Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Prevenirea esecului scolar prin tratarea diferentiata a elevilor
Scris de mihaiela lazar   
Sâmbătă, 08 Februarie 2014 20:24

PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR

PRIN TRATAREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Pentru asigurarea succesului în învăţare pentru toţi elevii, este necesară o educaţie diferenţiată, ceea ce presupune crearea situaţiilor favorabile fiecărui elev, descoperirea şi stimularea intereselor, aptitudinilor şi posibilităţilor de formare şi afirmare ale fiecăruia. Egalitatea şanselor de formare presupune drepturi egale la învăţătură, unitatea obiectivelor, finalităţilor şi scopurilor învăţării, dar nu reprezintă identitatea sau uniformitatea de tratament didactic.

Diferenţierea impune crearea unui mediu de învăţare care să asigure condiţii ca elevii să lucreze împreună, să înveţe cum să înveţe, să-şi acorde sprijin, să-şi dezvolte respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi. În caz contrar, la elevii care necesită o tratare diferenţiată şi nu o primesc, poate să apară indiferenţa sau chiar o atitudine negativă faţă de activitatea la lecţii, faţă de învăţătură, colegi, cadre didactice, faţă de şcoală în general, care să afecteze capacitatea de autoapreciere şi să deterioreze profund starea lor psihică. Devieri comportamentale, trăsături negative ca minciuna, falsitatea, înşelătoria sunt adesea utilizate ca „mijloace salvatoare” pentru a depăşi situaţia incomodă în care se găsesc unii dintre ei, dacă nu se bucură de atenţia colectivului clasei şi a dascălului şi nu li se asigură în cadrul lecţiilor posibilitatea de a depăşi impasul respectiv.

Cunoaşterea individuală a elevului, cât şi tratarea diferenţiată este nu numai o modalitate a prevenirii eşecului şcolar, ci şi garanţia unor satisfacţii deosebite în munca dascălului.

 

Un învăţământ de calitate este acela în care toţi elevii, indiferent de mediul de provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale, sunt sprijiniţi şi încurajaţi  în dezvoltarea lor, aşa cum arată şi P. Ştefănescu – Goangă: „Educaţia numai atunci este eficace, când tratează pe fiecare conform cu natura sa şi când dă fiecăruia hrana mintală de care el are nevoie”.

Dar, un prim pas în acest sens reprezintă o bună cunoaştere a acestora. Acest lucru presupune descifrarea notelor dominante ale personalităţii lor, înţelegerea şi indentificarea motivelor care îi determină să acţioneze  într-un anume mod şi o corectă previziune a evoluţiei lor. Cunoaşterea şi luarea în considerare a particularităţilor individuale a fiecărui elev, duce la găsirea unor soluţii, mijloace şi metode pedagogice specifice, ceea ce sporeşte eficienţa actului educaţional.

Pentru asigurarea succesului în învăţare pentru toţi elevii, este necesară o educaţie diferenţiată, ceea ce presupune crearea situaţiilor favorabile fiecărui elev, descoperirea şi stimularea intereselor, aptitudinilor şi posibilităţilor de formare şi afirmare ale fiecăruia. Egalitatea şanselor de formare presupune drepturi egale la învăţătură, unitatea obiectivelor, finalităţilor şi scopurilor învăţării, dar nu reprezintă identitatea sau uniformitatea de tratament didactic.

O educaţie intelectuală diferenţiată se fundamentează pe construirea unor demersuri educative care să fie elaborate numai după ce:

- au fost stabilite cauzele şi motivele rezultatelor bune şi al nereuşitelor;

- au fost stabilite modalităţile de organizare ale elevilor, în diverse momente ale lecţiei, pe grupe de nivel, grupe de interes şi grupe de metode şi stiluri de învăţare;

- au fost stabilite sarcini de lucru diferenţiate ca grad de dificultate şi ca volum;

- a fost stabilit sprijinul ce urmează a fi acordat elevilor în funcţie de categoria din care fac parte;

- au fost alese acele metode  de învăţare care să uşureze participarea fiecăruia, să reducă inhibiţia, să permită valorizarea elevilor, reducând ponderea timpului alocat învăţării frontale în favoarea învăţării prin cooperare sau colaborare.

- au fost organizate conţinuturile în jurul scopurilor formulate.

