţii. Aceşti copii vor deveni la rândul lor plini de asprime faţă de cei din jur, iar relaţiile lor sociale vor fi întotdeauna lipsite de afecţiune.
Unii părinţi greşesc în educarea copiilor prin schimbarea frecventă a atitudinii: când sunt prea severi, când prea îngăduitori. Sunt mai rare familiile în care ambii părinţi sunt în acelaşi timp fie prea aspri, fie prea blânzi. Adesea, tatăl şi mama pot avea atitudini diferite faţă de copil: unul prea sever, altul protector, gata de a-l răsfăţa şi apăra faţă de excesele impuse de celălalt părinte.
Foarte frecvent, o astfel de situaţie este creată prin diferenţa de atitudine între părinţi şi bunici, aceştia din urmă protejând copilul faţă de cerinţele disciplinare ale părinţilor. În aceste cazuri copiii sunt nelămuriţi, nehotărâţi cu privire la ce este bine şi ce este rău, având o comportare neechilibrată şi oscilantă, neputând înţelege ce atitudine să ia în diferite ocazii, în familie sau în relaţiile cu străinii.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferenţa faţă de ceea ce gândeşte copilul este o altă mare greşeală educativă, care duce adesea la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din punct de vedere social.
În familiile dezorganizate copiii suferă şi prezintă tulburări nervoase, de somn, de poftă de mâncare, sunt trişti, neliniştiţi. Astfel de reacţii au copiii în cazul când părinţii se ceartă frecvent, nu se înţeleg, dar mai ales în cazul familiilor incomplete (prin deces, divorţ, lipsa îndelungată a unuia dintre părinţi).
Deosebite probleme se ridică în familiile reconstituite printr-o nouă căsătorie, între copilul din prima căsătorie şi tatăl sau mama vitregă, între copiii proveniţi din casătoria anterioară a celor doi parteneri. Dacă nu dau dovadă de înţelegere, de afecţiune, dacă nu încearcă să şi-i apropie, să-i privească apropiat, aceştia devin dezadaptaţi, trişti, retraşi sau încăpăţânaţi, neascultători, ambele forme de reacţie determinând scăderea randamentului şcolar, obţinerea de note slabe la învăţătură.
Psihicul copilului este sensibil faşă de situaţiile anormale care se petrec în familie. El simte cele mai mici schimbări de afecţiune faţă de el şi între părinţi, este puternic tulburat de certuri, neînţelegeri.
Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personalităţi armonioase, căldura căminului părintesc, afecţiunea părinţilor, înţelegerea familială sunt esenţiale. În creşterea, educarea şi formarea acestuia este nevoie de mult tact, de o îmbinare corectă a înţelegerii şi afecţiunii cu autoritatea părintească, astfel încât să lucreze disciplinat, dar cu plăcere, respectându-şi şi iubindu-şi părinţii. Dacă sunt neascultători sau greşesc uneori, să-i “pedepsim cu vorba”, să le explicăm calm şi cu fermitate ce au greşit, vorbindu-le ca unor “prieteni” care ne înţeleg şi pe care-i iubim. Să nu insultăm, să nu lovim copilul care a greşit, el se va speria, nu ne va mai respecta, iar cu timpul se va obişnui cu bătaia, se va îndepărta sufleteşte de noi.
Atunci când copilul aduce note mari, să-l răsplătim cu multă afecţiune, bucurându-l cu laude, dar să nu condiţionăm obţinerea unor daruri, obiecte mult dorite, de rezultatele la învăţătură şi nici să nu exagerăm răsplata, acordându-le prea multă independenţă de la o vârstă mică.Vom obţine în acest fel modificarea în rău a comportării copiilor, care devin neascultători, încăpăţânaţi, nestăpâniţi.
“Meseria” de părinte este grea. De aceea trebuie să fim buni părinţi, plini de afecţiune, pentru ca grija şi eforturile noastre să fie răsplătite prin dragostea şi bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat psihic şi afectiv. Adevărata căldură familială se întâlneşte în familiile în care părinţii sunt în bune relaţii, se preocupă suficient, cu dragoste, dar şi cu autoritate părintească de copiii lor, pentru care sunt şi trebuie să rămână modele vii, exemple demne de urmat.
O mare importanţă are şi nivelul de instruire, bagajul de cunoştinţe al părinţilor, pentru buna educare şi pentru a putea ajuta în pregătirea lecţiilor acasă.
Să avem grijă să nu rezolvăm noi, părinţii, temele copilului, ci doar să-l ajutăm, să-l îndrumăm prin explicaţii cât mai corecte şi clare. Părinţii care rezolvă singuri problemele, desenează sau scriu, care practic îl înlocuiesc în muncă fac o mare greşeală: copilul rămâne dependent, nu se obişnuieşte să judece şi să lucreze singur, devine comod, răsfăţat şi, cu vârsta, va deveni leneş.
Prin menţinerea unor legături permanente, strânse cu şcoala, cu învăţătorul, ca şi prin urmărirea cu atenţie discretă a prieteniilor pe care le leagă în timpul liber, intervenind la timp, ferm, dar blând, pentru a-l feri de exemple şi comportări rele, părinţii pot avea mai multă siguranţă în educarea copilului lor, în conturarea, formarea, dezvoltarea personalităţii acestuia.
Bibliografie
Ionescu, M., Negreanu, E., Educaţia în familie. Repere şi practici actuale, Ed. Cartea
Universitară, Bucureşti, 2006, disponibil la http://www.ise.ro
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Adaugă comentariu
|
LA CINÉMATOGRAPHIE. OEUVRES
LITTÉRAIRES FRANÇAISES PORTÉES A L’ÉCRAN. ÉTUDE.
Prof. Alexie Cristina
Colegiul Tehnic « Ion Mincu », Slatina
La cinématographie c’est un voyage dans l’intérieur des habitudes, des coutumes, des rêves humains, un passeport... Read more
Temele din programele de bacalaureat
pentru disciplinele la care elevii sustin probele specifice
in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona"
pe diploma de bacalaureat
Afla temele din programele de bacalaureat pentru... Read more
ROLUL DIRIGINTELUI ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ
profesor Mirela POPOV
Școala Gimnazială Ceamurlia de Jos, județul Tulcea
(Rolul dirigintelui este acela de a atinge succesul împreună cu clasa de elevi, conform unui plan... Read more
COMBATEREA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR
Profesor Păduraru Constantin Eugen
Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău
Rezumat
Fenomenul de absenteism conduce la insuccesul şcolar şi constituie un pas important spre abandonul şcolar. Pentru a putea... Read more
STUDIU ASUPRA COMPINIRILOR
OBLIGATORII ALE VERBULUI
Raluca-Nicoleta Iancău, profesor limba română
Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu, Braşov
Studiul prezintă o paralelă între Gramatica limbii române din 1966 şi Gramatica... Read more
ALTERNATIVE EDUCATIONALE
Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educative.
Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care... Read more
1. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy
Datorită acţiunilor şi efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile în grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor... Read more
ROLUL MANAGERULUI IN ÎN INIȚIEREA ȘI DERULAREA PROIECTELOR DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ- COMUNITATE
Prof. înv. preprimar Fuștei Maria,
Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 6 Buzău
... Read more
EDUCAŢIA INCLUZIVĂ
Institutor Herczeg Monica,
Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi
Motto: "Toţi trăim sub acelaşi cer dar nu toţi avem acelaşi orizont."
Konrad Adenauer
Excluderea copiilor, tinerilor şi adulţilor de…
UTILIZAREA FILMELOR ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE
Eva Fenechiu - profesor de istorie
Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Cluj Napoca
Predarea şi învăţarea istoriei presupun eforturi mari uneori din…
ROLUL FAMILIEI ÎN RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE
Înv. Marc Aurica,
Şcoala Gimnazială Câmpeni, jud. Alba
Educaţia este o acţiune la care îşi dau concursul şcoala, familia, întreaga societate. Colaborarea între toţi factorii educaţionali,…
FALSTAFF
Giuseppe Verdi (1813 - 1901)
Profesor Lazar Mihaiela
Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu
Activ si la 80 de ani, marele compozitorul Giuseppe Verdi se manifestã plenar prin…
PROIECTELE ETWINNING
Prof. Chenaru Elena-Cristina
Şcoala cu clasele I-VIII P. H. Zangopol, Buzãu
Proiectele etwinning au o mare importantã în viata scolii, pentru cã stabilesc relatii si legãturi de prietenie între… Dacă de Crăciun cadourile ne sunt aduse de Moşul cel darnic, tradiţia spune că cel ce vine încărcat cu daruri de Paşte este iepuraşul. Cum s-a ajuns la acest… CURENTELE DE AVANGARDĂ
Prof. Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI TIMIŞ
Un modernism categoric, de frondă, alcătuind aşa-zisa mişcare de avangardă artistică, a fost promovat la reviste precum „Contimporanul” (1922-1732), ”Punct”…
RELAŢIA DINTRE SUPORTUL SOCIAL ŞI SIMPTOMATOLOGIA PSIHOSOMATICA LA COPILUL INSTITUŢIONALIZAT
Autor: psih. Pop Petronica
Profesor consilier şcolar/CJRAE Cluj
Rezumat
Deoarece în ţara noastră au…
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ
ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ
dr. Ştefan Lucian MUREŞANU
Motto: Vrăjitorilor evului mediu le spun: / - Lăsaţi să clipească ochiul senin deasupra Egipetului,
/ Niciodată nu mor martirii dreptăţii. (George…
|