Astfel, procesul de diferenţiere trebuie să cuprindă:

- diferenţierea obiectivelor  de învăţare;

- diferenţierea activităţilor de învăţare;

-diferenţierea evaluării;

Diferenţierea impune crearea unui mediu de învăţare care să asigure condiţii ca elevii să lucreze împreună, să înveţe cum să înveţe, să-şi acorde sprijin, să-şi dezvolte respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi. În caz contrar, la elevii care necesită o tratare diferenţiată şi nu o primesc, poate să apară indiferenţa sau chiar o atitudine negativă faţă de activitatea la lecţii, faţă de învăţătură, colegi, cadre didactice, faţă de şcoală în general, care să afecteze capacitatea de autoapreciere şi să deterioreze profund starea lor psihică. Devieri comportamentale, trăsături negative ca minciuna, falsitatea, înşelătoria sunt adesea utilizate ca „mijloace salvatoare” pentru a depăşi situaţia incomodă în care se găsesc unii dintre ei, dacă nu se bucură de atenţia colectivului clasei şi a dascălului şi nu li se asigură în cadrul lecţiilor posibilitatea de a depăşi impasul respectiv.

Pe parcursul activităţii didactice am observat că elevii cu astfel de probleme, la care uneori apar şi devieri comportamentale provin dintr-un mediu cu un nivel socio-cultural scăzut, un mediu socio-afectiv neprielnic dezvoltării lor. Toate acestea se răsfrâng negativ asupra acestor copii, ducând la o rămânere în urmă în dezvoltarea intelectuală şi afectivă a lor, comparativ cu cei de aceeaşi vârstă care cresc în condiţii normale.

Este necesar ca toate cadrele didactice să le acorde acestor elevi o deosebită atenţie, multă răbdare şi cu tact pedagogic să le recâştige încrederea în ei şi în cei din jur, să le stimuleze interesul pentru cunoaştere şi să le cultive o atitudine pozitivă pentru învăţătură şi pentru şcoală.

Cunoaşterea individuală a elevului, cât şi tratarea diferenţiată este nu numai o modalitate a prevenirii eşecului şcolar, ci şi garanţia unor satisfacţii deosebite în munca dascălului.

 

Bibliografie:

Radu, Ion, Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1978.

Cosmovici, A. (coord.), Psihologia şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998.

Revista „Învăţământul primar”, nr. 2-3/2003, Editura Miniped, Bucureşti.

Revista „Învăţământul primar”, nr. 1-3/2006, Editura Miniped, Bucureşti.

Tribuna învăţământului”, nr. 587, 23-29 aprilie 2001.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Standarde profesionale in invatamant

STANDARDE PROFESIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT    Prof. Achim Maria Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalau   MOTTO:  „Nu-i ÎNVEŢI pe copii  nici ceea ce ŞTII, nici ceea ce VREI ci ceea ce EŞTI.”               Prin natura umană, ne dorim...

Read more

Corpul national de experti in management…

Corpul national de experti in management educational sesiunea 2014 seria 7   Se organizeaza si cea de-a saptea serie din sesiunea 2014 pentru concursul de selectie a cadrelor didactice pentru constituirea Corpului National de...

Read more

O experienta Bath Marea Britanie Comeniu…

O EXERIENŢĂ - BATH - MAREA BRITANIE (COMENIUS - MOBILITĂŢI INDIVIDUALE)   Profesor pentru învăţământul primar, Daniela Popescu Şcoala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, Bucureşti, sector 3   MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îţi apare...

Read more

Micul este frumos, marele este sublim, I…

MICUL ESTE FRUMOS, MARELE ESTE SUBLIM  – IMMANUEL KANT   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   “Există un efect estetic bazat pe ineditul şi imprevizibilitatea dintotdeauna a frumosului....

Read more

Pour une definition des documents autent…

POUR UNE DÉFINITION DES DOCUMENTS AUTHENTIQUES   Prof. Chenaru Cristina, Şcoala Gimnazială „P. H. Zangopol” Buzău   Résumé: L’article contient plusieurs définitions données pour les documents authentiques, des informations concernant  les fonctions pédagogiques des...

Read more

Chestionar aplicat elevilor CLIL LESSON …

CHESTIONAR   Discuţie condusă de prof. Ofelia Cornelia POPA 20 elevi chestionaţi; 2 absenţi   Ţi-a plăcut lecţia CLIL?   a)      Da: 20 elevi (100%)             b) Nu: 0 elevi   Argumentează răspunsul dat la intrebarea precedentă.   “Mi-am dorit să facem...

Read more

Mai multi candidati la examenul de defin…

Mai mulţi candidaţi înscrişi în 2013 pentru examenul de definitivare în învăţământ   În perioada 4 - 25 ianuarie, s-au înscris pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ 8.537 de candidaţi, dintre...

Read more

Profesorul un pygmalion fauitor de minti

PROFESORUL, UN PYGMALION FĂURITOR DE MINȚI Profesor Marincaș Marinela Adriana, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Motto: „Un profesor este asemeni unei lumânări. El se mistuie pe sine pentru...

Read more